De ce se bate femeia ?
In continuarea logica a preocuparilor tehnice din articolul precedent pe tema (Cum se bate femeia), sa vedem si partea teleologicai.
Femeia nu se bate pentru a stabili relatii de putere. Dume de-alea cu "sa-i arat cine-i seful/poarta pantalonii/ce oratanie cinta in casa" etc nu-si au locul. Daca femeia nu stie cine-i seful, e foarte putin probabil c-o sa afle prin intermediul unei chelfaneli. Sigur, epifanii se pot intimpla oricind si-n orice context, da' in cazul asta concret e infinit mai probabil ca epifania sa fie ceva in sensul ca realizeaza in sfirsit si-n cele din urma ca va gasiti mult prea aproape de-un copchil cu multe dorinte si putine abilitati pentru gustul ei.
Bataia e un prost substitut de autoritate, si un inca si mai prost substitut de comunicare. Oamenii pot fi fericiti impeuna si cu autoritate si fara, e o problema de gust pina la urma. Daca-s mai tolomaci asa pot fi fericiti impreuna chiar si fara comunicare. Ca sa folosim o metafora, oamenii pot trai si cu acoperis si fara, functie de cit de mult le place sa-i spele ploaiaii. Daca-s deosebit de toleranti pot trai chiar si fara ziduri. Da' nu s-or pomenit inca oameni care sa traiasca fara acoperis si fara ziduri da' cu cruce pe casa, in principal pentru motivul cel evident : daca nu-s ziduri nu-i pe ce sa stea coperisu', si daca nu este coperis n-are pe ce sta crucea.
Femeia nu se bate pentru ca sa va simtiti mai bine. Bataia-i despre cel batut, nu despre bataus. Daca sunteti suparat, deprimat, nemultumit, nedreptatit, injosit, neapreciat la justa valoare (de catre unii, altii, societate in intregul ei scl) nu-i cazul sa bateti femeia, ci chiar dimpotriva, e cazul sa va abtineti de la o bate. Chiar si daca va gasiti stapin cu acte-n regula si bataia-i si obisnuita si corect aplicata intr-o indelunga istorie, tot e o idee buna sa va abtineti in contextul ala, ca inapt psihologic. Nu va aflati in dispozitia cuvenita.
Femeia nu se bate neaparat la cerere. Nu-i interzis, da' nu-i nici garantat o idee buna. Femeile tinere indeobste dupa ce descopera miracolul interactiunii nemijlocite trec adeseori printr-o faza isterica in care literalmente vor bataie zilnic si dur. Motivul este chiar cel evident : oamenii-s dintotdeauna tentati de limite, si-atunci cind descopera un nou ce, prima chestie care-i intereseaza e sa vada pina unde merge. Chestia poate trece lejer intr-un festival al autodistrugerii, "da mai tare", "aia nici nu m-o durut" etc, s-ar putea scrie tomuri despre diversele directii psihologice care pot conduce in practica la feedback pozitiv cu rezultate potential periculoase, da' sa ne multumim a spune doar atit : femeia batuta n-are cu necesitate instrumente cu care sa-si evalueze propria bataie. Asta inseamna si ca nu-i garantat ca stie cind i-ar prinde bine, si ca nu-i garantat ca stie cind e exagerat. Folositi-va propria minte si propriul discernamint, ca de-aia-i unu' stapinu' si alta sclava iara nu invers.
Femeia se bate pentru a-i dezghioca sinele. S-o luam cu metafore freudiene : id-ul este id-ul, ego-ul vine peste el, ca rezultat mediat al interactiunilor cu realitatea (indeobste sociala). Cum aceste interactiuni nu-s neaparat reusite, si cum medierea lor nu-i neaparat corecta, e relativ simplu-n practica sa-ti croiesti un ego strimb. E functional, da' consuma multa energie, arde ulei, scoate fum si asa mai departe.
Persoana insasi are dificultati imense in a-si evalua ego-ul propriu (in special pentru ca n-are cu ce, instantierea e o abilitate rezervata unei foarte subtiri minoritati din populatie) si chiar daca reuseste o evaluare cit de cit realista nu prea are cum sa se motiveze sa treaca la imbunatatiri. Aici intervine bataia, pentru ca batut bine individul id-ul iese mult mai la suprafata decit sta el zi de zi, si o mina sigura si competenta il poate conduce la realizari mai corecte si mai echilibrate, care se reflecta intr-un ego mai comod.
Bataia, prin activarea celei mai fundamentale si implicit celei mai importante retele de comunicare din corp (durerea) are abilitatea de-a sunta complicatele echilibristici sufletesti la care oamenii se vad indeobste siliti sa recurga. Rezultatele pot fi, bineinteles, catastrofale, da' nu-i obligatoriu sa fie asa. Cu rabdare, calm si foarte, foarte multa intelepciune se pot obtine rezultate chiar notabile si niste sclave mult mai echilibrate si mult mai puternice decit variantele initiale.
Bataia este cu alte cuvinte psihoterapeutica, o asertiune fara indoiala infricosatoare.
Femeia se bate pentru a-i intari corpul. Simplu si direct de inteles, puterea femeii e fundamental diferita de puterea barbatului (revedeti grecii), o buna parte din beneficiile nasterii pentru femei rezulta tocmai din durerile facerii, orice femeie trage aceleasi beneficii corporale din experienta durerii pe care le trage barbatul din experienta limitei (spre exemplu, ultimele doua-treizeci de minute din orice maraton). Asta nu inseamna ca cele doua tipuri de experiente sunt rezervate pe genuri sau interzise dupa gen, ci pur si simplu ca exista niste specificitati.
Bataia este cu alte cuvinte educativa, formativa, o alta asertiune fara indoiala inspaimintatoare.
Dincolo de frici si spaime, bataia este si ramine un simplu mijloc. Nu-i neaparat necesara, in sensul in care elicopterul nu-i neaparat necesar, se poate merge si pe jos, absolut oriunde, inclusiv pe Everest. Tot astfel exista variante paleative care pot oferi in anumite conditii si pentru anumiti indivizi beneficii absolut similare unei batai sanatoase.
Pe de cealalta parte, data fiind disponibilitatea ei universala si costul ei in principiu neglijabil (cel putin sub aspectul capitalului fix, ca la capital uman e scumpa al dracului, nu se prea gasesc batausi competenti nici sa te pui in cap), bataia este azi, a fost dintotdeauna si nu ma indoiesc ca va ramine pe veci o unealta importanta-n arsenalul devenirii umane.
Cam ca si scrisul, ceea ce ea de altfel intr-un fel si este.
———
Monday, 19 September 2011
de ce se razbuna femeia? pentru ca s-a batut... nu?
Monday, 19 September 2011
Zici ?
Monday, 19 September 2011
Ca să facă precum în filmul Reconstituirea, „de ce ai dat mă, de ce ai dat?” :-)
Dar de legat de ce se leagă?
Monday, 19 September 2011
- de preferinta
- de un obiect rigid
- de glezne si incheieturi in general.
Sper c-am fost clar.
Monday, 19 September 2011
Bine că nu de șireturi. Pe mine mă interesa motivul, nu locul :-)
Monday, 19 September 2011
Apai aia poate intr-un episod urmator.
Monday, 19 September 2011
Excelent! Cititorii întreabă, Trilema răspunde.
Monday, 19 September 2011
Pe cind ieream pe twitter faceam de-astea chiar des, http://trilema.com/2011/cum-am-devenit-ateu/ gen.
Thursday, 29 September 2011
un mic reminder
Thursday, 29 September 2011
Lmao cita lacomie dom'le.
Thursday, 29 September 2011
The point is, ladies and gentleman, that greed, for lack of a better word, is good. Greed is right, greed works. Greed clarifies, cuts through, and captures the essence of the evolutionary spirit. Greed, in all of its forms; greed for life, for money, for love, knowledge has marked the upward surge of mankind. And greed, you mark my words, will not only save Teldar Paper, but that other malfunctioning corporation called the USA. Thank you very much.
Acum pe bune, chiar nu eram lacom, dar mă gândeam că te-ai luat cu altele, că se mai întâmplă. Unde mai pui că toți (haterii) te credeau (aproape) mort :-)
Thursday, 29 September 2011
Io nici nu zic ca-i rea, lacomia. Doar atit ca nu avem inca baza teoretica pentru a explica si intelege de ce se leaga femeia. Da' cu timpul.
Thursday, 15 May 2014
Meanwhile, on Twitter :
So there you go. Science!