Nitroceluloza

Thursday, 18 March, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Haideti sa destabilizam putin lumea.

Daca luati o foaie de hartie obisnuita si-o scufundati intr-o baie formata din acid sulfuric anhidru, suficient de concentrat cat sa se prezinte uleios (obtinut de exemplu dintr-o baterie de masina) si acid azotic trei sferturi (care stiti ca-i trei sferturi dupa aia ca-i alb si fumega, nu rosu si fumega) obtineti trinitrat de celuloza, cunoscut si sub denumirea de Schießbaumwolle, fulmicoton.

Acest compus e foarte exploziv, si foarte instabil. Reactia de boom poate fi declansata si de vibratii, precum un zgomot puternic, o plesnitura de ciocan scl. Pentru a-l stabiliza cat de cat se tine ud, sau eventual imbibat in nitroglicerina, cu care formeaza un fel de jeleu. Fulmijeleu :D

Am avut placerea, in tinerete, sa produc ambele chestii, avand eu prin clasa a 8-a gimnaziala un laborator de chimie instalat in casa bunicilor, care era echipat cu o colectie cvasi-completa de acizi in sticle de-un sfert de litru, o buna jumatate din elemente, inclusiv sodiu anhidru intr-o baie de petrol scl. N-am dat foc la nimic fara voie, si nici n-am aruncat casa in aer, contrar convingerilor tatalui & bunicului, ci dimpotriva, am ramas in urma experientei cu satisfactii profunde si cunoasteri rafinate ale unor domenii interesante. Notez asta ca sa nu uitam, totusi, ca nu-i nici o problema, in principiu, sa lasi copii sa se joace cu absolut orice, totul depinde de cum alegi copiii. (PS. Aveam si-o juma' de litra de eter, intr-o sticla neagra intr-o punga de hartie. N-am tras niciodata.)

Revenind la tema, fulmicotonul este in general produs din bumbac, dar eu am pornit de la hartie pentru ca rezultatul e mult mai interesant, un fel de hartie care arde cvasi-instantaneu (chiar si sub apa, fara probleme, odata aprinsa) emitand mult gaz, asa ca va puteti face tot soiul de reprezentatii de magie, pentru impresionarea fetelor de-o varsta, si inverzirea colegilor de clasa. Ma rog, daca nu mai sunteti in gimnaziu nu conteaza, da' voi a zice ca iote, parca in vremea cand n-aveam beamveu si Dorobanti generatia tanara era mai castigata. Da' sa trecem.

Si daca tot vorbeam de istoria marinei, RMS Lusitania, vasul "de pasageri" scufundat "miseleste" de catre nemti la inceputul celui dintai razboi mondial, eveniment soldat cu o mie si cinci sute de victime, ducea de-asemenea cu el tone de fulmicoton si milioane de cartuse. Fapt despre care englejii n-au suflat o vorbulita, mintind pe toata lumea pana prin anii 70, intrucat nemtii "n-aveau cum sa stie", ceea ce conteaza, pentru ca asa curge logica daca pierzi razboiul.

Pe langa trinitratul de celuloza asta explozivu', mai exista un compus stabil (ma rog, vorba vine, cel putin nu pusca), nitratul simplu (obtinut in principiu la fel, substituind acidul azotic de exemplu cu azotat de potasiu), care datorita proprietatilor lui fizice de data asta, plastifiat cu camfor, a fost folosit ca prima baza pentru film flexibil in cinematografie, de la introducerea de catre Kodak in 1890 si pana la completa inlocuire de catre filmele pe baza de triacetat de celuloza (asa numitele "safety film") prin 1950.

Nitratul simplu se mai numeste si celuloid, cuvant pe care probabil ca l-ati mai auzit, incorect folosit pentru a denumi chestii care nu-s, dar umplu golul lasat de chestii care erau prea "tari" pentru a fi folosite de niste copii ca noi. Problema pe care era chemat s-o rezolve este intoleranta filmului la dilatare - datorita faptului ca filmul ruleaza in proiector cu o viteza fixa pentru a crea iluzia unui numar de fotograme pe ecran de ordinul a 20 pe secunda, o dilatare minuscula in corpul filmului poate produce iesirea din faza, si deci transforma filmul intr-un obiect inutil.

Filmele pe baza de celuloid erau destul de periculoase, fiind perfect capabile sa arda, emitand diverse fumuri toxice si fiind al naibii de greu de stins, de unde si toata teoria in limba engleza cu a striga "foc!" intr-un cinematograf plin : au murit oameni in urma unor incendii, ori intoxicati cu fum dar mai ales calcati in picioare, ca de-un exemplu cu ocazia dezastrului de la cinematograful Glen, unde-au murit 69 de copii de Anul Nou 1930. (In Scotia, nu in SUA, apropo.)

Din fericire, compusul nu-i foarte stabil, descompunandu-se in acid azotic (care catalizeaza reactia pe mai departe), si lasand in urma un reziduu in continuare inflamabil, dar perfect inutilizabil pentru scopul lui initial. Datorita acestei imprejurari (si nu datorita mortii a 69 de plozi, cum v-ati putea inchipui, in naivitatea ce va caracterizeaza), celuloidul fu in cele din urma inlocuit, desi in mod ironic si inlocuitorii, acetatii de celuloza, sufera de aceeasi problema, descompunerea in acid (de data asta otet) care catalizeaza reactia pe mai departe. O mare parte din filmele vechi s-a pierdut si o buna parte se gaseste inca amenintata de acest fenomen, apropo.

Si, ca o curiozitate, sa notam ca-n 1869 s-a oferit un premiu de nu mai putin de 100,000 de dolari (o suma imensa la vremea respectiva, undeva la zece milioane astazi, daca luam ca baza salariul minim, sau spre doua sute de milioane daca privim la procente din PIB) celui care va obtine un produs sintetic care sa poata inlocui fildesul folosit pentru a produce bilele de biliard (elefantii gasindu-se practic exterminati in urma nevoilor Vestului tot mai putin salbatic).

Un tip pe numele lui Hyatt a venit cu solutia, inregistrata in patentul numarul 50359 in SU (va dati seama, pana-n 1869 existau cincizeci de mii de inventii cu totul, azi se inregistreaza atatea pe luna, daca nu pe saptamana). Hyatt a trecut la treaba, formand compania Albany Dental Plate, pentru a produce bile de biliard, dinti falsi si clape de pian din noul material.

Solutia avea totusi o problema, si-anume, faptul ca materialul, cat de nou o fi fost el, era totusi usor exploziv, asa ca n-a facut multi purici (destui totusi cat sa ne ramana o poveste haioasa, despre un proprietar de Saloon care i-ar fi scris inventatorului ca bilele mai si explodeaza la o lovitura serioasa, ceea ce nu-l deranjeaza pe el cine stie cat, atata doar ca toata lumea din bar si-a scos arma la auzul puscaturii - ceea ce v-ar putea explica doua-trei gaguri din desenele animate vechi, bazate pe dinti explozivi). Celuloidul mai supravietuieste astazi (puternic esterificat) in mingi de ping-pong si chestiile alea de ciupit corzile chitarii, asa ca nu-i cu totul uitat.

Da' nici nu mai e ce-a fost, zic.

Category: Trilenciclopedia
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

15 Responses

  1. pai din mingi de ping-pong faceam si eu fumigene pe casa scarii a blocului in care locuiam, cam atat despre laboratorul meu. dar cresc eu mare si-mi iau eu unul, da' nici n-o sa ma mai scoata nimeni din el vro cativa ani.

  2. uite cum mai invata omul ceva nou pe trilema

  3. Mircea Popescu`s avatar
    3
    Mircea Popescu 
    Thursday, 18 March 2010

    @Mikael Eon Nu-i timpul pierdut, de fapt e chiar cazul sa importam obiceiul asta al vesticilor, de-a face la varsta pensiei cat de mult din tot ce-am dorit si n-am apucat la varsta copilariei.

    @esk Ia-n te uita ? Si eu care credeam ca te suparasi pe mine de tot!

  4. esk? ce supriza neplacuta.

  5. "chestiile alea de ciupit corzile chitarii, asa ca nu-i cu totul uitat."

    pene, pene le zice.

    referitor la articol, chiar citeam azi ca la tiff, vor rula ceva film din 1927, 1930 ziceau ei, metropolis. cica, aduc ceva versiune refacuta, dupa ce aia de baza s-a distrus din cauza efectelor prezentate de tine in articol, presupun. au gasit o copie prin 2001 si au refacut filmul, asa ca in mai la cluj, il vom vedea in compania unei orchestre frumoase. :D

  6. Auzi, tu ne inveti de fapt cum sa facem bombe ? Nici mie nu-mi plac unii dar prefer cocteilul Molotov, ca chestie. Sunt deja trei puncte de colectare a benzinei: la Cotroceni, in Piata Victoriei si in Piata Constitutiei. Fiecare ofera cit poate, daca treceti prin Bucale puteti sa va opriti si voi. Aia cu diesel nu sunt bineveniti.

  7. Cinema Paradiso syle

  8. kokofifi`s avatar
    8
    kokofifiinsigna de criptograf 
    Friday, 19 March 2010

    pyro!
    tie n-are voie sa-ti dea omul acces la ingrasaminte chimice, mingi de pingpong si carbid! :)

    nu bachelita ii spunea la materia aia din care se faceau clapele de pian?

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Friday, 19 March 2010

    @Petrov Da' ce-ai cu fata ?!

    @Mihai Pene, asa.

    Sunt multe filme care s-au pierdut forever, chestie care ma doare, eu fiind un mare iubitor de Bacall, Bogart etc.

    @Marian S A well regulated Militia, being necessary to the security of a free State, the right of the people to keep and bear Arms, shall not be infringed.

    @Flaviu Asa ceva.

    @kokofifi E nu ? Astia ardeau spreiuri si faceau puscatori cu bete de chibrit, eu detonam toluen. Pai nu ?

    Bachelita e din cate imi amintesc poli-benzil-metilenglicol, din formaldehida de fenol, si n-a aparut decat prin 1910. Existau piane si-nainte.

  10. kokofifi`s avatar
    10
    kokofifiinsigna de criptograf 
    Friday, 19 March 2010

    pyro indeed. am vazut ce chibrite folosesti, hehe. iti place cum miroase fosforul, asa-i?

    hm.
    alea dinainte or fi fost cu clape din fildes, atunci. ce barbar!

  11. Mircea Popescu`s avatar
    11
    Mircea Popescu 
    Friday, 19 March 2010

    lemn > lut > fildes > celuloid > bachelita > diverse rasini fenolice si respectiv acrilati astazi.

    Si chibritele sunt ale fetei, nu stiu, nu cunosc.

    IGNIS POTEEENSSSS

  12. kokofifi`s avatar
    12
    kokofifiinsigna de criptograf 
    Friday, 19 March 2010

    am mai invatat ceva (util). urmatorul pian pe care o sa-l produc o sa aiba clape din pet-uri reciclate :)

    auch! fetita cu chibrituri ?

  13. firstname008`s avatar
    13
    firstname008 
    Thursday, 13 May 2010

    Experimentul asta l-am reprodus prn clasa a vii-a, dupa ce l-am citit pe joules verne, n-a mers, intre timp am aflat ca nu-i chiar asa; oricum denumirea exacta e "trinitroceluloza", iar reactia se studia prin clasa a viii-a, la orele de chimie.

    PS: Merci pentru cronica!!!

  14. Cristi`s avatar
    14
    Cristi 
    Friday, 20 June 2014

    Experimentrul asta prin care spui tu ca se obtine fulmicotonul este cam incomplet , (l-am incercat si eu candva in ideea de a face cateva trucuri luminoase de magicieni pentru a impresiona o gagica) si cu aceleasi proceduri , insa nu a functionat , este practic incomplet , mai degraba mi-am ars blugii noi cu acei acizi si atat.

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Friday, 20 June 2014

    Apai data viitoare impresioneaza si tu gagica dind jos blugii bleu jandarm.

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.