Ideea de echipa

Sunday, 21 February, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Cuvantul cel mai iubit de catre politicieni a fost, cel putin in ultimul an, "echipa". Echipa X, echipa y, noi avem, voi n-aveti, ei isi fac, echipa it's where it's at pe englezeste. Adica echipa este unde se afla, in traducere libera.

Am putea observa ca nici una dintre diversele chestii numite echipe nu sunt, de fapt, echipe. Ele sunt gasti, cat se poate de clar, limpede si evident. Care-i, pana la urma diferenta ? Ea porneste de la distinctia dintre cauze si scopuri si nu-i foarte dificil de urmarit. Gastile sunt grupuri de oameni organizate in vederea unor scopuri. Echipele sunt grupuri de oameni organizate din niste cauze.

Asta nu inseamna ca echipele nu urmaresc si ele scopuri. Sigur ca le urmaresc, dar ulterior formarii lor ca echipe. Odata cu disparitia scopului, gasca dispare instantaneu. Echipa ramane, si eventual isi alege un alt scop. Doar schimbari fundamentale in cauzele care-au coagulat echipa o pot dizolva. Nu poti face echipa cu mincinosi, cu arivisti, cu feloni de toate felurile, si atunci cand iese la iveala minciuna, arivismul, felonia unui membru din echipa, el nu mai poate face parte din ea, si este deci exclus.

Intr-o gasca aceste probleme nu se pun deloc, singura imprejurare care poate exclude o persoana din gasca este dezicerea de scopul gastii. Aceasta deosebire se constata in practica politicii romanesti cu mare frecventa, calitatea unei persoane de-a fi fost securist, delapidator dovedit, plastograf sau pur si simplu prost ori incult nu conteaza, dar in schimb divergente minore cu seful gastii rezulta imediat in acuzatii de "tradare" si excludere.

Mentalitatea de gasca nu are neaparat legatura cu educatia formala a persoanei. S-ar putea crede ca are, dar nu-i cazul. In experienta mea proprie am vazut un rector de universitate, intamplator senator, pre numele lui Nicolae Robu, incercand (fara succes) sa ma excluda din partid pentru ca... pai pentru ca nu fac parte din gasca. Nu subscriu la noblilul scop si nu ma supun deciziilor partidului. Mai ales nu celor proaste.

Si e adevarat, nici nu subscriu. Eu nu fac politica de gasca, eu fac politica de idei. Nu ma intereseaza cine-i cu cine, ma intereseaza cine are dreptate. In ochii primatei medii si-a majoritatii baietilor faini, de gasca, chestia asta ma reprezinta drept un soi de inamic perpetuu ma gandesc. Nu ma agita foarte mult chestiunea, cu siguranta nu mai mult decat ma agita inamicitia gastii de prostovani din online.ro. Sa fie sanatosi si sa fie iubiti, timpul lor trece cum trece iarna. Deja suntem prin februarie pe la mijloc, vantul caldut ii usuca din picioare.

Pentru ca faptul este ca gasca e un mod primitiv de organizare, pe care anumite imprejurari (precum lipsa aproape completa a unei clase politice, si intr-o mai mica masura a unei clase administrative acum 20 de ani) l-au impus. Daca n-ai decat hoti si mincinosi in jur, nu poti forma echipe, ca n-ai cand si n-ai cu cine. Pana apuci tu sa aduni o echipa, gastile au terminat treaba, si iei ce-au luat si partidele istorice la primele alegeri, doua procente din suta. Iar daca incerci sa neglijezi rigoarea, construind o echipa mai aproape de coerenta interna a gastii, obtii victoria, cum a obtinut-o si CDR, si mori cu ea in brate, cum a si murit de altfel.

Intr-o colonie penala, ceea ce fara posibilitate de discutie au fost toate tarile de dupa cortina, nu poti, chiar daca-ti declari independenta, sa faci guvern, parlament si universitati cu altceva decat cu puscariasi. Cu hoti, cu banditi, cu borfasi si spanzurati. Asta-i materialul, nu-ti coboara nimeni ingeri cu harzobul din cer doar pentru ca te-ai trezit sa te proclami republica. Ajungi cu gunoaie precum Eugen Simion prin fotoliile academiei, si n-ai ce face. Sa va citez dintr-o bucatica de jurnal pastrata azi la Muzeul Imperial al Razboiului, povestind experienta eliberarii lagarului de concentrare de la Bergen-Belsen :

It took a little time to get used to seeing men women and children collapse as you walked by them and to restrain oneself from going to their assistance. One had to get used early to the idea that the individual just did not count. One knew that five hundred a day were dying and that five hundred a day were going on dying for weeks before anything we could do would have the slightest effect.

Locotenent-colonel Mervin Willett Gonin, DSO

Adica, pe romaneste, iti ia ceva timp ca sa te obisnuiesti sa vezi barbati, femei si copii prabusindu-se, sa treci pe langa ei fara sa le sari in ajutor. N-aveai incotro, trebuia sa te inveti cat de repede cu ideea ca individul pur si simplu nu conta. Cinci sute mureau in fiecare zi, si cinci sute vor continua sa moara in fiecare zi, saptamani de zile, inainte ca orice am fi putut face noi sa aiba cel mai mic efect. De ce ? Pentru ca nu-ti coboara nimeni alti oameni cu harzobul din cer. Dupa ce-au fost chinuiti si infometati ani de zile, simpla schimbare a steagului din varful baracii nu-i schimba cu nimic material nici continutul, nici existenta imediata. Cel mult, viitorul.

Materialul la dispozitie, asa cum se gaseste el, pus in fata necesitatilor si instrumentelor democratice (pe care dimpotriva, ti le coboara aproape integral cu harzobul din cer) se organizeaza precum se poate. Sigur, cativa dintre ei vor renunta imediat la proastele apucaturi care i-au adus in situatie, simtind ca acum au tara lor si asumandu-si responsabilitatea. Maturizandu-se, cum ar veni. Altii nu vor renunta niciodata. Cei ramasi vor renunta candva, pe parcurs.

Asa decurge cel mai vast experiment de reeducare intru civilizatie desfasurat vre-odata in lume. In unele parti are mai mult succes, adica ajunge mai departe mai repede. In alte parti, mai putin, si mai lent. Dar nimeni nu va putea sari etapele, oricat de draga ne-ar fi noua ideea asta. Si-asa, gasca exista, isi are locul ei in istoria tuturor locurilor astora, si dupa ce-si va fi trait traiul va ramane in insectar, ca orice carabus.

Alaturi de "nu ne vindem tara", care si ea, dincolo de inconvenientele clare si manifeste de-a fi o prostie, totusi a fost o prostie necesara. Alaturi de salamul cu soia, alaturi de golani, alaturi de toate desfasurarile si durerile marcate pe fasa asta de tifon lunga de 20 de ani si mai bine care este timpul nostru impreuna, ca oameni.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

38 Responses

  1. Iara trilema s-o nascut datorita unor cauze si n-are nici un scop.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Sa stii.

  3. ovtopic, n-am putut sa nu remarc cum Mhitrea o declarat "Dau voturile mele", iara Diaconescu o spus "sprijinul meu merge catre ... ". Pentru mine, Mhitrea ii in gasca, si pentru treaba cu voturile lui. In fine, nu vaz de ce sa-mi fac degeaba cheaguri pe vene.

  4. Diaconescu n-o parut prea fericit cand o dat sprijinul. De fapt era foarte tulburat, cand el de altfel in mod obisnuit ii foarte destins si linistit.

  5. Mircea Popescu`s avatar
    5
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    O fost iesirea aia a aleia, Florina Jurcan sau cum o cheama. Cernahovschi era foarte suparata ca i-or lucrat favoritu'.

  6. fclb, nu am spus bine, voiam sa se inteleaga ca sprijinul putea sa-l ofere, ca-i sprijinul lui. Mitrea, dadea voturile altora drept fiind voturile lui. Care Mitrea are un vot si eventual sprijinul altor omi.

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Exact acelasi gresala a comis-o si Antonescu, spre iritarea unor oameni. Ca de exemplu, a mea.

  8. Mircea, imi pare ca asta se intampla cand uita omii de ei, se lasa dusi de val.
    Revenind la scopuri (ca stii ca ma racaie), care ar fi diferenta intre
    - o intrat in politica din cauza ca vrea sa schimbe ceva
    - o intrat in politica cu scopul de a schimba ceva
    sau, care ar fi diferenta intre scopu nobile, umanitare si cauze nobile umanitare
    Cred ca scopuri are oricine, uni le spun proiecte.
    Am uzit ca ar fi in derulare un proiect pentru modernizarea Romaniei, asta din cauza ca niste dastapti mor de grija noastra, a vulgului :P

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Ambele sunt scopuri. Cauzele se refera la trecut si la prezent, nu la viitor. A spune "din cauza ca vrea" e un abuz lingvistic, ceea ce vrei nu-i o cauza. E un scop.

    A face ceva dintr-o cauza nobila este atunci cand ajuti la ceva pentru ca asa simti tu ca trebuie. A face ceva intr-un scop nobil e atunci cand faci ceva in vederea unui altceva care-i nobil, precum justia, frumosul scl.

    Nu neg ca scopuri are oricine, sigur ca are. Diferenta intre scopuri si proiecte este insa similara cu diferenta intre value proposition si business.

  10. Am sarit ca gaina la muci, mi-o scapat "Asta nu inseamna ca echipele nu urmaresc si ele scopuri"
    Cat despre trilema, nu stiu daca s-o nascut din cauze ce tin de calitatea in .ro, da io tot mai sper ca are macar un scop ;)

  11. Judecand spre scopuri cum ca-s in viitor iara cauzele prezentul si trecutul, ma gandesc ca omii politici is trimisi in functii cu un scop, din cauza ca. Care cauze is legate (de obicei) de scopuri.
    Din cauza ca mi-s dragi cainii, mi-s dragi, ma gioc cu ei. Daca nu vine scopul de a avea un caine, nu-mi cumpar caine. Da mi l-am cumparat din cauza ca imi plac cainii si am avut drept scop sa-l cumpar.
    Daca omii politici sunt alesi cu un scop, ei au automat scopuri. De asta sunt in politica si fac politica (avand ca singur scop, binele boborului). Iara un om politic fara obiective, imi pare degeaba.
    Boschetarii care or inghetat de frig or inghetat pentru ca primarii nu or gandit in viitor. Iara Pogea o facut forfecarul gandindu-se la trecut si la prezent, nicidecum la viitor.

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Hehehe iti place tie sa le incurci. Caine poti sa-ti cumperi si din cauza ca ti-e drag de el, uite ce simpatic e, si din cauza ca ti-e mila de el, uite saracu'. Si de asemenea cu scopul de-a avea un caine.

    Cand vii acasa cu cainele cumparat din cauza si fara scop, nevasta te poate lua la suturi ca "bai si unde o sa-l tinem ?" Dimpotriva, cand pornesti la cautat neveste cu scop (de-a avea si tu o ciorba calda de futut seara) si fara cauza ajungi in pozitia aluia de s-o trezit cu Nicole Kidman pachet (Birthday Girl).

    Oamenii politici pot fi foarte bine oameni politici "fara scop", si nu-s degraba, dimpotriva. Tu te incapatanezi sa gandesti problema in termeni absoluti, si absolut inadecvat : faptul ca eu mi-am cumparat o casa din cauza ca aveam banii si pretul era mic nu inseamna ca n-o pot acu' folosi, ca si cand am cumparat-o cu un scop. Dar asta nu face ca eu am cumparat-o cu un scop, lucrurile raman cum au fost.

    Toti pustanii de la livrari sunt indragostiti de codanele de vanzatoare. Dar asta survine din cauza ca sunt tineri si lucreaza impreuna, nimeni nu i-o pus sa lucre astfel cu scopul ca ei sa se indrageasca. Confuzia asta intre cauze si scopuri (si tendinta asociata de-a identifica scopuri in cauze) este piatra fundamentala a credintei religioase. Care, sa nu uitam, e un semn de primitivism mental si alt nimica.

  13. Posibil sa judec stramb. Ce spui tu cu luatul casei, ca is bani si-i ieftina casa, ii posibil sa nu aiba ca scop specula, ori chiar sa nu aiba nici un scop.
    Numai ca io ma gandesc la ailalti, n-am techini, deja cainele si casa sunt scopuri. Nu-i gestionata bine cetatea, vor veni omii politici cu scopul de a o gestiona.
    Gyusi o sarit sa departa pe Ion si pe Pista. Ion il taie pe Pista si viceversa. Iara Gyusi ii plin de sange. Politia are ca scop sa afle vinovatii si sa-i inchiza, in baza adevarului.
    Omii politici au deja obiective, noa.

  14. Mircea Popescu`s avatar
    14
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Neah, el n-o sarit cu scopul sa-i desparta, el o sarit din cauza ca se bateau. Oamenii politici care vin "cu scopul de-a o gestiona" sunt clar veniti din cauza ca nu vor sa munceasca cinstit, ori ca stiu ca nu se pot intretine din aia.

  15. nu am citit comm de mai sus --- scuze;
    acum, doar atît...

    tu faci politica de idei....

    dar idealist tot nu te recunoști a fi , că doar se aseamănă, nu se și identifică (pt unii, desigur :P )

    și zău că nici oratorului liberal nu i-ar strica sa vadă blogul tău, pe alocuri;

    da,da ============= am gătat și plecat

  16. Mircea Popescu`s avatar
    16
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Taman cum zici, se aseamana da' nu se identifica.

  17. Nu de Gyusi spuneam. De politie. Scopul politistilor ii clar trasat.
    Omii politici is angayati pentru ce o sa fie, nu pentru ce o fost ori pentru ce ii. Ma gandesc ca asta ii treaba lor.

  18. Mircea Popescu`s avatar
    18
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Io cred ca tu confunzi politica si poezia. Oamenii politici mai mult decat oricine altcineva is angajati pentru ce au fost si pentru ce sunt. Daca nu se intampla asta, zicem c-avem un proces politic disfunctional. Ca de exemplu, in Romania.

  19. Wai da rau le mai zic. N-am zis cum trebe. Nu pentru ce o sa fie ei, ci-s angajati pentru ce va sa fie in cetate, pentru viitorul cetatii, nu pentru ce o fost in cetate, nu-i angajeaza nimeni pentru ce o sa fie ei, ca omi. Treaba lor, sarcina lor, ii viitorul cetatii.
    In conditiile in care scopurile tin de viitor, omii politici au deja scopuri.

  20. Mircea Popescu`s avatar
    20
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    As zice ca nici asa. Treaba lor, sarcina lor, nu-i viitorul cetatii, ci, sa-ti citez din clasici, "pastrarea obiceiurilor si legilor zeilor". Principala sarcina a politicianului e sa se tina, exista auguri si pontifecsi pentru sarcinile alea metafizice la care te gandesti tu.

  21. La naiba, si io care luam de bune promisiunile electorale :D

  22. In plus, intr-o gasca trebuie sa gandeasca toti la fel, in timp ce echipa poate merge mai departe si daca exista opinii diversificate.

  23. Mircea Popescu`s avatar
    23
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Motiv pentru care solutia cea mai des folosita este sa gandeasca doar unul, ceea ce rezolva problema corerentei, dar introduce problema ineficientei. Intre oameni care n-ar gandi oricum solutia gastii nu pierde de fapt nimic, si ramane competitiva cu echipa. Pe masura ce oamenii isi dezvolta capacitatea de-a gandi, avantajele comparative ale gastii dispar ca apa-n desert.

  24. Va tineti de prostii, zau asa. In loc sa vedeti ca Stoiceasca si Mandruta au plins la teveu ! Iar eu cind vreau sa fluier, fluier ! sa va fie clar, da ?
    Multe lucruri mai importante se petrec pe lumea asta si voi faceti teoria prostiei. Mai da-i in ...

  25. Mircea Popescu`s avatar
    25
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Deci asa, ma discriminezi ca n-am televizor ?

  26. aaaaa..... aaaa. aha. deci. io acuma ma uit pe hbo la "politist, adjectiv".

    un felon, cica poa' sa fie de doua fele: félon si felón.

    al de prima speta, ienglezeasca, nu creste in gradina dexului, da' sensu se poate achizitiona de la piata, de import. fie ca infractor, fie ca panaritiu.

    cu cel de-al doilea felon problema e mai delicata, in sensu ca e si el de doo fele, precum:

    FELÓN, feloane, s.n. Pelerină scurtă pe care preotul o îmbracă (pe cap) peste celelalte veșminte, când oficiază slujba. – Din sl. felonŭ.

    FELÓN, -Ă adj. (Franțuzism) Neloial, trădător. [< fr. félon]

    acuma, bag sama ca nici 2.1 nici 2.2 nu se preteaza la textu' nostru, macar ca frantuzismul-adjectiv vine destul de pe-aproape. dar nevermind, nu conteaza, am priceput cum vine treaba cu felonia. e de gasca.

    cu cauzele scopurilor si scopurili cauzelor insa, doamne, sa ma ierti. io chiar credeam ca gastile e din cauze, iara echipele e pe scopuri. dar, ma rog, diferenta dintre echipa si gasca s-ar putea sa-mi scape. ori nietzsche imi cauzeaza, ori trilema e scopata rau.

    in my book, orice cauza care are un scop, e scop. esenta nu se telescopeaza in nimic obiectiv. tot ce poate fi obiectivat nu tine de esenta si nu poate fi desemnat drept cauza.

    principalul motiv pentru care cauzele sunt confundate cu scopurile este acela ca ochiului ii e draga nu vederea, ci privelistea pe care vederea i-o ofera.

    asa ca daca poftim a crede ca echipele nu e gasti, n-am nimic impotriva. numa' atata pretentie am, ca daca e vreo diferenta intre ele, sa nu ma puie cineva s-o cumpar. ca n-o inghit si nu dau banii.

  27. Mircea Popescu`s avatar
    27
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Problema cu ce zici tu e urmatoarea : daca nu esti dispus s-o cumperi, tre' atunci economic vorbind sa fii dispus s-o vinzi. Esti ?

    Ca daca nu esti, mi se pare ca te situezi in afara universului discursului. Nu zic ca n-ar fi voie, dar ca n-are rost.

  28. pai, vand, sigur ca vand. io nu zic ca nu e nicio diferenta intre gasca si echipa, ci numai ca nu e nicio diferenta intre ele la nivelul cauzelor. adica nicio diferenta de esenta.

    afirmatiile ca gastile sunt agregate de scopuri iar echipele de cauze sunt total paralele. ambele au si cauze si scopuri.

    io inteleg ce vrei sa spui, anume ca echipele sunt asa, cumva de esenta superioara, dar eu asta nu accept, cum nu pot sa accept de pilda ideea ca animalele domestice sunt mai "umane" decat cele salbatice. daca sunt mai apropiate de om, dobitoacele domestice sunt astfel doar pe baza comportamentului, nu a naturii lor. iar comportamentul lor domesticit e o copie a celui uman.

    tot astfel, daca echipa e o gasca mai de gasca decat gastile, adica mai domesticita, asta nu o face mai putin gasca decat este, intelegi tu cum vine treaba...

  29. Mircea Popescu`s avatar
    29
    Mircea Popescu 
    Sunday, 21 February 2010

    Pai si eu inteleg ce vrei sa spui, da' nu accept :) Mi se pare ca procedezi intru totul deductiv, pornind de la o carte. Comportament nu atat de deosebit de orice dreptcredincios de treaba.

    Faptul ca ambele au si cauze si scopuri nu-i in cauza. Exista oameni interesati de un subiect, pe care-l studiaza, si dupa o vreme isi gasesc si-o slujba in domeniu. Exista de asemenea oameni pasionati de-o slujba anumita, in vederea careia invata cata carte e nevoie. Ambele tipuri au si slujbe si interese. Nu-s, in virtutea acestei coincidente, acelasi lucru. In practica, primii se scurg spre cercetare si ultimii spre administratie.

    Exista nivele a relatiilor intre oameni, si ierarhizari, si dihotomii : unele-s bune, altele-s mucede. Fundamental si principial, nu asa numa'. Asta-mi pare ca-i lucrul pe care de fapt nu-l accepti tu.

  30. constat doua lucruri.

    1. unde tu vezi cauza eu vad efect, respectiv ceea ce tu numesti pasiune eu consider a fi interes. da' asta inversiune n-are decat un efect de suprafata, anume ca, de pilda, eu vad cercetatorii a fi simpli administratori ai adevarului.

    2. eu accept ierarhizarea si dicotomia, chiar daca inversate dupa cum am zis, ca venind dintr-un loc pe care tu fie nu-l percepi, fie doar nu-l accepti.

    anume, tu privesti ierarhiile intr-un mod aproape religios, parca fiind convins ca ele inseamna ceva - in speta, ceea ce sunt de fapt -, in timp ce eu le vad a fi disociate de orice conotatie morala, adica libere de injunctia de a fi respectate. asta pentru eu ca inteleg orice ierarhie nu ca manifestare a unei cauze subiacente, ci ca incercare de suplinire (cu mijloacele obiectivitatii) a lipsei de manifestare a cauzelor.

  31. Mircea Popescu`s avatar
    31
    Mircea Popescu 
    Monday, 22 February 2010

    Interesant totusi, chiar foarte interesant mi se pare sa gasesc o persoana care sincer (ca nu te suspectez nici un moment de altceva) vede lucrurile asa de simetric fata de cum le vaz io.

    Si intr-adevar, eu consider ca ierarhiile, si mai in general, relatiile, sunt pre-existente in lume, ele asteptand, gasind si la rigoare creand oamenii care sa le umple forma, exact cum teatrul lui Shakespeare (sau Caragiale) e preexistent oricaror oameni care sunt sau vor deveni actori jucand in ele. Cred ca de la aceasta diferenta vin si majoritatea celorlalte.

    Ierarhiile sunt doar aparent libere de injunctia de-a fi respectate, tot asa cum omul e aparent liber de a-si nega natura, tinandu-si respiratia, refuzand mancarea sau uitand-o pe Didina. Si totusi.

    Dar rogu-te spune-mi, daca nu relatia e forma prima, ce-i atunci existenta absoluta dupa mintea ta ?

  32. e drept ca-i foarte interesant. inca si mai interesant e ca eu n-am o educatie formala in filozofie, instruirea mea in acest domeniu fiind alimentata de o necesitate aproape vitala, pe cat de pasionala pe atat de gratuita si lipsita de orice finalitate.

    e mai greu de inteles cum ar putea fi relatia forma prima a existentei, afara de cazul in care e vorba de relatia interna dintre absolutul si relativul fiecarei existente, adica ceea ce eu aproximez sub numele de metafizic al existentei.

    in general termenul de "relatie" desemneaza, sau presupune, un spatiu vid existential ca teatru al unor interactiuni. intr-un fel, e drept ca tocmai spatiul vid e indeobste desemnat ca sursa a creatiei, toate miturile creatiei facand apel la aceasta imagine care se face un fel de marca a autenticitatii creatoare, in sensul ca numai creatia ex nihilo conteaza ca fiind creatie in adevaratul sens al cuvantului, chiar daca asta are ca rezultat imediat Unul sau Multiplul. insa atunci ar trebui sa acceptam ca "relatia" nu poate fi nici macar forma prima ci sursa insasi a Formei.

    eu inteleg relatia in termeni destul de prozaici, ca interactiune a formelor intre ele, interactiune absoluta (a tuturor planurilor unei existente cu toate planurile unei alte existente) care poate fi insa traita (ca experienta) intr-o varietate de moduri, de la relativ la absolut, dupa cat de plenar e angajata fiinta in relatia respectiva.

    metafora scenariului (ca nu pot sa iau piesa de teatru, ca imagine a relatiei prime, cu titlu de simpla comparatie) sufera de acelasi viciu al unei 'primordialitati secunde' despre care am amintit mai sus. in spatele fiecarui script salasluieste Autorul. el este adevarata forma prima, sursa a tuturor formelor.

    existenta absoluta este deci, dupa mintea mea, existenta care isi este siesi autor. spunand aceasta, corolarul este ca existenta absoluta este numai acea existenta care se poate dispensa oricand de ea insasi, avand garantia inerenta a refacerii ex nihilo, precum si discretia totala asupra acestei refaceri.

  33. Mircea Popescu`s avatar
    33
    Mircea Popescu 
    Monday, 22 February 2010

    As zice ca arta e libera in forma ei de autor, care-i fu simpla unealta, si n-a lasat in opera nimic din el. Tocmai in aceasta curatenie (numita clasic "universalitate") sta valoarea operei. Oricine poate produce materiale din propria-i fiinta, imbalosate de propriile secretii si impactate cu tot soiul de umori. Cacat, cu alte cuvinte. Dar arta nu-i simplu cacat, arta e perla. Ce din scoica se gaseste-n perla ? Nimic.

    Raman la opinia ca reprezentarea ta asupra metafizicii e mai degraba de sorginte religioasa : asa cum o vezi tu, existenta absoluta este absolut inexistenta. Ceea ce, sofistic vorbind (sau ca teorie lingvistica a reprezentarilor), nu-i o problema, dar nu mi se pare c-ar fi nici o solutie. Nu tehnic vorbind, adica c-ar fi o solutie ineficienta sau insuficienta. Nu e o solutie deloc, nu-i din categoria solutiilor. E echivalentul unei ipoteze nefalsificabile, un soi de nonsens.

    Dar ca sa revin la relatia ca esenta prima : numerele anumite pot fi mai mici sau mai mari unele decat altele, oricum le-am alege noi. Relatiile astea, de mai mic si mai mare, preced numerele si la rigoare le si creaza. Macelarul care n-a avut nevoie sa-si ascuta cutitul niciodata nu taia, ci doar urma taieturile, iti amintesti povestea.

  34. unu la mana, sorgintea religioasa nu-i deloc un minus, mai ales ca fundamentalismul cel mai pervers este cel ateu. fiecare are cate-un dumnezeu, c-o vrea sau nu sa recunoasca si/sau sa-l numeasca. ai de baga vina altor religii decat a lor proprie sunt doar extremisti - simpatici, pana nu devin nesuferiti.

    doi la mana, absolutul nu e o dovada nici de existenta, nici de inexistenta. nu poti sa zici, doar privind balta, daca are sau nu peste. balta creaza doar conditia de posibilitate. si in plus, dupa cum chiar matematica ne invata, de absolut nu se poate face abstractie, chiar daca per se el nu poate fi abstras din realitate.

    trei. ce din scoica se gaseste-n perla? totul, mai putin viata scoicii. adica numai nimicul scoicii ii lipseste perlei - capacitatea de a face perle. perla e sidef pur, secretia minutioasa si indelungata a glandelor scoicii. imbalosare cu absolut, daca vrei. totul pe un graunte de hazard, care e firul de nisip venit nu se stie cum si de unde...

  35. Mircea Popescu`s avatar
    35
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 23 February 2010

    Este un minus, in sensul in care e un mod simplificat (si de aceea, primitiv) de-a reprezenta si organiza experienta individului.

    In rest, mi se pare ca privim sideful scoicii de pe pozitii exact contrare, si ai o reprezentare proprie si parca oarecum originala a sensului cuvantului "absolut".

  36. Foarte bine punctezi aici ideea de gasca si echiba, iar in ceea ce-i priveste pe politicieni...nu s-a inventat termenul lor

  1. [...] si miza aceleasi chestii din PSD de-acum doua saptamani, toata vorbaria cu liste, cu proiecte, cu echipe si alte chestii de-astea care “suna bine” e de fapt controlul. Mare descoperire, ce sa [...]

  2. [...] cum indeobste n-am nimic de castigat cand ma trezesc vorbind pe-aici pe teme politice, [1] [2] [3] [4] [5] [6] ca sa citam cateva cazuri dintre toate, cel mult inamici “pe viata”, [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.