De cinci secole incoace, "student" inseamna vagabond

Saturday, 10 March, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Le petit testament de maistre Francois Villon fait en 1456

Mil quatre cens cinquante six. Je, Francois Villon, escollier

Zice acolo, pentru cei ce nu cunoasteti engleza veche, "Micul testament al licentiatului Francois Villon, facut in 1456. Eu, Francois Villon, student".

Si da-i cu referinte culte (Vegetius, stiti voi), si da-i cu bere, da-i cu vin, da-i cu pizza si masuratori si asa mai departe. Pentru ca vedeti voi dragii mosului, stilul asta de "io-s sarac da' ma duc la oras sa ma procopsesc" nu e nou pe lume. E vechi. E foarte, foarte vechi, e la fel de vechi precum e orasul insusi. Pentru ca asa se naste orasul : o aglomerare a bunastarii in peisaj se numeste oras, si pe urma ea atrage pastorii si taranii si flaminzii din toate partile pentru motivul simplu ca-n gunoaiele oraselor se gaseste mai multa mincare decit pe-un cimp lucrat. Orice porumbel si orice urs si orice ciine si orice cioara va demonstreaza clar atita lucru.

Da' pe de cealalta parte orasul nu poate supravietui pur si simplu din ingramadirea aleatorie a tuturor gunoaielor pe care le atrage de prin glodurile inconjuratoare. Ca sa poata macar supravietui, nu zicem ca sa mearga bine, da' sa poata macar supravietui tre' sa le polizeze cumva in niste forme tolerabile. Si de-aia de indata ce lumea s-a prins de aceste probleme i-au zis polis. De la polisor. Si viniturile s-au impartit, intre neciopliti si polizati, adica politicosi.

Revenind, ca ne abatem : dintre elementele troglodite atrase de bunastarea relativa a orasului unele sunt mai sarace la spirit iar altele mai inteligente. Pentru ca inteligenta n-are nici o legatura cu conditiile de mediu, e o abilitate inascuta si destul de complexa, asa ca se nimereste sa se nasca oieri inteligenti cam in aceeasi proportie in care se nimereste sa se nasca aristocrati inteligenti. Nici o diferenta.

Acum, elementele mai batute in cap sunt bune ori de munca bruta ori de jocuri sportive (cum ar fi de exemplu rebeliuni si razboaie diverse, macelariri si alte distractii). Elementele mai inteligente sunt intr-o oarecare masura capabile sa-si curete jegul mostenit din mosi-stramosi si mule-stramule, devenind totusi oameni. Da' acest proces este dificil, dureros si neuniform.

Pe de cealalta parte singurul mod de-a stabili situatia unui individ dat in ce priveste jegul e sa-l inspectezi, vizual. Inspectia vizuala are dezavantajul notabil ca nu releva decit ceea ce se urmareste anume, restul trece. De exemplu, daca ii belesti unui student pula sa-l verifici daca tine brinza la copt sub preput poti constata intr-adevar daca-i jegos, in sensul ca da, tine. Da' daca nu tine nu poti zice c-ai constatat ca-i curat, poti zice doar c-ai constatat ca nu-i murdar in felul ala anumit. Poate fi murdar in diverse alte feluri.

Noa si asta este studentul : un individ care are suficienta inteligenta cit sa fi gasit niste metode prin care sa treaca testele orasului sub citeva aspecte. Atita timp cit are ocazia de a-si alege testele la care urmeaza sa fie supus el poate trece drept orasean. Atita timp cit nu are ocazia de a-si alege testele la care urmeaza sa fie supus el nu mai trece drept orasean. Ca atare e silit la vagabondaj, e silit la o cautare perpetua a acelor zone, arii, situatii si contexte in care poate (macar cu o buna probabilitate) sa isi aleaga singur testele la care urmeaza sa fie supus.

Cam asta-i tot.

A, ca era sa uit : teoretic, cu timpul, se mai aseaza si astia. Este, bineinteles, o posibilitate.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

17 Responses

  1. nu exagera, saxonii si francii sau inteles cam pana prin evul mediu timpuriu.

  2. Da' maistru si scolar in original ce avea? Lernu context, history.

    http://www.gutenberg.org/files/12246/12246-h/12246-h.htm

  3. Mircea Popescu`s avatar
    3
    Mircea Popescu 
    Saturday, 10 March 2012

    Pai avea ca nu-i niciunul corect.

  4. Villon became a student in arts, perhaps at about twelve years of age. He received a bachelor's degree in 1449 and a master's degree in 1452.

    magister->maistre->meister->maistru.

  5. cosminmaricari`s avatar
    5
    cosminmaricari 
    Saturday, 10 March 2012

    "Cu veselie, alelei, pocniţi-i pe copoi la muie!"

    Aveam în bibliotecă un Villon în traducerea lui Botta, pe la 10 ani ştiam zeci de strofe de pe rost, întru exasperarea îmbufnată a profei de română din generală, care nu înţelegea poezia dincolo de Alecsandri, Coşbuc sau Eminescu. Cu versul ăsta am reuşit s-o fac să se înnece cu-n covrig. Ah, ză times...

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Saturday, 10 March 2012

    @A Mnu.

    @cosminmaricari Noa hat, iote ca mai exista oameni care sa stie ca nu-i Vulpescu singuru' traducator din franceza medievala ?!

  7. cosminmaricari`s avatar
    7
    cosminmaricari 
    Saturday, 10 March 2012

    Dadice să nu ştie? Nu cred că-i vreun merit să ţii minte numele traducătorului în cazul poeziei. Adică n-aş putea să-ţi spun numele traducătorului vreunui roman pe care l-am citit în şcoală/liceu, dar cred că ţin minte numele tuturor traducătorilor de poezie, de la Rimbaud (Solomon) la Omar Khayam (Stamatiad).

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Saturday, 10 March 2012

    Pai deci crezi sau nu crezi ca-i un merit ? Ca-s confuz.

    E o chestie complicata sa traduci poezie, da' in general vorbind e o chestie complicata sa traduci bine.

  1. [...] si asta virginica toata disperata cacum se mai marita ea in Petroseniul natal daca vine sparta de la oras, dat fiind ca acolo la ea in satuc se verifica de catre socru prin introducerea digitala (stiati [...]

  2. [...] negrii, latinii si restu’ de imigranti traiesc in ghettouri unde se bucura de o varianta a orasului numa’ buna si perfect adecvata nevoilor si capacitatilor lor, in timp ce restu’ [...]

  3. [...] cel mai inclinat sa dezvolte soiul de atmosfera de convietuire lina, calma si imbelsugata sunt vagabonzii studentii din lumea civilizata. De la formele simple, in care doua cupluri si-o masina parcheaza [...]

  4. [...] taranimii muritoare de foame, a oamenilor strazii de prin orase (cunoscuti si drept “studenti“) si de pe te mai miri unde. Asa-i tocmita lumea asta, oarecum viscoasa da’ totusi [...]

  5. [...] care se pretind “de afaceri” si femeile curvele obisnuite de zi cu zi care se pretind studente sau ce se mai pretind ele este ca astea de afaceri au ceva bani si deci isi pot permite (cit si au [...]

  6. [...] faptului ca era foarte ieftina in vremea lui Toulouse Lautrec, si se consuma de catre niste vagabonzi din lipsa de mijloace si respectiv de catre niste plictisiti aspiranti la vagabonzeala din lipsa de [...]

  7. [...] iluminatii si grupu’ lu’ Blide-n Berg ala, niste timpiti luati de pe strada, soferi, studenti, fosti puscariasi si ce strinsura mai compune social media din juru’ BTC au facut aceleasi [...]

  8. [...] bartenders would come to Romania to pretend like they're businessmen for the benefit of the local "students" a weekend at a time, huh. How come they weren't going to France, though [...]

  9. [...] serves as a ready equivalent, and remember that there's no practical difference between students and vagabonds. [↩]The right to fuck (someone) anytime and anywhere by virtue of having stuck your cock down [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.