Monopolie

Sunday, 16 May, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Eu nu cred ca exista argumente pentru ca orice stat ar fi sa confere monopol asupra orice e intangibil.

zice un cetatean aici pe blog la noi.

Exista sau nu exista asa motiv ? Chestiunea e evident o problema politica, pentru ca normeaza activitatea statului, si e o problema de teorie politica, pentru ca normeaza in principiu activitatea statului in general.

Fiind o problema politica, ea va fi rezolvabila doar in termeni politici (tot asa cum o problema amoroasa - singuratatea, de exemplu - nu poate fi rezolvata in termeni economici - un cadou, de exemplu). Exista trei abordari politice posibile in orice problema (trei, si nu mai multe) :

  • Abordarea idealista, care construieste toate variantele teoretic posibile, si-o alege pe cea teoretic preferabila, fara sa-si puna problema daca practica poate ajunge vre-odata sa fie descrisa de teoria respectiva. Asa ceva se numeste indeobste "progresism", dar din nefericire decade in toate incercarile de implementare in practica spre atrocitati patente precum socialismul sau comunismul (sau chiar, pentru cei mai nenorociti, ambele).
  • Abordarea populista, care construieste toate variantele discursiv posibile, le expune unei multimi cat mai numeroase, dupa care o alege pe cea la care s-a strigat mai in forta. Asa ceva se numeste indeobste "democratic" dar din nefericire sfarseste fara exceptie in crima, eventual pe scara industriala.
  • Abordarea istorista, care construieste toate variantele istoric prezente, si o alege pe cea care pare mai adecvata situatiei de fapt. Asa ceva se numeste indeobste "conservatorism", si sfarseste neimplementat in practica, nefiind solutii atat de seducatoare precum celelalte doua seturi, in virtutea exceptionalismului personal : fiecare crede cu pasiune ca el e deosebit, diferit si special, si nu-l intereseaza, ba chiar il doare sa afle cat de banal si cat de comune sunt trairile, problemele si aspiratiile care-l framanta.

N-avem timp si nici resurse sa tratam toate liniile de motivatie posibila, asa ca hai sa ne alegem una si sa ne ocupam de ea. Eu mi-o voi alege pe a treia, ca asta sunt, dar in principiu cred ca-i liber fiecare sa si-o aleaga pe cea de-l reprezinta si eventual sa ne-o prezinte pe blogul propriu.

In ce priveste istoria, cred ca vom fi serviti adecvat pe tema de-o trecere rapida in revista a istoriei anumitor idei.

Intimitatea sexuala. Intimitatea este ceva intangibil, un raport invizibil intre doua sau mai multe persoane. Intimitatea sexuala e un subset al ei, cel mai reactiv : doi oameni pot tolera sa traiasca in aceeasi camera, sau sa sada zece ore la zece centimetri unul de altul chiar daca nu se cunosc si se afla in situatie mai de nevoie decat de voie. Dar ia incercati sa obligati doi straini la intimitate sexuala (care nu-i, sa ne intelegem, totuna cu copulatia) si vedeti ce iese.

Ei bine, intangibila cum se gaseste, intimitatea sexuala a fost si prima chestiune asupra careia atentia unui stat inca nascent s-a aplicat.

Voia lui Dumnezeu este sfintirea voastra: sa va feriti de curvie; fiecare din voi sa stie sa-si stapaneasca vasul in sfintenie si cinste, nu in aprinderea poftei, ca Neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu. (1T4:3-5)

Deci, intimitate sexuala, dar nu oricum, ci in anumite feluri, si nu in acele feluri pe care si le aleg impricinatii, sau satucul in care traiesc impricinatii, sau tinutul. Nu. Ci asa cum le dicteaza statul, cel inspirat direct de la Creatorul Universului.

Metafizica. Daca tot am mentionat Creatorul Universului, sa spunem ca logic vorbind aceasta persoana ar fi tot un intangibil, o idee metafizica. Iar statul a tinut patru sau cinci mii de ani monopol pe toate ideile metafizice, ba chiar si, pentru siguranta, pe cateva idei foarte fizice care nu erau usor de distins in epoca de metafizica pura - precum de exemplu mersul planetelor.

Pentru cea mai mare parte a istoriei umanitatii, statul si-a acordat monopolul asupra discursului pe teme metafizice. Ideea nu-i o inventie crestina, oricat de putin simpatici ne-ar fi habotnicii de azi, care prin forta istoriei se intampla sa fie fix crestinii. Ideea de les-majestate din practica legala moderna vine dintr-o idee latina, insulta adusa zeilor. Jumatate din practica si cam toata teoria legala ce ne-a ramas de la greci se invarte in jurul notiunii de hubris, care-i tot un fel de incalcare a monopolului comunitatii (si nu al statului per se, dar e foarte discutabil in ce masura pentru discutia noastra cele doua sunt distincte sau se confunda - mie mi se pare ca in context e acelasi lucru) asupra ideilor metafizice, cu efecte dintre cele mai practice : frumoasa Phryne a ajuns goala pusca in fata Areopagului tocmai din asa motive.

De-aici incolo as putea sa mai aduc o duzina de exemple soft, adica in care monopolul survine pur si simplu de facto, fie ca derivat al acestora de mai sus, fie prin alte circumstante care tin de inegalitatea intre individ si grup, sau intre fapt si statistica, sau asa mai departe. Dar nu simt nevoia, pentru ca mi se pare ca teza este solid demonstrata, si anume ca spre bine sau spre rau, statul si-a arogat dintotdeauna si peste tot, inca de la nasterea lui, dreptul de monopol asupra a diverse chestii intangibile dar care l-au interesat.

A-i interzice aceste arogari, pe argumentatia progresista ca nu-s, rational vorbind, bune, poate fi o idee, dar ramane deschisa principala problema care ramane deschisa ori de cate ori luam in considerare idei progresiste : toate situatiile istoric prezente si-au demonstrat stabilitatea. Ele sunt, sa le numim astfel, "naturale". Ce garantii avem sau putem avea ca aplicand niste solutii "artificiale", adica scornite din conjecturi nu vom obtine o situatie instabila ?

Nu este, de fapt, o problema rezolvabila teoretic. Singurul mod in care ea poate fi rezolvata este prin aplicare, dandu-i adica sansa sa se dovedeasca o idee buna sau proasta, pentru ca orice idee e doar o idee pana-i chiar prinsa in fapt.

Sunt curios, la un nivel personal, cum ar arata respectiva argumentatie, pro domo excluderii monopolului statului asupra intangibilelor in general (sau si in particular, pentru anumite particulare bine alese). Deocamdata reforma in acest sens a curs mai degraba din practica (pe filiera populista, adica) lasand o fractura destul de insemnata intre intelegerea teoretica si practica de zi cu zi, fractura pe care o armata de "universitari" cu calificari dubioase si intelegeri stahanoviste se zbat s-o umple.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

13 Responses

  1. kokofifi`s avatar
    1
    kokofifiinsigna de criptograf 
    Sunday, 16 May 2010

    sfincte sisoie, daca n-as fi citit titlul, n-as fi avut nici cea mai vaga idee despre ce e vorba in postarea asta :D

    dottore, pls translate!

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Sunday, 16 May 2010

    Tu macar recunosti :D

  3. Despre ce 'stat nascent' vorbim ? Statul impune totusi niste conditii :D

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Monday, 17 May 2010

    Ala al evreilor.

  5. Foarta interesanta incercare de a descrie momopoluri mai putin discutate.
    Statul preia prin definitie atributii ale individului pe care le exercita in beneficiul membrilor societatii. In rare exceptii este vorba de un monopol absolut legiferat, in principiu legile fiind ele gandite pentru a fi aplicate cu judecata de catre oameni si nu automat de catre masini.

    Textul tau nu raspunde insa de fel afirmatiei mele care face referire la cedarea monopolurilor catre terti si nicidecum la existenta lor sau la exercitatarea lor de catre stat (societate).

    In ce priveste religia iudaica sau crestina ea este fondata pe liberul arbitru. Dumnezeu a facut "standarde" nu "legi".

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Monday, 17 May 2010

    Sa incepem cu ce-i simplu : abordarea ta concesiva asupra religiei iudaice e straina de esenta ei, chiar daca-i foarte adecvata lumii. Yahveh e gelos si invidios in mod declarat si consumat, o spune si pare ca se mandreste cu asta.

    Ce-i dificil, adica cedarea catre terti : statul nu exista decat ca abstractiune, ca atare e tot un concept metafizic. Incarnarea lui va fi intotdeauna in mana unor terti. Despre ce cedare ar fi vorba atunci ?

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Monday, 17 May 2010

    PS. In intelegerea mea, statul nu se organizeaza in general "preluand atributii ale individului pe care le exercita in beneficiul membrilor societatii." ci in foarte particular preluand monopolul asupra fortei, pe teoria ca-i mai eficient sa avem un singur bataus decat sa ne organizam fiecare armata proprie.

  8. @Mircea Popescu
    Esenta religiilor iudeo-crestine e liberul arbitru. Ca unii habotnici limitati intelectual au dificultati in a face diferenta intre forma si fond e o alta problema care nu intereseaza discutia de aici. Cu atat mai putin niste zvonuri despre gelozie, invidie etc.

    Monopolurile oferite de stat unor cetateni/corporatii sunt in dezacord cu motivul pentru care statul a obtinut monopolul.

    Daca societatea decide ca statul poate gestiona mai bine alimentarea cu apa decat indivizii si primeste monopol pe treaba asta, nu-l poate ceda unui privat pentru a-si satisface interesul lui propriu. A se face diferenta intre administrare si proprietate.

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Monday, 17 May 2010

    Bun, dar uite : "statul" are nevoie de cineva care sa curete trotuarul, ca nimeni altcineva n-o face (cetatenii ca ce-s ei, fraieri ?! si companiile ca ce-s ele, sa lucre gratis ?!). Statul se trezeste vrand nevrand cu un monopol pe curatenia strazilor.

    Cum poate "statul" curata strazile ? Nu poate, el in de sine si nemediat, ca nu exista fizic un obiect care-i "Statul" si care prin rostogolire, aspiratie sau alt procedeu mecanic, termodinamic sau ce-o fi sa curete strazile. Asa incat, statul va concesiona acest monopol unor terti. Carora le da uniforma si raspunderea de a-i implementa politica.

    La fel cu politaii. Nici un politai anumit nu este "statul". Este un reprezentant al entitatii imaginare numita stat, sau cu alte cuvinte, un tert in raport cu chestiile de care vorbim noi.

    Deci, ca sa revin : cedare ? Pai un monopol nu poate fi gestionat de stat decat prin cedare, ca imediat si direct ce-i poate face ?

  10. Ce iti ofera statul ?
    Statul in picioare iti ofera varice.
    Statul pe scaun iti ofera hemoroizi.
    Mai uitati-va si voi la reclame, ce naiba.

  11. Curățatul e un serviciu public și nu un monopol. Pe tine ca timișorean nu te împiedică nimeni sa ieși la maturat trotuarul dacă dorești sa prestezi în folosul comunității.

    In ce privește polițaiul el e angajat sa facă o treaba și răspunde teoretic de performanta lui în a executa. Postul de polițai vine cu oarecare facilități (mersul pe rosu, controlul cetățenilor, postul armei etc) care nu pot fi însă utilizate in interes propriu. Nu-ti cumperi, in general, cu postul de polițai niște drepturi suplimentare bune de folosit in interes personal.

    Statul nu împiedică existenta serviciilor private de protecție și paza și nici autoapărarea.

    Nu vad unde e monopolul.

  12. Bre Mirceo, te dai tu conserva, da abordarea ta e libertariana in parti (nu "din", in). :)

    Ti-am raspuns in acelasi articol, dar nu te astepta la o chestie dodoloata, ca nu-i.

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 18 May 2010

    @Marian S Epigramistule.

    @Dr.A Cand spui ca-i un asa zis "serviciu public" si nu un monopol, pe ce te bazezi ? Ca si eu pot sa spun ca X e piarista, nu curva, da' ramane problema ca a fi curva, si a fi un monopol sunt stari de o anumita inaltime pe arborele clasificarii, si a fi "serviciu public" respectiv "experta in probleme" de cu totul alta inaltime, si anume, mult mai joasa. E ca si cum mi-ai spune ca o masina nu-i materie, ca-i masina.

    Faptul ca teoretic nu-ti cumperi, prin statutul de politai, niste drepturi personale nu are legatura, teoretic nici prin statutul de contractor public nu-ti cumperi niste drepturi speciale, ca esti tu constructorul de la Guantanamo sau firma Rebu. Ce conteaza in discutia noastra este ca te gasesti, ca tert, in pozitia de a utiliza monopolul entitatii abstracte numita stat in mod practic, in urma unei intelegeri contractuale cu "reprezentantii" ei.

    In exemplul despre curatenie, monopolul e de facto, statul nu le impiedica dar nici ele nu exista.

    @zamo.ca Am si eu luciri, ca pirita :p

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.