Infierarea oceanelor.

Tuesday, 16 February, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Dupa cum probabil aveti la cunostinta, o buna parte spre trei sferturi din suprafata planetei albastre se prezinta acoperita de oceane. Acest fapt simplu, alaturi de permanenta vanturilor, curentilor oceanici, fenomenelor atmosferice (ploi, fulgere scl) si tectonice (cutremure, eruptii vulcanice) sunt banalitati despre care sigur ati auzit, si care vor constitui fundalul dramei pe care-o veti urmari, cu sufletul la gura, astazi.

Sa ne introducem personajele. El, un domn bine, inalt si grizonat, e cunoscut prin replica celebra "Dati-mi jumatate de mineralier plin de fier si am sa va dau o noua glaciatiune." Acest domn atat de generos s-a nascut odata cu intersul in biologie marina propulsat de nume clasice precum Jacques Yves Cousteau, de care ati auzit sigur, si Jacques Piccard, de care probabil c-ati auzit intr-o incarnare viitoare, cand e capitan pe ceva nava spatiala, iara nu in cea recenta, de capitan de vas pe mare. Sau John Martin, de care n-ati auzit sigur, decat ca fraza de mai sus ii apartine de fapt (a murit de cancer de prostata, daca va intereseaza, in '93).

In majoritatea lui, fantele de astazi se compune din urmatoarele observatii stiintifice :

  • In oceanele adanci apare un fenomen numit "ninsoarea oceanica", in care bucatele si resturi ale ospetelor si orgiilor de la suprafata cad, incet incet, spre fundul oceanului. Mare parte din aceste materiale, in vasta lor majoritate organice, sunt interceptate, digerate si redate circuitului de diversele animale traind prin abisuri. Precum de-un exemplu simpaticul asta. Totusi, o parte reusesc sa treaca nestingherite prin acest baraj de flamanzi, si ajung pe fund. Unde stau. Vesnic, sau aproape vesnic, pentru ca circulatia curentilor oceanici este suficient de lenta incat moleculele de carbon care-au reusit sa evite toate metabolizarile si-au cazut la fund vor mai vedea atmosfera cel mai probabil in cateva mii de ani.
  • Singurii cetateni ai oceanului care produc material sunt algele, fotoplanctonul. Aceste animale absorb bioxid de carbon din apa, si in baza procesului cunoscut de fotosinteza, cu ajutorul luminii solare, fixeaza carbonul in diverse materiale organice si elibereaza oxigen.
  • Algele sunt capabile sa se inmulteasca exploziv, in conditii propice. Mancaciosii de sub si dimprejurul lor sunt mult mai eficienti in administra corect si a digera eficient cresteri normale ale populatiilor de alge, in timp ce in cazul exploziilor o mare parte reusesc sa scape nemancate. Acest sistem este folosit de toate speciile vii pe pamant, in general dand nastere succesorilor coordonat si in acelasi timp, pentru ca unii sa aiba o sansa de supravietuire. Asa fac broastele testoase, bietii pui alergand inspre apa sunt devorati de o intreaga menajerie de oportunisti, dar in virtutea numarului mare de inceput, destui apuca sa si scape. La fel face somonul, halit de ursi dar totusi, repezindu-se in sus pe rauri in asa multime nesfarsita, destui apuca sa scape si sa se reproduca. Scl.
  • Ca rezultat, o mult mai mare cantitate de material organic, si deci atomi de carbon, vor sfarsi pe fundul oceanului in cazul unei explozii de alge decat in cazul unei vieti desfasurate in conditii normale.
  • Indeobste pentru a trai algele au nevoie de anumiti nutrienti, elemente si substante chimice fara de care viata lor nu se poate desfasura : azot, fosfor, bioxid de carbon bineinteles scl. Fierul este de asemenea vital, pentru compunerea clorofilei, care nu poate exista in lipsa lui. De fapt, fierul are proprietatea remarcabila de a se putea manifesta chimic pe patru niveluri de valenta, de la zero la patru, din care II (feros) si III (feric) sunt chiar comune si usor de obtinut, ceea ce il face indispensabil pentru orice molecule organice care-si propun sa manipuleze oxigen atomic, de exemplu clorofila, si tot de exemplu hemoglobina. Fierul este, pe scurt, absolut fundamental vietii pe pamant, care n-ar fi putut nici aparea nici nu s-ar fi dezvoltat intr-o lume absolut identica din in care fierul lipsea cu desavarsire.
  • Aceasta observatie nu este pura teorie : exista zone in oceanele lumii (asa numitele zone HNLC, adica, abundenta de nutrienti, deficit de clorofila) care contin tot felul de bunatati pe care algele in mod normal le-ar devora intr-o veselie. Dar, in lipsa fierculitelor, explozia de populatie e imposibila.
  • Si de-aici, am inchis cercul. Observatia stimatului Martin incepe sa capete sens : Daca avem o cantitate mare de publere fina de fier, pe care-o raspandim in ocean, dar nu oriunde, ci in aceste zone HNLC, rezultatul vor fi explozii de alge, care, neputand fi devorate la timp de predatorii excedati, vor ninge spre fundul oceanului tone si tone de resturi organice, blocand tone si tone de atomi de carbon din circuitul vietii pentru milenii.

Dupa cum vedeti, la valoarea lui stimatul conte Almaviva are cu ce, ma, are cu ce. S-o vedem acu' pe tanara si imbujorata Rosina.

Probabil c-o cunoasteti din auzite, desi n-ati vazut-o la chip, neavand unde, ca nu va invartiti prin inaltele cercuri unde se decide politica lumii : Rosina noastra e in general numita pe titlul ei complet, Acordul de la Kyoto. Mai multe tari, si de asemenea Uniunea Europeana au stabilit de cativa ani cea mai mare ocazie de frauda asupra bugetelor publice pe care-a avut-o Mafia in toata istoria existentei sale, oferind astfel acestei respectabile intreprinderi familiale sansa de-a deveni o institutie, parte pentru totdeauna a istoriei noastre comune. [1] [2]

Acordul de la Kyoto era initial o intelegere de a reduce emisiile de bioxid de carbon. Intrucat majoritatea activitatilor industriale cu potential poluant, precum si a activitatilor cu potential poluant in general se soldeaza si cu emisii de bioxid de carbon, acordul avea o oarecare baza in ratiune : daca producem mai putin bioxid de carbon, putem crede ca vom produce si mai putina poluare. Cele doua nu sunt de fapt acelasi lucru, dar intrucat sunt adeseori observate impreuna... Totusi, sa retinem ca doar una e daunatoare, cealalta n-are alta vina decat ca e mult mai usor de masurat. Vom putea deci, zice ratiunea, masura una pentru a deduce nivelurile celeilalte.

Sa ne intelegem cu un exemplu. Fie un punct de producere al energiei electrice. Acesta arde carbune, cu care foc incalzeste apa, care apa se transforma in aburi, care aburi invart o turbina, care turbina invarte un generator si iata curentul electric. Bun. Acest proces polueaza, in numeroase moduri : de exemplu, in fiecare tona de carbune exista cateva grame de mercur. Dupa un an de functionare, in care s-au ars un miliard de tone de carbune, nu se regasesc nicaieri aranjate frumos in sticle o mie de tone de mercur, si deci deducem, logic vorbind, ca in decursul anului combinatul a poluat atmosfera, deversand o mie de tone de mercur intr-ansa. La fel sulf, la fel zinc, la fel tot soiul de mizerii care nu-si au locul in atmosfera, ca daca si-l aveau, nu se gaseau in fundu' pamantului, ci fix in atmosfera.

Fata cu aceasta stare de fapt, putem face observatia logica ca daca nu am fi ars decat o jumatate de miliard de tone de carbune, cel mai probabil, statistic vorbind, n-am fi deversat o mie de tone de mercur in atmosfera. Ci doar cinci sute. De tone. Iata deci cum am evitat poluarea aerului cu cinci sute de tone de mercur : poluandu-l cu cinci sute de tone de mercur. (Cinci sute in loc de o mie, deci e bine, da ? Am evitat poluarea, da ?) Cum ne dam seama daca am ars un miliard intreg, sau doar o jumatate de miliard de tone de carbune ? Pai, de exemplu, masuram bioxidul de carbon. Care nu-i poluant in nici un fel, ba chiar fundamental pentru buna desfasurare a vietii pe pamant, dar noi il putem folosi si drept marker, via proxy, pentru activitati fara legatura directa. Bon.

Pe baza acestei teorii, s-au apucat oamenii sa faca un fel de bursa, asa. Deci, daca noi reducem arsura de la un miliard la juma' de miliard, capatam dreptul de-a vinde dreptul (?!) de-a arde jumatatea de miliard de tone lipsa, unei alte entitati. Pe care drept (primul, zic) il putem vinde la bursa in toata regula. Problema ca noi nu aveam de fapt dreptul de-a varsa mercur in atmosfera din capul locului nu mai intereseaza pe nimeni, ca s-a facut asa, o intelegere, intre politicienii care ne reprezinta pe noi ca persoane, si afaceristii care ne reprezinta pe noi ca averi (ca doara nu va inchipuiti ca banii sunt ai lor - toate companiile sunt listate la bursa, unde fondurile de pensii iau banii fraierilor si-i pierd.) Deci, intr-o intelegere facuta de-un tert care ne reprezinta corpul, si alt tert care ne reprezinta banii, s-a decis ca noi putem papa mercur si ei pot vinde si cumpara bioxid de carbon.

Partea esentiala in toata discutia, si anume, ca faptul emiterii de bioxid de carbon, iara nu rezultatul emiterii, adica bioxidul de carbon insusi, era miezul chestiunii s-a pierdut pe drum. Situatia echivalenta ar fi una in care o fata de scoala face sex anal pe marginea strazii cu cine doreste, in timp ce linge acadele, iara statul o plateste ca sa-si diminueze consumul de acadele. Si introduce si un ministru secretar de stat pentru asta.

Cealalta parte esentiala, si anume, ca bioxidul de carbon, iara nu carbonul simplu, este in discutie, s-a pierdut si ea. Nu se stie cum si de ce, dar toata afacerea a fost rebranduita drept "carbon", si nimeni nu mai zice "bioxid de" nici picat cu ceara. Iara publicul inghite, ca dupa tone de mercur, ce mai conteaza o minciuna. Ma rog, de fapt doua, ca una o fost deja mai sus.

Partea complet neimportanta, privind chestiunea rational, dar pe care o notez totusi aici ca sa aveti si explicatia comportamentului aparent paradoxal al celor doua categorii de reprezentanti ai nostri, este ca la nivelul de 100 euroi / tona de "carbon", care e penalitatea pentru nesupunere la intelegerea care-i, sa va reamintesc, primadona in opereta de-o urmariti cu onor, discutam de trilioane bune de euroi, adica mii de miliarde. Adica x,000,000,000,000 gen. Unde x poate fi 4, ca de exemplu in 4,000,000,000,000, sau 17, ca de exemplu in 17,000,000,000,000, sau asa mai departe. Daca da dracu' si nu-i nici 4, nici 17, ci mai 73, atunci se scrie de-a dreptul 73,000,000,000,000, si se traduce in felul urmator : fiecarui fraier dintre cei trii sute de milioane de fraieri sub stapanirea Uniunii Europene ii revine a cotiza un mizilic de 243,333 euroi pentru bunastarea cuplului care va fi.

Ei, cand ati fost ultima oara la o nunta unde ati dat un sfert de milion de euroi, darul ? Per membru de familie, nu tacamul. Tacamul trece in zona milioanelor fara probleme. Ei, este ca va simtiti dintr-o data un fel de Becali ? Si eu. Poate o idee mai prost, da' ce mai conteaza, la valoarea noastra.

Pentru ca realizati ca "dupa cele mai pesimiste estimari" ar fi nevoie de fo' 3-4 milioane de tone de pulbere de fier deversata prin ocean, care ar costa fo 20-30 de miliarde de euro (20,000,000,000 pana la 30,000,000,000, ca sa fim intelesi). Ceea ce lasa un numar oarecare de trilioane, alea de mai sus, profit curat. Si in aceste conditii, pai e fraier Almaviva sa n-o ia pe tanara si imbujorata Rosina ? Chiar daca-i putin, scuzati expresia, sparta-n cur. Doara e vorba de bani, nu de cururi aici. Si e fraiera Rosina sa nu-l ia pe Almaviva ? Chiar daca e putin, scuzati din nou expresia, lipsit de prostata ? Il ia, ca se descurca ea, ce, n-or fi fiind soferi pe unde locuieste el ?!

In curand se face nunta. Si sa nu veniti cu faze slabe ca "n-o ajuns invitatia", sa trebuiasca sa trimita jandarmii sa va ia de-acasa, mama voastra de calici. Pai unde va treziti ?!

PS. Ramane ca exercitiu pentru cititor sa stabileasca de ce, daca tot am trecut de la a urmari emisiile de bioxid de carbon ca proxy pentru poluare la a optimiza emisiile de bioxid de carbon in sine, si daca tot am trecut de la bioxid de carbon la carbon simplu, pe care urmeaza sa-l stocam pe fundul oceanului, ramane zic exercitiu sa stabiliti de ce mai trebuie platite taxe ecologice pe pungile de plastic ? Ca eu unul, in prostia mea, asa intelesesem original, ca-i o taxa perceputa pe faptul ca plasticul scoate carbon din circuit, ceea ce-i un lucru rau. Sau nu mai e ?

Category: Trilenciclopedia
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

38 Responses

  1. deci cand are loc marea deversare oceanica?

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 February 2010

    Inca nu s-o fixat data, suntem doar in actul I.

  3. "publere fina de fier" nu o fi pilitura? si oricum, cum ar pluti aceasta pulberefina de fier deasupra apei? daca pe stratul superficial, cum ar putea interactiona cu continutul oceanic?

    ce am inteles eu din post, foarte lung de altfel, si destul de greoi de fel, e ca... pe scurt... oamenii de afaceri si-or gasit ca un remediu impotriva poluarii ar fi devarasarea in zonele oceanice lipsite de fier, niscaiva tone din aceasta materie. de ce? pentru ca tot planctonul sa creasca, sa prospere si co2 sa scada. no si ca noi vom plati banii pe material si transport din buzunarul nostru, gen. totusi, destul de confuz.

    si exmeplul cu fata de scoala e urat pentru un articol care se vrea serios! chiar doream sa i-l recomand un scientist din lista mea, dar dupa exemplul ala nu o mai fac. :P

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 February 2010

    Diametrul pulberii are un impact mai mare asupra vitezei cu care se scufunda decat materialul din care-i facuta.

    Da' poci zice ca n-ai inteles mare lucru, asa la o prima lectura.

  5. e lung... o sa mai recitesc spre seara. in orice caz, se vede ca e greoi rau textul, dat fiind si numarul de comentarii.

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 February 2010

    Hehehe bun argument. E lung, da' n-o trait mult, are doua ore de viata, in care fu comentat de doua persoane. La doua mii de cuvinte, e ceva. De fapt, nici nu credeam ca poti gasi doua persoane care sa citeasca doua mii de cuvinte in doua ore :p

  7. Mikael Eon`s avatar
    7
    Mikael Eon 
    Tuesday, 16 February 2010

    daca "inginerii" care este ar fi gandit acu' fo 50 de ani, nu mai mult, ca in loc de motorina sau benzina sa folosim hidrogen pentru masinile noastre, iar in loc de uzinele alea mari care fac mult "praf" de produc energie electrica s-ar fi gandit ei dragutii sa faca niste eoliene printre lanurile de porumb, floarea soarelui, grau, hamei si altea alea, sa ne incalzim cu panouri solare şi sa facem fitness in fiecare zi la o bicicleta stationara legata la un dinam electric, poate ca azi am fi trait intr-o lume cel putin mai curata, daca nu si mai buna.

  8. @Mikael Eon

    ba, petrolul acela ar fi trebuit chiar studiat sa vedem ce urme de civilizatii s-au aflat la mare adancime, sub noi! :D

  9. Mikael Eon`s avatar
    9
    Mikael Eon 
    Tuesday, 16 February 2010

    Mihai, nu pot sa zic nu, si sunt de parere ca petrolul are multe alte "secrete" nebanuite.

  10. niste probleme:

    unde gasesti tu atata fier milioane de tone de aruncat in ocean de-a moaca ?
    Pungile de plastic polueaza pentru ca bizonii le arunca pe unde apuca in loc sa le puna la gunoi.
    Unele tipuri de plastic (folosit si la facut pungi) emit Clor (toxic) in timpul incinerarii motiv pentruc are nu se pot(nu se permite) incinera in mari concentratii.

    In rest vad ca tu amesteci mere cu pere pentru a critica prunele. Asa le trebuie!

  11. Pai sa scoata domne mercuru ala din carbune dacas numai cateva grame ce lie lene. Ca se poate punen termometre si faci un profit eu sa vanvat?

  12. Poza cu pestele face toti banii ... cred ca-i ala de are ca un led in fata gurii de-i atrage pe aia mai mici .. ca acolo la adancimea aia e bezna .. si ii inghite! :D

  13. @ ionut
    e pranha ala gasit in lac la Chios anul trecut.

  14. Lung și frumos...a se traduce interesant....lungi și trimiterile alea către partea englezească a revelației........iar pentru că pe partea aia după ce am citit niște certuri pro și contra am obosit.....lămurește-mă rogu-te eventual cu o trimitere la sursă că io sunt chior.....sub ce formă de existență trebuie să fie fierul deversat ca să producă un asemenea efect?

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 February 2010

    @Mikael Eon Stii cum se zice, poate daca nu era, parca parca se-neca.

    @Mihai Pe langa Los Angeles este o groapa mare plina cu ceva pacura in care se tot gasesc schelete din vremuri stravechi. La Brea ii zice.

    @Dr.A Pai fierul se intampla ca-i destul de comun, si in univers si pe pamant. O proportie semnificativa din miez si depozite abundente din scoarta sunt compuse din fier. Deci, s-ar gasi. Sigur, nu pe gratis, de unde si costurile de care se discuta.

    Delineaza prunele, merele si perele, daca zici.

    @dadatroll Problema cu el e ca trolleaza : nu stie nimeni unde se ascunde.

    @Ionut Dap, exact ala.

    @cristian Tre sa fie doua conditii : fierul sa fie pulbere foarte fina, si locul unde-i deversat sa contina toate celelalte chimicale necesare (in principal, azot si fosfor). Asa numitele zone HNLC.

  16. Apoi eu as incepe o oarecare discutie da vad acuma ca intre sursele tale bibliografice l-ai bagat pe Alex Jones asa ca ma abtin.

  17. Mircea Popescu`s avatar
    17
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 February 2010

    Ce, e persoana non grata ?

    Nu te excita, daca citam nu inseamna ca neaparat copulam.

  18. Apoi tu poti cita la fel de bine romania mare sau dan diaconescu ca surse relevante pentru articolul tau. Eu nu am argumente la nivelul ala.

  19. Mircea Popescu`s avatar
    19
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 February 2010

    Cred ca exagerezi. E ultimul dintr-o lista, si nu e citat pentru opinii proprii, ci pentru alte citate. Daca il citez pe Dan Diaconescu citandu-l pe Galilei, vei refuza sa discuti astronomie ?

    Mai profund, discutia e fundamentala si foarte importanta : daca nu ai argumente la nivelul "ala", adica atat de jos, tot ce spui e ca nu ai argumente. Deloc. Argumentele solide nu au dificultati la baza, ele au dificultati la varf, eventual, daca au. Chestiile care au dificultati la baza nu-s argumente, sunt simple mode, pe care le vor credita doar cei "suficient de".

  20. Eu nu am zis ca-s "atat de jos". aia e prejudecata ta combinata cu obisnuinta de a pune orice in cutiute cu eticheta. Eu am zis ca n-am argumente la nivelul ala.

    Oamenii care citesc Alex Jones @co si ii folosesc materialele ca argument au dreptul la "opinia proprie" la fel cum au martorii lui iehova, ambasadorul Coreei de Nord, Goebbels, PR-izdele de la RMGC, postacii de partid etc.

    Nu vad in ce fel un argument logic poate convinge banda de magnetofon.

  21. Mircea Popescu`s avatar
    21
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 February 2010

    Pai de ce zici de mine ca pun nus'ce in cutiute, cand tu vorbesti de "oamenii care" ? Iote, ca l-am citat. Noa, sunt eu oamenii care acu' ? Ca mie imi pare c-o scalzi, n-ai zis explicit ca jos, da' mi se pare destul de transparent.

    Nu-i problema de opinie, cum ziceam si anterior, sa luam citatul afara din mainile murdare ale lu' Jones, si sa-l lasam in puterea lui :
    "Europol director Rob Wainwright issued the following statement:

    These criminal activities endanger the credibility of the European Union Emission Trading System and lead to the loss of significant tax revenue for governments.
    Police authorities in Belgium, Denmark, France, the Netherlands, Spain and the United Kingdom have worked together in what Europol calls a process to identify and disrupt the organised criminal structures behind these fraud schemes."

    Mnoa. Acu l-am citat direct pe Wainwright. E mai bine ?

  22. off-topic:

    "Oamenii care citesc Alex Jones @co si ii folosesc materialele ca argument au dreptul la “opinia proprie” la fel cum au martorii lui iehova, ambasadorul Coreei de Nord, Goebbels, PR-izdele de la RMGC, postacii de partid etc."

    bate-i-as de rmgc sa ii bat! ias trage in teapa! iar pe pr-istele lor le-as trage... daca arata cumva!

  23. Mult mai bine. Orice minciuna poate avea intr-insa o urma de adevar proprietate care nu o face insa o sursa legitima.
    Prefer sa nu legitimez, chiar daca doar aparent, o asemenea sursa prin aducerea de contra-argumente. Infowars este propaganda si faptul ca unele afirmatii sunt adevarate nu e deloc surprinzator ci mai degraba tipic.
    Faptul ca tu ai numeroase surse pentru acel citat dar alegi sa trimiti lumea la infowars e problematic din perspectiva obiectivului urmarit.

    revenind la intrebare>
    Tu zici: de ce mai trebuie platite taxe ecologice pe pungile de plastic ? Ce legatura are problema sutelor de milioane de pungi care polueaza mediul (din cauza de bizoni needucati bineinteles) cu co2-ul din aer si algele din ocean ?

  24. Mircea Popescu`s avatar
    24
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 16 February 2010

    @Mihai Mei da' ferm mai esti :D

    @Dr.A Da' pornit mai esti cu astia cu infowars. Nu-ti impartasesc opinia, in sensul ca mi se par doar un alt trib de tipi cu priviri fixe si spume la gura, precum multi altii. De la atari probleme, care-s pana la urma formale, pana la raul fundamental, incarnat in Goebbels & co mi se pare un oarecare drum. Diferenta e tot aia ca si-ntre un drac si-un zealot de biserica de la tara : cu dracul e chiar o placere sa pranzesti, dar vei sfarsi probabil prost. Cu tarcovnicul e nesuferit sa imparti si cinci minute, chit ca nu vei sfarsi decat cel mult plictisit. In tot cazul, e o intreaga filosofie cu trimisul lumii sa caute lapis lazuli-n mocirla Nilului, in care poate intram cu alta ocazie.

    Si-n rest, aia cu pungile de plastic era o paranteza asa, ca de final. Marturisesc ca eu ramasesem cu impresia, da' de acum 10-20 de ani, nu de azi de ieri, ca argumentul principal adus in sprijinul teoriei ca pungile sunt rele era ca fixeaza carbon in afara circuitului natural, putand la rigoare sa aduca finalul chimic al vietii pe pamant. Asta nu invalideaza per se argumentele pe care le aduci tu, dar totusi, ramane ingrijorarea, bai frate, ce s-o ales de argumentul principal ?! S-o schimbat ceva ? Sau poate nu s-o schimbat nimic, si ideea asta de-a face o groaza de pungi de plastic si-a le depozita pe fundul oceanului poate nu-i cea mai oarzana chestie ce-am copt-o in capsoarele noastre de zei blonzi ?

  25. Anonimosu`s avatar
    25
    Anonimosu 
    Tuesday, 16 February 2010

    De acord cu DrA, daca ai surse alternative la dispozitie, de ce sa te murdaresti cu alde infowars?

  26. Apăi în cazul ăsta totu-i prea simplu. Trebuie să mai fie o chichiță în afara câștigului dubios, pe față dosit .

  27. Mircea Popescu`s avatar
    27
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 17 February 2010

    @Anonimosu Dupa recentul scandal cu manipularea sistemului de peer review ca sa iasa raportarile la hectar in ce priveste incalzirea globala, cred ca nu-ti va lua mult efort sa intelegi de ce acord mult mai putina importanta unor considerente pana acum 2-3 ani foarte utile si utilizate. Din punctul meu de vedere, nu exista nici o diferenta, dar absolut nici o diferenta, intre credibilitatea oricarui grup de oameni care studiaza orice probleme de stiinta pamantului, de la geologie la paleobotanica si inapoi la meteorologie si Alex Jones. Nu mai exista. Nici nu se pune problema ca unii ar urmari adevarul, in timp ce altul ar urmari propaganda.

    Asta este reusita unui grup de mincinosi fara rusine, care s-au aratat dispusi sa minta, pur si simplu, pentru interese politice si, probabil, economice, din pozitia de oameni de stiinta respectati. Nu cred ca se va spala in douazeci de ani, daca se va spala vre-odata. Cel putin nu in ochii mei.

    Si inainte sa-mi spui ca "cei mai multi oameni de stiinta sunt totusi si in continuare cinstiti" : si cei mai multi tigani sunt cinstiti.

    @Cristian Nu, e chiar asa de simplu. Oamenii se bazeaza pe aia ca cine-l cunoaste pe Almaviva nu se gandeste la Rosina, iara aia care-o cunosc pe fata nu au cunostiinta de existenta contelui. Si, bineinteles, majoritatea, aia care nu cunosc nici pe unul nici pe cealalta, n-au vreme sa citeasca nici cea mai scurta prezentare lingvistic posibila a situatiei, adica ceva sub doo mii de cuvinte.

    Eu zic ca asumptiile de partea lor sunt judicios alese, si e chiar probabil ca le va iesi schema.

  28. Stati linistiti ca nu se intimpla nimic. Cineva s-a gindit la asta mult inaintea voastra.
    Calcule sumare facute pe deşte au aratat ca tonele alea de fier vechi ar putea proveni din flota romana, scoasa la pensie. Anticipind acest lucru cineva s-a gindit acum multi ani s-o vinda si s-o transforme in alte produse utile societatii. Deci nema flota, nema fier, nema problema.

  29. Mircea Popescu`s avatar
    29
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 17 February 2010

    Hai, asa, de-o curiozitate, ca subpunct : estimati dragi cititori cantitatea totala de atomi de fier existenta pe planeta Pamant.

  30. pai mult rau. fieru-i destul de raspandit. :D

  31. N-are calculatoru` biţi ca să exprime cifra !

  32. Mircea Popescu`s avatar
    32
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 17 February 2010

    Bon, deci vad ca ne intelegem, cam o treime din masa totala a Pamantului e data de fierul din el, ceea ce-l face si cel mai frecvent intalnit atom la noi pe planeta.

  33. Atata ca se afla in locuri mai putin accesibile.

  34. Mircea Popescu`s avatar
    34
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 17 February 2010

    Ce-i drept. Stii ce altceva se mai afla in locuri mai putin accesibile (cel putin la prima vedere) ? Ca sa-l citez pe colegul Velea :p

  35. raspunsul la criptograma NSFW ?

  36. Mircea Popescu`s avatar
    36
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 17 February 2010

    That's for me to know and for you to find out :D

  37. Creierul politicienilor ?

  1. [...] Infierarea Oceanelor [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.