Profetul profeteste...

Wednesday, 04 July, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

După o oarecare viață politică, d. Dim. Sturdza, până la cea din urmă reintrare a d-sale în minister, izbutise să-și facă, în închipuirea mai a tutulor, o reputație, dacă nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat și mai ales de finanțe. Metoda întrebuințată de d. Dim. Sturdza pentru ajungerea acestui scop, deși cam veche și tocită, însă sigură în țara noastră, consista în a se face d-sa teoreticește aprigul biciuitor al tuturor greșelilor, neregularităților, mai de multe ori numai închipuite, totdeauna exagerate până la absurd, săvârșite de partidul și de guvernul adversar politic d-sale.i

Într'o țară ca a noastră, unde când afirmi ceva, nu ți se cere și dovezi,ii unde spiritul public nu are niciun element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe tărâmul științei de stat, reaua credință este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputațiuni. Ca să treci de cel mai curat, n'ai decât să ponegrești cu ori fără drept pe alții; ca să te crează lumea om cinstit și de treabă, n'ai decât să ocărăști și să osândești în vileag purtarea altora, chiar dacă dânșii au o bună purtare și mai ales în cazul acesta.iii Dacă vrei să înșeli lumea, a zis un filosof, înșeală-o gros, că subțire, nu ți se prinde.iv E mult numai până să-ți faci o reputație frumoasă, și în urmă poți fără grijă să săvârșești însuți păcatele, de care osândeai odată pe alții buni nevinovați.v

În cuvântări publice și intime, în gazete, în publicații de tot felul, fățișe și clandestine - o literatură întreagă de calomnii economico-financiare - aci ca d. Sturdza, aci ca baronul de Hahn, și când iar sub cel mai discret anonim, actualul ministru de finanțe și-a petrecut viața ponegrind administrația financiară a guvernului conservator, biciuind niște pretinse gheșefturi, născocite de fecunda d-sale închipuire, și sfâșiind toate așezămintele economice și financiare ale acelui guvern, între cari mai vârtos monopolul tutunurilor. Cu încetul, izbuti să-și întemeieze o reputație vrednică de pismuit. Toată lumea, mulți chiar intre cei mai puțin naivi credea în adevăr în sfințenia contabilului-moralist dela Mazar-pașa, și în sfârșit acest călduros apărător al moralei în finanțe luă portofoliul vistieriei, apoi al lucrărilor publice și acum în urmă iar al vistieriei, unde la urma urmelor își dete arama pe față.

D. Sturdza, înainte de a veni acum în urmă la Ministerul de Finanțe, pe când Regia monopolului de tutunuri își denunțase convenția cu Statul pe motivul deslipirii Basarabiei de România, era în deaproape legături, în daraveri mari cu această Regie; se zicea chiar, că pentru niște servicii ce le aducea Regiei, d. Sturdza primea în schimb o sumă destul de însemnată. Venind la minister îndată după aceea, și fără ca daraverile d-sale cu Regia să se fi stins, d-sa aduce la începutul sesiunii acesteia în Cameră un nou proiect de lege pentru modificarea convenției cu Regia. Prin acest nou proiect, după chiar termenii raportului comitetului delegaților din Cameră, se restrânge cultura tutunului numai la șase județe; cultura pentru export se pune cu totul la dispoziția Regiei, încât se desființează în mod indirect; se înmulțesc greutățile culturii mărindu-se mijloacele de perchizițiuni și adăogându-se penalitățile pentru contravenții, sub cuvânt de a nimici cultura ilicită și contrabanda, și se micșorează rata anuală la 8.125.000, făcându-se ca Statul să intre ca părtaș la o parte din beneficiile ce va realiza Regia. Proiectul a fost, precum se știe, respins în secțiuni și în Cameră. După aceea d. Sturdza reveni acum din nou cu dânsul, prefăcut într'un chip ridicul, cum zicea chiar o gazetă radicală, adică preschimbat numai în așternerea câtorva faze și nimic mai mult.vi Ca și la întâia oară, proiectul căzu și de astădată.

În timpul pe când proiectul prefăcut într'un chip ridicul se afla pentru a doua oară în secțiunile Camerei, d. Manolache Costache în Senat a făcut ministrului finanțelor o interpelare, întrebând dacă este adevărat că Regia nu și-a plătit de mult ratele, și ce are de gând să facă guvernul în această privință. Iar d. Sturdza, - care în secțiunile Camerei amenința, că Regia monopolului se duce lăsându-ne în buget un minus de 9 milioane aproape, și neavând noi ce-i face și ce-i lua, - răspunzând în Senat la interpelarea d-lui Manolache Costache, afirma că guvernul este asigurat și prin urmare să n'aibă grijă interpelatorul de vreo pagubă din partea Statului.vii

În zilele trecute vine de la Cameră în Senat proiectul pentru baterea celor 25 milioane argint în bucăți de câte 5 franci. Acest proiect așa cum era votat de Cameră, conținea un articol, care prescria ca baterea nouei monede să se facă la Bruxelles.

În secțiunile Senatului s'a ridicat o adevărată furtună în contra acelui articol. Cum ? Când aveam în țară un palat al monedei, unde se pot bate bucățile de argint cerute, tot așa de bine și mai ieftin decât în străinătate, noi să ne batem bani la Bruxelles ? Și tocmai d. Sturdza, românistul, naționalistul cel mai fierbinte, să ceară una ca aceasta ? Nu se poate, au zis unii dintre senatori, neapărat că n'a fost precugetare la mijloc; a fost o greșeală; de sigur d. Sturdza și-a uitat sau n'o fi știind că avem și noi un palat al monedei. Alți senatori însă, cari auziseră că un oarecare bancher sau un om de afaceri din Bruxelles se află aici tiptil și stă închis într'un hotel din Capitală, crezură tocmai contrariu de cei dintâi, și cu toții propuseră un amendament pentru înlocuirea articolului în chestiune. Amendamentul s'a votat, și se spune cum că, imediat după votarea aceasta, d. Sturdza a dat de știre bancherului belgian, care aștepta cu palpitație trecerea articolului cu pricina și prin Senat, să-și ia giamantanul și să plece, deoarece nu mai este nicio speranță.viii

În proiectul de lege pentru construirea liniei ferate Mărășești-Buzău, era un articol, prin care se hotăra că, în cazul când în pădurile Statului nu se vor găsi lemnele trebuincioase construirii, dânsele să se poată procura dela particulari. Toată lumea știa întunecoasa afacere a d-lor Sturdza, Ion Ghica și Comp., cu pădurea cea mare dela Adjud, afacere ce se poate numi o adevărată ruină pentru întreprinzătorii ei. O sumă de lemne tăiate, o mulțime de traverse gata pentru calea ferată zăceau și zac de mult în acea pădure, fără speranță de a se mai găsi mușterii pentru ele. Fiind însă astăzi a se construi linia Mărășești-Buzău, și aflându-se d. Dim. Sturdza la minister, se prezentă ocazie și chip de a se găsi și pentru acele mărfuri părăsite un bun mușteriu, cel mai bun, adică Statul.

– Da, însă articolul din proiect prescria, ca să se ia lemne dela particulari numai în cazul când nu s'ar găsi în pădurile Statului.

– Da, însă articolul ar fi avut puterea magică să stârpească lemnele trecute, prezente și viitoare din toate pădurile lumii, afară de pădurea dela Adjud, până la completa ei desfacere: de vreme ce se pusese în proiect, firește că nu era să se mai găsească lemne în pădurile Statului.

Atât pentru azi și încheiem cu vorba fabulistului:

Cunosc mulți liberali la vorbe mari se'ntrec
Dar până în sfârșit cu oase se înnec.

Atâta numai, că proiectul monopolului a fost respins, articolul despre baterea monedei amendat, iar cel despre pădurea de la Adjud n'a avut o soartă mai bună. D. Sturdza a scăpat de trei ori ocazia de a se înneca: nu l-au lăsat frații liberali.ix

———
  1. Va dati seama daca la 1870 era veche si tocita metoda asta ? Noi azi ce mai putem spune ? Ca-i acuza portocalii pe rosii de "demantelarea institutiilor statului" dind ca exemplu faptul ca prapaditii si-au recuperat presedintia Senatului, rapita smechereste acum nici citeva luni de minoritatea actuala in virtutea demisiei de-atunci a lui Geoana. Aia n-o fost demantelare, este asta. Ca-i acuza portocalii pe rosii de "demantelarea institutiilor statului" dind ca exemplu faptul ca intr-un final s-a gasit cineva sa dea jos pe una dintre curvele promovate de Basescu cu maxim cinism, cel putin trei ani mai tirziu decit era cazul. Sa pui o curva fara merite sefa Camerei, ca sa demonstreze ca nu stie sa numere macar si ca sa injoseasca prin simpla prezenta si cu fiecare respiratie meritul oricui si inasai notiunea de merit nu este demantelare. Este in schimb s-o dai jos, intr-un final. Ma gindesc ca daca miine intra Berceanu si Blaga la inchisoare va fi si aia tot o demantelare, si tot a "institutiilor" statului, ca-n state ca al nostru ce alt pot fi institutii decit persoanele insesi. []
  2. Aici am mai progresat : spui o prostie da-i alaturi si dovezi, ca de exemplu punctul imediat urmator din Constitutie fata de ala la care se trateaza problema de-o ridici. A, ca alea nu-s dovezi ? Pai... spiritul public e format din doctori in stiinte politice care asculta Veta Biris. Ce stie proasta cu greieri in crapaturile talpilor si hermina doctorala cumparata "eftin" din "Europa", de la chinezi ? Ce sa stie, iaca, "o tara fara moral si fara prinzipuri carevasazica nu le are". []
  3. Nu-i vorba ca "se" practica asa ceva. De la mediul online ori televizual si pina-n cele stiintifice asta-i metoda preferata de parvenire la noi in patrie : sa ocarasti si sa osindesti in vileag purtarea altora, chiar daca ei au o buna purtare si mai ales in cazul acela. As zice "rusine", da' pentru rusine e nevoie sa ai cu cine, ori noi nu prea avem cu cine. Nesimtitul de Andrei Plesu isi ingaduie sa spuna ca "samizdatul nostru a fost mincarea" si atunci ce sa te mai astepti de la restu' de foale ambulante care umplu statisticile starii civile ? []
  4. Da, un filosof o fi zis-o, da' noi azi o citam de la Goebbels, fostul sef al propagandei naziste. []
  5. Mai tineti minte cum se indigna Antonescu de proastele tratamente adresate presei de tiranul-prezident ? Asta inainte de-a se apuca insusi sa trateze presa mai prost decit probabil oricine in toata istoria (ca nu-l putem compara pe un cazut la alegeri cu oamenii care le-au trecut, ajungind in functii - il vom compara cu cei ca si el, cu aspirantii si candidatii). []
  6. Va dati seama, nici metodele utilizate de socialistii americani nu-s noi : ele au minim un secol si mai bine vechime, fiind intocmai utilizate de socialistii romani la vremea lui Caragiale. De fapt ele-s aceleasi dintotdeauna si vor ramine la fel pe veci, prostu' confruntat cu refuzul prostiei lui nu va face decit s-o repete, ca doara ce alternative are ? S-o indrepte ?! Revedeti strategia nulitatii. []
  7. Adica, intelegeti voi, "nu-i un impozit" legea asigurarii sanatatii tuturor din banii nimanui, si mai ales nu-i un impozit pe banii tuturor in vederea imbogatirii nimanui. []
  8. Nu-i ca si cind prima masura a guvernului nou, provizoriu cum se gaseste el, fu sa asigure familia Voiculescu cu un gheseftar la Agricultura, sa nu se intimple sa-i ceara cineva cele patruzeci de milioane delapidate recent. Iar a doua masura darea in antrepriza a stampilei cu insemnele tarii unei proaste fatata de femeia de serviciu angajata sa spele pe jos intr-o fabrica de diplome direct acolo, prin hale, hale pe care de altfel nu le-a mai parasit de-atunci incoace. []
  9. Da, atita numai. Atita numai ca la 1870 astea se incercau da' nu se petreceau, atita numai ca la 1870 opinia publica asa lipsita de control si inteligenta cum se gasea totusi reusea sa cenzureze si sa impiedice, atita numai ca atita numai. Nu mai. []
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

4 Responses

  1. E deja plictisitor.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 4 July 2012

    Asta-i mai mult o problema interioara.

  1. [...] in total dintre care un numar (cum am vazut scris si deci noi credem, pentru ca asa suntem noi, idioti) neaparat majoritar au dus la prabusirea, adincirea, impasul si alte figuri retorice ? Cite sunt [...]

  2. [...] Profetul profeteste... Trolodb Top 250 Movies of All Time ??? Profit. [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.