De ce nu merita sa organizezi conferinte de online in Romania ?

Pare destul de evident ca dintre cele trei categorii necesare dar lipsa pentru o conferinta reusita evidentiate in articolul precedent (De ce nu merita sa participi la conferinte de online in Romania ?), a doua e cea mai usor de reparat.

Sigur ca-i dificil sa produci din nimic oameni respectabili moral si competenti intelectual care sa jurizeze. Pur si simplu nu e cum, la fel de bine ti-ai putea dori sa produci spontan un nuc batrin. Sigur ca-i la fel de dificil sa produci din aer niste copiii neretardati. Ar fi un vis frumos, dar in realitate fiecare copil ii rapeste unei femei anumite noua luni prenatale indiferent citi barbati lucreaza la asta, dupa care mai necesita inca vreo douazeci de ani de educatie in familie, scoala si societate. Daca din doua sute si cincizeci de mii de de-astia ies doua sute si douazeci si noua de mii de mici mincinosi, poltroni si imbecili, asta e si n-ai ce-i face. Nu exista buton de reset, lumea se curata cu incetul si nu cu securea si asa mai departe.

Dar partea de organizare, aia nu-i mare lucru, pui mina pe niste manuale organizationale de-afara, le traduci cumva cit poti, mai adaptezi din ele si gata, aia-i tot, te poti lauda ca ai adus o parte din problema la standarde, si de-acum pot sa urmeze si restul.

Aceasta abordare e nepracticabila, dintr-un numar de motive, dintre care fiecare ar fi arhisuficient pentru a garanta imposibilitatea. Sa le trecem in revista :

1. Desi exista cetateni romani/vorbitori de limba romana care ar avea competenta sa traduca si aplice un manual preluat de-afara, ei au alte lucruri mai bune de facut. E plina tara de domenii in care niste cetateni care se misca natural in cultura lumii civilizate isi pot lasa amprenta. Sa participe la proiectul tau constituie pentru ei un cost de oportunitate, care trebuie compensat cumva,
   • doar ca nu poate fi compensat prin bani, din motive explicate la punctul 2
   • si nu poate fi compensat nici prin participatie, din motive explicate la punctul 3
2. Dat fiind ca potentialii participanti sunt si poltroni si imbecili, ei
   • nu au cum sa evalueze utilitatea respectivului eveniment sau cistigul pe care-l pot trage de pe urma lui. In parte pentru ca nu pot trage nici un fel de cistiguri prin insasi alcatuirea lor mentala cit si circumstantele economice in care-si duc viata (ca nu te intere sa inveti despre ecologie cind tu n-ai mai mincat de ieri), si in parte pentru ca oricum nu ar fi capabili sa recunoasca.
   • nu au cum sa contrapresteze pentru utilitatea respectivului eveniment. Pentru ca nu au nici resurse (ca de exemplu bani, sau conexiuni utile, sau orice altceva) nici inteligenta, nici chef de munca.

   si ca atare este imposibil pentru organizatori sa extraga o plata de la participanti, cu care sa inchida ciclul economic cu cei discutati la punctul 1.

3. Intrucit prostului ii lipseste funciar abilitatea de a-si cunoaste prostia, iar saracului ii lipseste de facto experienta financiara care i-ar ingadui sa inteleaga mersul banilor, este imposibil pentru masa amorfa de participanti de tipul I si III sa creeze ierarhii care sa poata fi macar luate in considerare de catre cetatenii competenti discutati la punctul 1 dinsus. Asta inseamna ca-ti va fi imposibil sa gasesti cetateni competenti dispusi sa achieseze la constructia ta, acceptind sa fie platiti nu in bani ci in ownership si stakes in proiectul respectiv.

Sigur, cineva se va gasi sa faca orice, si iata ca se gasesc deci cetateni sa faca si chestia asta, chiar daca ea nici nu se poate face nici nu merita facuta. Rezultatul sunt bineinteles niste besini, da' nu conteaza, isi zic ei lor putinii care-si pun probleme de-astea, pentru ca lucrurile se vor indrepta cu timpul.

Aceasta teza e cea mai dramaticaⁱ din toata constructia. Pentru ca da, e adevarat, cu timpul lucrurile se vor indrepta. Asta inseamna ca cel putin aparent cei ce se chinuie acum, cit nu ai pentru cine si nu ai cu cine, se vor afla intr-o pozitie excelenta sa domine piata mai tirziu, cind va fi si cu cine si pentru cine.

Ei bine... nimic mai fals. De fapt, ei vor fi in pozitia cea mai proasta. De ce ? Raspunsul se poate da in doua vorbe citind din Seinfeld :

Elaine: What? you're breaking up with me? But I sacrificed and supported you while you struggled. What about my dream of dating a doctor?

Ben: I'm sorry, Elaine. I always knew that after I became a doctor, I would dump whoever I was with and find someone better. That's the dream of becoming a doctor.

Pe larg : actul si functia de-a organiza de-astea implica relationarea cu cele doua categorii de cacaciosi, I si III. Prin aceasta relationare, cel ce incearca sa faca II, oricit de bine, se va umple de cacat. Ca vrea sau ca nu vrea, ca incearca "sa se tina departe de scandaluri" sau ca nu incearca, putin conteaza. Prin trecerea timpului el devine o piesa intr-o falsa ierarhie, o simpla piesa irelevanta ca atare, si perfect reductibila la functia ei. O simpla piesa care va fi aruncata cu tot rahatul odata ce se schimba mediul.

Sigur, ar fi frumos sa ne inchipuim ca dupa cinci sau douazeci si cinci de ani in care tu ai organizat evenimente la care ai promovat titoase destepte, anonime care fac pe proastele, dobitoci online, escroci de toate tipurile si asa mai departe vei fi luat de proaspat si tratat de respectabil. Din fericire, in lumea reala asa ceva nu se intimpla. Niciodata.

Asta esteⁱⁱ.

1. Adica o combinatie de tragedie si comedie, retineti pentru cultura dvs. generala [↩]
2. Si s-ar putea sa nu fie o problema locala, ci dimpotriva, racordarea noastra la problemele lumii in care traim. [↩]