Influenta blogerului, model comparativ

Fie doi blogeri, Admiratul si Detractatul. Este ca am talent la onomastica ?

Ca sa-si merite numele, A e urmarit de-un numar de 100 de persoane, din care 90 de admiratori si doar 10 detractori. Ca sa ingaduie comparatii lesnicioase, D e si el urmarit de-un numar de 100 de persoane, doar ca 90 de detractori si printre ei rataciti 10 admiratori.

Intr-un interval fixat, ca de exemplu o saptamina, A vorbeste despre trei chestii, x, y si z, care-s dragi inimii lui. Fie ele bloguri, produse de igiena personala, concepte abstracte, crezuri politice, carti de SF sau ce-o mai fi. Tot in acelasi interval, vorbeste si despre trei chestii care-i displac si-l seaca la lingurica (s, t, u), fie ele tot idem ca si primele.

Cei 90 de admiratori ai lui a adauga cele trei chestii dintii pe lista de chestii pe care ei le admira, si cele trei chestii din urma pe lista de chestii care lor le displac. Astfel, x, y si z capata fiecare cite 90 de admiratori, iar s, t si u capata fiecare cite 90 de detractori. Cei 10 detractori ai lui A, neavind nici o incredere in el si dispretuindu-i intrutotul gusturile si inclinatiile procedeaza dimpotriva. Astfel, s, t si u capata cite 10 admiratori, pe linga cei 90 de detractori, iara x, y si z cite 10 detractori, pe linga cei 90 de admiratori.

Tot in acest timp, D vorbeste si el despre trei chestii de aceeasi natura care-s dragi inimii lui (k, l, m) si respectiv trei care-i displac si-l dezgusta (n, o, p). Prin acelasi procedeu, k, l, m capata cite 90 de detractori si respectiv 10 admiratori, in timp ce n, o si p capata cite 90 de admiratori si 10 detractori.

Admitind ca universul este finit e perfect posibil ca multimea (x, y, z, s, t, u) sa se suprapuna exact cu multimea (k, l, m, n, o, p). De fapt, in majoritatea situatiilor concrete aceasta reprezentare e chiar prea larga : nu exista 6 jucatori diferiti pe piata producatorilor de telefoanelor celulare, sau a serviciilor de telefonie, sau de social media, si uite cum dintr-o data modelul nostru se vadeste prea larg pentru ceva intre doua treimi si aproape toti blogerii activi intr-o limba oarecare de care n-a auzit nimeni.

Mai departe, admitind ca opozitia A - D se bazeaza pe dezagremente si nepotriviri reale, si curge din diferente fundamentale de filosofie a vietii si reprezentare a realitatii, fara ca A ori D sa fie dementi, contradictorii si asa mai departe, e foarte probabil ca multimile (x, y, z) si (n, o, p) respectiv (s, t, u) si (k, l, m) sa se suprapuna si ele. Adica, ce-i place unuia ii displace celuilalt si reciproc.

Punind astfel problema, constatam ca rezultatele muncii blogerului admirat sunt 90 de admiratori si 10 detractori pentru multimea X-N, respectiv 90 de detractori si 10 admiratori pentru multimea S-K. Pe de cealalta parte, rezultatele muncii blogerului detractat sunt tocmai dimpotriva : 90 de admiratori si 10 detractori pentru multimea X-N, respectiv 90 de detractori si 10 admiratori pentru multimea S-K. Tocmai dimpotriva adica... exact acelasi lucru si perfect identice.

Acest model teoretic ne permite sa intelegem direct si fara mare efort niste chestii simple da' oarecum contraintuitive :

1. Cit ce priveste impactul unui bloger oarecare, tot ce conteaza este reach-ul (adica acei 100 de oameni) si engagement-ul (adica ce procent din cei 100 de oameni intra in una din cele doua categorii active de care-am discutat - blogerii considerati in exemplul nostru se bucura de un engagement de 100%).

2. Cit ce priveste impactul unui bloger oarecare, raportul dintre admiratori si detractori nu conteaza. Nu exista prieteni sau dusmani, exista doar oameni care actioneaza in baza celor spuse de bloger (indiferent cum actioneaza ei) si oameni care nu actioneaza in baza celor spuse de bloger (deloc, adica).

Practic vorbind, tot ce are de facut un bloger este sa-si aleaga niste coordonate dupa care sa se tina - neabatut - de ele. Putin conteaza care-s coordonatele alea, cum putin conteaza daca-s bune sau proaste, daca-s acceptate au ba de societate si asa mai departe. Atita timp cit blogerul e predictibil in pozitionarea lui "ideologica", sa-i spunem, cititorii se pot lasa angajati in conformitate cu propriile lor inclinatii, convingeri, dorinte si ce-or mai fi avind ei.

Singura chestie care reduce influenta blogerului este inconsecventa, proprietate care rezolva paradoxul enuntat acum un an si mai bine in ultimul paragraf al acestui articol (si pe care spre nestinsa mea dezamagire iata ca nu s-a gasit nimeni vrednic macar s-o considere calumea, darmite s-o chiar rezolve) : invatarea adauga valoare blogerului scazind din valoarea blogului, in timp ce consecventa adauga valoare blogului scazind din valoarea blogerului.

Asta fiind si motivul principal pentru care ziceam ca blogul nu-i o chestie in care tineretul poate face mare brinza : atita timp cit esti inca tinar, chestiile fundamentale nu-s inca osificate, pastrindu-si loc de crestere (si deci de schimbare). Odata ce individul s-a maturizat (la propriu, nu dupa buletin vorbim), e improbabil sa-si mai schimbe valorile centrale, si deci poate tine un blog care sa chiar conteze.

Si bineinteles exista cei carora nu li se aplica toate considerentele astea. Pentru ca nu vor ei sa li se aplice, asa au decis ei ca nu li se aplica si atunci gata, nu li se aplica. Pentru ca ei scriu "doar din placere", si prin asta scapa de regulile care guverneaza scrisul. Acestia se numesc indeobste struti.