V for vendetta
V for vendetta este un film de-acum citiva ani (2006) facut pe un scenariu perfect. Filmul insusi nu este perfect, nici pe departe, poate ca semn al disparitatii dintre cele doua arte. Pina la urma omul scrie de cinci mii de ani si face filme de vreo cincizeci (numerele sunt, ca toate numerele, aleatorii - proportiile sunt insa, ca toate proportiile, eterne).
Lawrence (Larry, actualmente Lana) si Andrew Paul (Andy) Wachowski au scris scenariul cel perfect. Este pentru prima oara, chiar daca erau deja cunoscuti pentru ideea care-a devenit Matrix. Un alt scenariu foarte bun, dar este o diferenta intre foarte bun, oricit ar fi de bun acel foarte bun, si perfect. (Sa se datoreze diferenta influentei lui Alan Moore & David Lloyd ? Eu unul nu cred, dar cine stie...)
Stiti care este diferenta ? Perfectiunea este intotdeauna ridicola. Asta este soarta ei, mintea umana nu prea poate suferi esentele, asa ca se descurca cum poate. De exemplu, cu fuga.
Asa si acest film. E bineinteles atacabil pentru ca exagereaza, exagereaza pina la ridicol. Eroul mascat care cinta si danseaza, zicind despre sine ca nu-i un om, ci o idee, vai dar te apuca greata. Bineinteles ca te apuca, greata si daca greata nu-i suficienta pentru a-ti scapa mintea de asalt, atunci te apuca rind pe rind toate pandaliile, oricare, orice, doar sa scapi.
Nu schimba problemele astea de receptie, arsurile pe esofag, viermii din burta nimic din perfectiunea imuabila a meniului. Fiecare element e cintarit si balansat nu doar cu precizie, precizia e nimic, e un inceput, un ciot, ci cu gratie. In cel mai propriu sens, cu gratie. Ochiul meu, obisnuit sa scalde totul in acizi pe care lumea nu i-ar recunoaste nici daca s-ar scalda in ei (cum de altfel se si intimpla uneori) nu gaseste nici o fisura. Sigur, mai sunt bucatele ici si colo, ramasite de la forja, care tin de piesa in virtutea inertiei si se desprind la prima atingere. Nu impieteaza.
Dincolo de perfectiune... hehehe, o mica gluma. Nu exista nimic dincolo de perfectiune. Datorita perfectiunii, sau daca nu datorita atunci necesar impreuna cu perfectiunea scenariul filmului are un mesaj, care-i perfect si el si deci perfect adevarat. Dar acest adevar, in toata frumusetea lui, e doar o poteca spre parte din intreg. Conteaza mai putin decit intregul, si pina la urma asumarea in termeni de veridicitate a unui scenariu de film e un mod spectaculos de-ai rata calitatea artistica. Si iata cum revenim, pe alt drum, la acelasi argument despre cum nu conteaza perceptia de ridicol si senzatia de greata. Vedeti, semnul perfectiunii ? Toate drumurile duc peste tot.
Regizorul imi pare ca nu conteaza. Dintre actori Natalie Portman se remarca printr-o calitate foarte rara pe scena, pe orice scena : rolul ei este sa joace nimeni, s-o joace pe Maria de vis-a-vis, pe orice fata de douazeci de ani. Reuseste s-o faca. Ma enerveaza indeobste bovinitatea la femei, platitudinea, lipsa de relief, asa ca ma enerveaza si Natalie Portman in rolul Evey. Dar aceasta enervare, ca si ridicolul&greata de mai sus, e un semn al succesului ei. Stiind ce sunt si ce-mi place, faptul ca ma enerveaza inseamna pina la urma ca reuseste. Bravo ei, si dracu' s-o ia.
Stephen Rea e revelatia filmului pentru mine. Stiu cine era, dupa nume : nimeni. Zic ca de fapt e un actor excelent care-a avut ghinionul sa se nasca irlandez. E si asta un ghinion, ca nenumarate altele. John Vincent Hurt, CBE face un rol bun, dar de la el ne (ma) asteptam (chiar daca n-as fi crezut sa fie excedat de-un irlandez, uite ca se mai intimpla). Stephen Fry pare usor in afara elementului lui. Poate ca este. Episcopul pedofil, ciutacul de televiziune si seful Securitatii, crud si lipsit de scrupule sunt roluri banale executate banal. Bine si corect, dar banal.
N-am sa va stric intilnirea cu filmul mai mult de-atit, dar vreau sa inchei zicind ca acest film ar trebui nu atit privit cit studiat. Studiat. Cu forta, cu galeata pentru voma linga, cu pastile anti-figuri-in-cap-si-impresii-de-ridicol. Studiat, asa cum studentii de la Film sunt chinuiti de profesorii mai competenti cu un full screening de Empire.
Vizionare placuta.
Voilà! In view, a humble vaudevillian veteran, cast vicariously as both victim and villain by the vicissitudes of fate. This visage, no mere veneer of vanity, is a vestige of the vox populi, now vacant, vanished. However, this valorous visitation of a bygone vexation stands vivified, and has vowed to vanquish these venal and virulent vermin vanguarding vice and vouchsafing the violently vicious and voracious violation of volition! The only verdict is vengeance; a vendetta held as a votive, not in vain, for the value and veracity of such shall one day vindicate the vigilant and the virtuous. Verily, this vichyssoise of verbiage veers most verbose, so let me simply add that it's my very good honour to meet you and you may call me V.
Tuesday, 28 September 2010
Mie mi-a placut filmul, mi-a placut vazandu-l la televizor uitandu-ma vreo ora si jumatate la reclame.
Tuesday, 28 September 2010
Ah, reclamele, acest mucegai infect.
Wednesday, 29 September 2010
Vazut si revazut, nu mi se pare perfect. Mai degraba imbalanced, merge pe fir intins de la un capat la altul - ok, chestia cu Eyes la parnaie o fo' unexpected tho.
Wednesday, 29 September 2010
Da' cum poate fi simultan si imbalanced si fir intins ?
Wednesday, 29 September 2010
De la un capat la altul stiu cine-s baietii rai si ca urmeaza sa moara cumva, candva. Un fel de Equilibrium.
Wednesday, 29 September 2010
Pai stii dupa urmatorul criteriu : e in film ? Noa, moare.
Dupa teoria asta nici tragedia greaca nu-i de treaba, ca si acolo tot asa-i, nimeni nu iese viu din aceea treaba.
Wednesday, 29 September 2010
Eu-s devoaratoare de filme dar ... nu mi-a placut.
Nu stau sa explic de ce, este un film prost.
Wednesday, 29 September 2010
Mnoa. Pai atunci ce discutie mai e ?!
Wednesday, 29 September 2010
Ce ai vrea? Sa repet ceea ce ai zis tu?
Au pierdut ideea cu terorismul ... au pierdut orice idee conturata la inceput. O iau in boscheti cu romance-ul si fac din el un freak show, macar daca bagau niste scene hard (vezi Antichrist-ul lui LVT), tendinte politice, cacat ... o mizerie ... ce sa zic V for Vendetta ... in care nea regizorul pe care am si uitat cum il cheama a bagat si el (doar pt simplu motiv fiindca a fost in echipa Matrix) niste efecte a la Matrix. Pe bune?
Urasc copiile.
Pah se compara cu Equilibrium? Ha!
M-am si enervat.
Wednesday, 29 September 2010
Si am uitat, Empire ca Empire da' Metropolisul lui Lang din 1927, primul SF ever? Nu tine el nu's cate ore dar te rupe.
http://www.imdb.com/video/imdb/vi1050609177/
Wednesday, 29 September 2010
Ia uite de unde sare fanerita de comicsuri infocata. Ce esti tu, Moore ?!
Zi pe bune acu', citisesi seria orginala ?
Io nu inteleg de unde vine ura asta de sine a generatiei tinere, sa mor io. De ce tre' neaparat sa fie totul un mare Kill Bill ? Realitatea nici nu-i nici nu poate nici nu ar avea de ce sa fie asa. Iertati-va odata bre, ca nu v-ati gresit cu nimic.
Wednesday, 29 September 2010
Care ura de sine mah? O dai in diverse.
Zic pe bune ca nu am citit seria originala.
Filmul ala e o varza. Mi-ai cerut opinia mea, ti-am dat-o si acum imi dai in cap cu ea?!
Si repet, filmul, vorbim despre film aici.
Wednesday, 29 September 2010
E, sa nu dramatizam, in cap nu-ti dau cu opinia, mai ales nu cu aia ca-i contondenta, da' putin la fund, da. Pai n-ar fi pacat ?!
Zi mersi ca nu te banez, tot ie un progres in blogobila.
Wednesday, 29 September 2010
remember remember the fifth of november, the gunpowder treason and plot. i see no reason why gunpowder treason should ever be forgot...
Wednesday, 29 September 2010
Ia te uita, tie ti-o fi placut ?
Ca sincer incepeam sa ma simt stingher.
Wednesday, 29 September 2010
Pai avantajul unui film fata de o tragedie greaca e ca in primul poti sa nu omori pe toata lumea, ma gandesc, faci o ciocolata neagra in care prostii se jertfesc degeaba. Spui cu mana ta ca interpretarile is plate, banale samd, chestie cu care as fi de acord la 3 maini. Da' sa mor de ce-i perfect scenariul.
( Si scenariul comunismului e perfect, numa' ca-i executat de cizmari. [ok, this made me cringe, nevermind] )
Wednesday, 29 September 2010
Mnoa, tre' sa recunosc ca mi-am facut-o cu mina mea, hai aici sa explic de ce-i perfecta perfectiunea si dincolo de ce haremu' si perechea is avatare ideale indeplinite in practica aproximativ. Si da-i si lupta.
Da' asta este. Deci, fara a interpreta exclusivist si simplificator ceea ce oi spune, in sensul ca mnoa, deci numa' atita ii, pai atunci clar nu poate fi perfectiune, ci cu intelegerea ca perfectiunea e indescriptibila prin insasi natura ei (pe care nici macar n-o are, ca dovada in plus daca mai era nevoie etc bla bla bla) :
1. Intelegerea corecta a limitelor. Notiunea de limita e una dintre cele mai frecvent eludate in filme, si mai ales la Hollywood (de unde se si naste zisul happy end, o inventie care intru totul depinde pentru functionare de eludarea limitei, si care altfel nu-i posibila ca device intre oameni ce percep corect limitele, precum grecii, care de-aia n-au happy end-uri). Nu doar faptul ca mascatu' intelege ca el e de aici pina acolo, aia-i clara si evidenta, dar sunt numeroase mult mai fine. Uite de exemplu faptul ca Evie nu "se indragosteste" de el. Ca n-are de ce, ma-ntelegi ? Nu ca nu vrea sau ca nu poate. Mai sunt un duium de exemple, si anume, peste tot unde-i nevoie. Mare lucru.
2. Sfericitatea. La asta am aludat (o, eludat exista da' aludat nu exista in romaneste ? ce limba de plugari sa mor eu) in text. Faptul ca pornind discutia din orice punct cu orice aparat teoretic universal omogen ajungem in toate punctele indica perfectiunea obiectului.
3. Nu ramin fire deschise. Toate elementele povestii isi primesc raspunsul. Asta la rigoare e un subargument al lui 2 (toate intrebarile legitime primesc raspuns, si raspunsul este chiar piesa), dar il trec separat pentru ca incepatorii sa-l recunoasca din practica lor fragmentar-partialista si sa-l incadreze corect ca un subargument al lui 2, care-i o abordare mult mai profunda.
4. Plasarea corecta a corului ("oamenilor", "massei", "omenirii", "poporului") etc. In orice discutie despre viitor, plebea conteaza exact atit cit conteaza nivelul marii in orice discutie despre constructia navelor. Fix deloc. Sigur ca-i lucrul in raport cu care pina la urma se judeca totul, pluteste sau nu pluteste, dar dincolo de asta nu mai conteaza, si in planse si proiecte nu apare decit in fundal si amorf. Chestia asta e tot mai rara intr-o lume obisnuita sa flateza gratuit prostimea. Mi-ar place sa traim intr-o lume democratica, dar traim intr-o lume demagogica, si filmul a fost, traditional, principala unealta a demagogiei. Faptul ca reuseste sa se separe de insasi cordonul ei ombilical o face deja clar si indubitabil sfera, plutind inexplicabil in hau.
Ti-ajunge ?
Wednesday, 29 September 2010
"There's a crack in everything...that's how the light gets in, that's how the light gets in..." In fine, pentru restul comentariului sa nu-mi stea in gat vad ca trebuie sa vad si filme.
Procesul de produs aluzii in limba romana pare sa fie complex sau posibil neinteles de vreme ce le poti "face" dar n-au verb propriu.
Wednesday, 29 September 2010
Ciudatenia continua, pentru ca poti face o aluzie da' nu poti aluda, in timp ce poti eluda da' nu exista eluzie. Exista insa eluziv. Si aluziv. Asta in timp ce poti crea o iluzie, da' n-o poti face (poate pentru ca facerea inseamna in mod ideal facere, ori iluzia nu exista de fapt) si exista iluzionist da' nu iluziv. In schimb iluzie exista. Este ca-i dincolo de bizar ?
Revenind, sa-ti stea in git ?! Ce scriu eu ?! Naspa.
Wednesday, 29 September 2010
Imi sta in gat sa comentez fara sa fi vazut filmul, nu ce ai scris tu ca eu nu mananc biti.
Wednesday, 29 September 2010
A, a. Bun asa, ca-i naspa sa maninci biti, mai si curenteaza. E mult mai bine sa maninci filme :)
Mai ales pe asta, am zis!
Thursday, 30 September 2010
nu, mie doar imi plac versurile care intamplator au legatura cu subiectul.
Thursday, 30 September 2010
Ptiu, fi-ti-ar sarcasmu' de ochelarista de ris :D
Monday, 9 January 2017
Si articolul dumneavoastra este perfect, la fel ca scenariul filmului.
Monday, 9 January 2017
Sarumina.