Ce-i de facut.
I. Exordium.
In ce priveste discutiile politice pe marginea situatiei in care Romania, adica si eu, si ei, si voi si noi toti ne-am trezit, lumea se plange (perfect intemeiat) ca fiecare îşi ţine monologul. Lumea buna, vreau sa zic, de-un exemplu stimatul Mihai Vasilescu :
Liderii partidelor de opoziţie s-au mulţumit să vorbească – din nou – despre incompetenţa Guvernului şi să declare că au soluţii alternative. Nu mă pricep la economie, dar impresia mea este că soluţiile lor sînt de tipul „în loc să tăiem de ici, tăiem de dincolo“. Adică sînt bazate tot pe cîrpeală, pe disperare de moment şi pe lipsa de perspectivă.
Recunosc ca are dreptate. Mi-e putin jena de prestatia de crab (stiti ce face un crab iritat ? Nu ? Da bulbuci in timp ce-si clampane clestii si se misca dezordonat in lateral) a unui neica nimeni care-i inca seful partidului meu, si-mi repugna prestatiile in general imunde ale restului "clasei politice", desi mai adecvat am numi-o "conglomerare". Sau "adunatura".
Recunosc de asemenea ca sunt fundamental optimist. Nu stiu exact de ce si nu-mi explic - ma uit la mine cu surpriza in oglinda - dar nu-i o iluzie. Asa sunt. Cel putin pe aceasta tema asa sunt, poate ultimul optimist. Nici prin natura nici prin structura nici istoric nu tind sa ma manifest astfel, e o exceptie la fel de socanta pentru mine ca si pentru cunoscuti, da' acu' ce sa stiu face, sa ma apuc sa mint de dragul coerentei ?!
Astea fiind spuse, ingaduiti-mi sa incerc, precat ma vor tine puterile, sa va spun ce-i de facut, din perspectiva liberala. Sigur, in principiu alti oameni ar trebui sa se ocupe cu asta, si intr-o alta tara probabil ca se si ocupa. In Romania sunt momentan putintel ocupati (Pambuccian isi apara domeniul de interes dar n-are timp sa-mi raspunda pe tema, Vosganian se straduieste dar din ceva motiv nu-i bagat in seama, si-n afara de armeni s-ar zice ca noi nu mai avem pe nimeni preocupat de economie). Asta e, facem ce putem.
II. Narratio
-
Ei, de-acum, după ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric şi din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. La anul una-mie-opt-sute-două-zeci-şi-unu...
Dragilor, v-oi fi plictisind, dar asta este si n-am eu ce-i face : ca sa putem discuta ce-i de facut azi trebuie sa pornim din urma, macar cu 50 de ani, daca nu o suta. Deci :
Romania a intrat in secolul XX o tara subdezvoltata si eminamente agrara. Mai grave decat problemele ei economice erau insa problemele ei politice : etnicii romani traiau o parte intr-un proaspat creat regat, si respectiv inca nu chiar jumatate dar mai bine de-o treime intr-un mare imperiu vecin. Romania s-a gasit pana la al doilea razboi mondial in situatia foarte dificila de-a fi alipit teritoriu de la toti vecinii, ceea ce-a pus-o in situatia de-a baleta din greu pentru a-si mentine, totusi, capul afara din latul de-a fi reusit sa enerveze la rosu pe toata lumea.
Aceasta sarcina dificila s-a facut, si s-a facut mai ales de liberalii din epoca, dar nu de ei singuri, cam toti ceilalti "adversari" politici urmau aceleasi teluri, chiar daca poate in divergenta de mijloace. Asa incat, dupa o suta de ani de chinuri, canoniri si opinteli diverse si felurite am reusit sa ajungem la al doilea razboi mondial sub o forma unitara. Nu-i putin lucru. Tot saraci, tot subdezvoltati, chiar daca nici pe departe la fel de saraci si subdezvoltati precum eram la Dubla Alegere. Tot cu sacrificii ale clasei de jos, calcata in picioarele cailor si imprastiata cu tunul.
Lumea deplange gravele atingeri pe care marele si rosieticul nostru vecin de la rasarit ni le-a adus, si eu nu le contest. Totusi, sa observam ca odata cu incheierea celui de-al doilea razboi mondial si intrarea noastra sub pulpana Sovietelor, probleme politice cu care ne luptasem o suta neta de ani si care-si gasisera, nu fara efort, o rezolvare mai mult decat onorabila, daca nu absolut si de-a dreptul satisfacatoare, au ramas astfel inghetate. E un mare noroc aici, si dincolo de orice am dori sau am putea sa imputam conducatorilor din perioada (Gheorghiu Dej si Ceausescu), nu putem sa nu recunoastem c-au reusit sa pastreze ce se castigase cu sudoara fruntii de cinci generatii de oameni politici.
Odata ce problemele politice de care-am vorbit s-au rezolvat, sau in mare s-au putut considera rezolvate candva in vremea lui Dej (sa zicem la plecarea trupelor sovietice), ne-a ramas a drege marea, fundamentala problema a ramanerii in urma in cele economice. Aici mai ales Ceausescu a scris si-a aplicat un amplu program, care s-a executat, si in cea mai mare parte s-a executat in bune conditiuni si cu bune rezultate. Sigur ca da, din nou cu sacrificii ale clasei de jos - pe care nu le trateaza si nu le priveste mai nimeni azi, ce mai conteaza drama dezradacinarii pentru taranii din 1960, ce mai conteaza plansul cat zarea al mortii cailor, si da, uite ca-mi vine-a plange cand va scriu de ei, fata de gravele suferinte ale unei maini de oameni care nu puteau, dom'le, sa-si publice prostioarele plicticoase cum si cand aveau ei chef. Nu voi astfel a spune ca exista drame mici si drame mari, dar insist si apas pe aceea ca toata lumea traieste drame, si n-avem a ne concentra atentia doar pe cei ce tipa mai abitir.
Deci, cu sacrificii ample si numeroase, din care unele comune cu restul lumii si altele particulare noua, industrializarea Romaniei, carevasazica trecerea de la statutul de "funciarmente agricola" la ceva mai aproape de Europa s-a facut de catre comunisti. Alaturi de el, urbanizarea, mai cu forta-mai cu sila. Alalturi de urbanizare, alfabetizarea. Stiti voi, dragi si iubiti concetateni care nu concepeti ideea de analfabet, cam cati dintre oamenii din jurul dumneavoastra ar fi fost analfabeti in 1910 ? Ce inseamna aia sa te opreasca o fata draguta in drum, piarista de astazi, si sa te roage sa-i citesti ce zice pe panou ? Nu-i pacat de ea ? Sa te roage soldatii sa le scrii scrisorile, ofiter fiind, si acasa parintii sa mearga la popa sa li le citeasca ? Nu stiti. Dar asa a fost, si nu chiar atat de multi ani in urma cat sa fi uitat eu.
Si iata c-am ajuns sa scapam de comunisti, sau sa ne lase ei in pace, sau in fine, ce-o fi fost. Si "s-a furat tot". Da, s-a furat. Nu exista mod de-a construi capitalismul altfel decat furand tot. Cum vreti sa ajunga proprietatea din devalmasie in privat, prin alunecare ? Atunci cand lumea a vrut democratie, atunci cand lumea a vrut capitalism, lumea a vrut sa se fure tot, in aceeasi fraza, cosubstantial si neseparabil. Pentru ca asta inseamna. Deci da, s-a "furat" tot. Foarte bine.
Guvernele succesive ale Romaniei postcomuniste au avut a gestiona "greaua" mostenire lasata de comunisti - grea mai ales prin aceea ca era substantiala, densa si valoroasa, exact la fel cum comunistii au avut a gestiona "greaua" mostenire lasata de mosieri, grea mai ales prin aceea ca era substantiala, densa si valoroasa. Greu in sintagma "mostenire grea" are sensul din expresii precum "solduri grele", "odoare din aur greu" si "cuvantul tau atarna greu in ochii mei". Greu, dar bun.
Dar nu lipsita de probleme, si nu lipsita de fisuri, greaua mostenire. Sarcina de gestiune de care s-au achitat bine spre exceptional, si anume, rezolvand grele probleme sociale (ce n-a fost capabil Ceausescu sa rezolve la Lupeni in '77 si dupa aceea, pasuind si evitand problema, a fost in stare sa rezolve Radu Vasile si guvernul Nastase), si reusind o integrare politica si militara la care bunicii bunicilor lor n-ar fi indraznit sa spere. Romania, membru in Uniunea Europeana ? Cum credeti ca-i suna lui Titulescu, ce impresie credeti ca-i face lui Bratianu, ce ziceti c-ar crede Maniu ? Ar plange de emotie, zic eu. Ia intrebati-l pe verus christianae fidei athleta, ce-i aia sa fim noi aliati cu toata Europa si fostele ei colonii de peste Ocean ?
III. Partitio
Hai sa taiem pisica, si sa ne privim si intelegem corect si-n lumina adevarului situatia. Un dolar valora in 1988 cam o suta de lei. Un salariu acceptabil in epoca insemna aproximativ 20 de dolari. Exact ca si in Cuba, azi, sau ieri, sau acum zece ani. Sigur, din acel salariu de 20 de dolari se putea trai in Romania, daca erai cetatean roman si indeplineai alte conditii, pentru ca statul subventiona imens diverse categorii de bunuri. Deci, 20 de dolari salariu, apartamente la 1500 de dolari, 4 camere, masini la 800 de dolari, Dacia 1310, masini de spalat la 12 dolari si lapte la 0,01$. Un cent litrul de lapte.
Daca aveai cartela, si daca aveai basca. Iara daca n-aveai, erai poftit sa te descurci singur. Bunurile nesubventionate masiv de stat erau perfect intangibile pentru populatie. Mai grav, cetatenii medii ai Romaniei nu detineau cunostinte si abilitati care sa le permita ca in lumea mare sa se descurce si sa castige un salariu "adevarat". Asa incat comparatia intre "cum ne mergea" in 1980 si "cum ne merge" in 2010 este complet falsa. Sentimentul de bunastare al unor cubanezi, somalezi sau alti insignifianti, traitori dintr-un dolar pe zi nu conteaza pus in fata insignifiantnei lor, economic vorbind.
Problemele care ne revin astazi nu sunt de fapt, cel putin pentru noi, neaparat problemele crizei. Noi ne straduim in continuare sa gestionam aterizarea unui balon, care in 1980 consta in 99% subventii pentru orice, si-a ajuns la 90% subventii in 1990, si la 50% subventii prin anii 90 spre sfarsit, si la catva astazi, cam (zic eu foarte ochiometric), 33%. Noi asta incercam sa facem, sa fim bine intelesi : incercam sa aterizam cu un balon inapoi pe Pamant. Pana eram sus in stratosfera conta foarte putin ce se intampla pe Pamant, tot ce conta cu adevarat era ce se intampla in balon. De-aia cele 3-4 crize care s-au perindat de la eliberacion post revolucion nu ne-au prea interesat, sigur nu atat cat ne intereseaza asta (cine dintre antreprenorii online de azi plangea criza din 2001 ? cat ne-o pasat de chestia Argentiniana ?)
Deci practic, asta vom incerca noi sa facem, la nivel discursiv aici, si asta trebuie noi sa facem (si eu, singur chiar daca ma gasesc, nu ma indoiesc ca vom face, bazandu-ma pe istoria neintrerupta de faceri de pana acum) : sa aterizam balonul. Cum ?
Cum se aterizeaza un balon ? Trei chestiuni principale ne intereseaza : una politica, una sociala si in fine dar deloc ultima, una economica. Si-n plus, niste considerente de timp, viteza, sustenabilitate si asa mai departe.
IV. Confirmatio
IV.1. Politic vorbind, nu se poate pune problema sa dam inapoi nimic. N-am dat decat rareori, n-a mers bine niciodata, nu-i o idee buna. Deci, nu putem pleca din UE. Nu putem renunta la angajamentele si angrenarile la care ne-am dedat (ceea ce include de exemplu, colaborarea in principiu cu FMI, nu neaparat actualizata, dar neaparat mereu posibila). Oricat de rele ar parea, ele nu sunt, odata pentru ca nu pot fi, din principiu, rele, si-a doua pentru ca nu sunt, in fapt, rele.
S-o luam pe bucati, incepand cu principiul. Zice Barbu "La soare, roata se mareste, la umbra, numai carnea creste. Si somn e carnea, se desumfla." Pur si simplu nu se poate face nimic bun in solitudine. Indivizii se pot incanta si ameti cu impresia ca li-e deschisa asa o cale, dar este o ameteala si o incantare vana, pe care popoarele nu si-o pot permite. Toti cei care au incercat sa se izoleze au sfarsit in cele din urma prost, si ca sa nu intram in exemple exotice, ajunga doar exemplul ideii lui Ceausescu de-a "plati datoriile". Referendum a fost, va amintiti ? Ati votat ? Pentru ? Bravo. A fost o prostie.
Dincolo de principiu, a mentine raporturi cu vecinii nostri, cu aliatii nostri, cu institutiile transnationale si asa mai departe ne este vadit benefic, daca privim la istoria acestor raporturi si-a rezultatelor lor in ultimii douazeci de ani. N-am ajuns inca in pozitia Germaniei, apasata de angarale pe care nu le doreste si poate nici nu le poate duce de dragul unei solidaritati cu niste greci care nici macar nu-i sunt simpatici. Aia-i o maturitate pana la care mai avem. Deocamdata noi ne aflam cel mult in pozitia copilului de 16 ani, care depinde in continuare cu disperare de sustinerea (nu neaparat pecuniara, cat ideatica si ideologica) a parintilor, dar incepe sa sufere agitatii identitare. Nu-s un lucru rau, agitatiile astea, dar hai sa incercam sa ne vedem si lungul nasului.
La nivel intern, solutiile politice vrand nevrand vizeaza educatia populatiei, ca vorbim de populatia functionarilor, sau a electorilor, sau a altor posibile grupuri sau categorii sociale. Acest proces este lent si curge bizar si imprevizibil. Sunt vaste ramaneri in urma la multe capitole, care nu cred (liberal fiind) ca se pot rezolva altfel decat de catre persoanele interesate, si prin exemplu personal. Pe scurt, laissez faire.
IV.2. Social vorbind, traditia ne indica si istoria ne invata ca ne-am rezolvat problemele si ne-am construit progresul pe cei saraci, pe cei multi, si nu-mi pun problema ca se va schimba ceva. Pur si simplu o linie neintrerupta si fara exceptie de exemple nu impinge, rational vorbind, sa ne inchipuim ca vor urma abateri. Asa incat daca nu-i corect sa lovim in pensionari, in asistatii sociali, in disperatii si saracii tarii, cel putin e consecvent.
Solutia acestor probleme nu va veni (si nici nu cred eu ca ar trebui sa vina) intr-un mod sistematic. Solutia va trebui sa vina intr-un mod individual : fiecare dintre aia prapaditii va trebui sa se zbata ca omul in gura ursului pentru a scapa din pozitie. Injust ? Poate. Cinic ? Poate. Vreti sa-mi plangeti pe umar si sa va plang pe umar ? Nu-i cu cine. Sa notam doar ca cel ce sta si-si plange de mila si-a ales ocupatia cu cea mai mare siguranta dintre toate : acolo ramane.
IV.3. Economic vorbind, Romania va trebui sa pastreze taxe mici si prestatii sociale la limita minima a suportabilitatii. Pur si simplu intre consum si investitii trebuie sa favorizam, din toate puterile, investitiile.
Merita aici transata chestiunea "furtului" din administratie. Nu este furt. Este realocare de resurse, exact de felul si de natura realocarii pe care socialistii o propun. Atat ca nu ia bani din tezaurul public sa-i dea "celor ce au nevoie" ci ia bani din tezaurul public sa-i dea "celor ce stiu sa-i ia". Sigur ca in principiu eu as prefera sa nu existe redistribuiri de valoare realizate altfel decat voluntar. Dar daca sunt silit sa aleg intre doua modele de redistribuire organizata de stat, prefer modelul ultim primului. Mai bucuros sunt sa aud ca niste baieti smecheri au furat milioane decat sa aud ca niste oameni nevoiasi au primit ajutoare la incalzire, sau pungi cu pomeni electorale, sau mici si bere, sau orice alta prestatie gratuita.
Exista un punct natural de negociere unde doctrina liberala ne permite sa cedam socialistilor, si-anume, impozitarea luxurii. Nu exista un impediment major la impozitarea deosebita a masinilor foarte scumpe, de exemplu. Exista insa impedimente majore in alte doua puncte, in care ultranationalistii pe de-o parte si socialistii pe de cealalta cer concesii pe care nici un liberal adevarat nu le va face. Ei doresc o transformare politieneasca a statului, cu "justificari de venituri", confiscari si nationalizari si alte tampenii din recuzita lor. Proprietatea este sfanta, prezumptia de nevinovatie este sfanta, si rolul statului nu-i decat sa execute ideile morale ale societatii civile, si nu sa i se suprapuna sau subroge in efortul de-a crea, totusi, un sistem moral pentru Romania. Faptul ca n-avem inca o societate civila e vina oamenilor, individuali, si nici intr-un caz o lipsa a statului sau ceva ce statul poate sau ar trebui sa incerce sa rezolve. Pe scurt, daca va deranjeaza ca seful fura, n-aveti decat sa-l denuntati, nu asteptati sa vina cineva si sa va rezolve problema. Da, problema dumneavoastra. Puneti mana.
V. Refutatio.
Se va spune ca aceasta abordare este "iresponsabila". Da. Este. Este iresponsabila in sensul ca nu-si asuma nici un fel de responsabilitati pe care nu le poate duce. A te angaja ca ai sa livrezi Luna in saramura saptamana viitoare te poate face sa pari un personaj foarte responsabil, si anume, pana saptamana viitoare, cand se va descoperi ca nu, totusi nu poti livra Luna in saramura.
Se poate spune ca aceasta abordare este "cinica", si anume, de catre oamenii care deplang duplicitatea, fatarnicia si minciuna "politicienilor". Nu este altfel decat sincera. Daca nu puteti gestiona realitatea prezentata nuda, e sigur dreptul dumneavoastra sa cultivati orice bufoni, care-o imbraca in ce culori va convin. Nu aveti totusi in acel caz a va plange ca vi se vand falsuri. Dumneavoastra le-ati cerut, anume.
Se poate spune ca aceasta abordare nu foloseste suficient parghiile statului pentru a asigura sau aduce bunastarea tuturor. Sa se spuna. Daca "bunastarea tuturor" curge dinspre stat si parghiile lui, atunci ea este si iluzorie si temporara. Bunastarea tuturor curge din bunastarea fiecaruia in parte, care nu se va putea produce decat de fiecare in parte.
VI. Peroratio
V-ar place sa traiti intr-o Romanie mai respirabila. Si mie. V-ar place sa traiti intr-o Romanie mai bogata. Si mie. Ambele depind de-a intelege ca Romania nu-i un dat abstract, anterior noua, in raport cu care noi ne traim viata si din sanul caruia sugem. Romania e pur si simplu o suma, ulterioara oamenilor care o compun.
Nu poate fi mai buna decat suma oamenilor ce-o compun, nu se poate imbogati decat daca ei muncesc si nu poate fi respirabila decat daca ei isi aerisesc si-si deretica, fiecare, celula in care traiesc.
Pana la urma, nu statul e chemat sa raspunda la intrebarea "ce-i de facut", si cu atat mai putin "Romania". Intrebarea are taisuri concrete si importanta zilnica, iar niste biete abstractiuni nu vor putea niciodata sa interactioneze coerent cu suprafetele zilei de maine.
Pe de alta parte, nici nu ma indoiesc ca veti reusi. Stiu ca pare absurd daca nu de-a dreptul dement, dar marturisesc ca am o incredere aproape oarba intr-un popor care-a trecut de la treizeci la trei sute de miliarde produs intern brut intr-o generatie.
Thursday, 20 May 2010
faina trecere in revista. realista, vizionara. iti trebuie multa putere interioara sa vezi relitatea din afara lucrurilor desi esti in mijlocul lor.
Friday, 21 May 2010
Bag seama ca avem puncte similare de vedere, o singura chestie ma deruta, tu zici sa sa nu ne speriem, lucrurile merg pe un fagas normal, intr-un ritm normal, si mai mult de atat chiar se schimba in bine .
Eu zic ca nu se poate sa contemplam asa mersul lucrurilor de pe margini, jucandu-ne cu idei abstracte si cu preziceri de mai bine prin deductii matematico-logice. Din pacate evolutia societatii nu e guvernata de statistici ci e rezultatul direct al unor decizii bune luate la momentul oportun sau invers.
Crezand ca societatea se va vindeca prin ea insasi fara ca oameni cu viziune si idei inovataoare sa iasa in fata si sa-si faca simtita prezenta incercand sa devina astfel catalizatorii dezvoltarii ulterioare a Romaniei este din punctul meu de vedere o abordare gresita.
Da e posibil sa ajungem la destinatie, da e posibil ca lucrurile sa mearga intr-o directie buna, dar cu ce costuri vom realiza toate astea si cu ce intarzieri? Pentru ca acum majoritatea statelor trec prin transformari si reforme impuse de criza, iar noi suntem deja cu mult in urma in aceste procese.
Friday, 21 May 2010
@Mikael Eon Noa dar mersi.
@alexut Notiunea de "intarziere" cred eu ca-i falsa. Ce propune a descrie ea ? Cand am primit bicicleta sau cand ne-a luat tati calculator fata de cand ne-am hotarat noi ca ne dorim bicicleta sau calculator ? Aia-i intarzierea ?
Nu mi se pare ca-i rational sau sustenabil sa abordam realitatea astfel, pentru ca ajungem ca in loc sa ne bucuram ca iata, am primit bicicleta sau calculator, noi ne intristam ca da, intr-adevar, le-om fi primit, dar le-am primit CU INTARZIERE!! ( http://www.youtube.com/watch?v=0b7mwTK564o la documentare)
Nici un moment nu mi se pare ca as crede sau as spune ca societatea se va vindeca "fara ca oameni cu viziune si idei inovataoare sa iasa in fata si sa-si faca simtita prezenta". Asa o afirmatie imi pare dimpotriva, net si exact impotriva a ceea ce afirm eu, si eventual chiar si aplic.
Disputa este tocmai ca acesti oameni cu idei si viziune trebuie sa-si faca simtita prezenta, pentru ca societatea nu se va vindeca niciodata prin lucrarea statului. Intr-o prima faza, in care problemele sunt foarte largi, statul poate fi folosit, cu bune sau macar acceptabile rezultate, dar pe masura ce problemele uriase se topesc, devenind mici si minore, statul devine un instrument prea mare, si deci mai capabil sa strice decat sa ajute.
Friday, 21 May 2010
fain articol, Trilemoi!
sunt întru totul de acord cu ce spui aici! si nu, nu esti ultimul optimist, mai sunt ca tine câtiva :)
e si parerea mea ca dracul nu-i chiar atât de negru. din clipa in care realizezi ca banii nu dispar, ci isi schimba doar (temporar) proprietarul, vezi totul mai calm si mai pragmatic.
Friday, 21 May 2010
Citat: Ei doresc o transformare politieneasca a statului, cu “justificari de venituri” ...
Se vede treaba ca ai trait in America si nu in Franta ...
Friday, 21 May 2010
@kokofifi E, e drept ca "banii nu dispar", dar sa stii ca nu-i adevarat ca valoarea nu se poate distruge. Valoarea se poate distruge, o-hoo... e ca la furnici, un musuroi de furnici care-si recunoaste musuroiul are un musuroi. Dar daca le dai cu oarece chimicala si brusc nu mai recunosc musuroiul drept musuroi, brusc au nevoie sa construiasca unul. Nou. Chiar langa. Munca grea si nenecesara, dac-ar fi stiut.
Pe de cealalta parte nu crez ca suntem chiar acolo.
@Marian S Era in referire la ce zic romanii, da' sincer nu mi-as lua Franta ca model pentru stat.
Friday, 21 May 2010
Pai sa inteleg ca nu-ti place ideea justificarii veniturilor ?
Friday, 21 May 2010
Ma distrez teribil pe site-ul lui Vosganian !
c) Reducerea TVA pentru constructiile si tranzactiile de locuinte noi la 5%, pentru stimularea industriei constructiilor si a pietei imobiliare;
Si apoi imediat:
e) Introducerea taxarii inverse pentru produsele agro-alimentare si pentru lucrarile de constructii – montaj, cu efect in ceea ce priveste reducerea evaziunii fiscale;
Pai hai sa ne lamurim dracului odata ce facem cu constructiile alea !!!
h) Achitarea obligatiilor in termen de maxim 30 de zile de la data scadentei, de catre toate institutiile din administratia centrala si locala catre furnizori.
b) Reducerea majorarilor de intarziere la plata obligatiilor fiscale la 0,02% pe zi, corelat cu nivelul anual al dobanzii de referinta al Bancii Nationale a Romaniei;
Idei liberale, ce pixu` meu ! Statule, sa faci bine si sa platesti in maxim 30 de zile iar noua sa ne iei 0,02% pe zi, ca altfel ni se fute feng-shuiu` !
``verificarile cheltuielilor pentru proiectele publice se vor realiza dupa efectuarea integrala a platilor, asigurand astfel un rulaj ridicat al fondurilor publice``
ASTA E DE-A DREPTUL BESTIALA !!!
``Aplicarea hotarata a acestui Program va asigura echilibrul finantelor publice, ajustarea deficitelor si relansarea economica. Programul nostru, spre deosebire de al celorlalte partide politice parlamentare, nu-si propune sa scada veniturile populatiei, asa cum propune PD-L, si nici sa creasca fiscalitatea, asa cum doreste PSD.``
Bai, cit mi-e mie de antipatic Basescu dar tot are o idee pe care o sustin din toate puterile: Si cifrele ? Unde sunt cifrele mai liberalilor ? Nu alea pe care le stim cu totii de la Statistica si din ce ne spune FMI. Alea care previzioneaza ceva, dragii mei. Pina una-alta programul asta e de tot rahatul si seamana al dracu` de bine cu angajamentele alea privind indeplinirea cincinalului in patru ani !!!
A, scuze, tu n-ai de unde sa stii cum era cu cincinalu`, dar intreaba si tu vreo vita din aia de peste 50 de ani, astia sigur nu au uitat.
Mai am doar trei intrebari si promit ca nu ma mai bag in discutii politice pe aici. E chestia cu cifrele, nu altceva:
1. Citi bani se obtin din reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, cu 15% a pensiilor si a ajutoarelor de somaj ? Cifre absolute.
2. 30% din PIB economie subterana inseamna cit, in cifre absolute ?
3. Care varianta e mai CORECTA, prima sau a doua ?
PS: am scris cam mult timp la acest comentariu si in tot acest timp nu stiu daca s-a raspuns la numarul 7, ia sa vedem, ia sa vedem, submit ...
Friday, 21 May 2010
Mda, deci nu s-a raspuns la nr. 7, probabil merge cu nr. 8 la pachet.
Friday, 21 May 2010
@Marian
Nu-i rea ideea cu economia subterana. Vezi ca am pierdut doua pungute cu galbeni in delta dunarii acu vreo 3 ani (mai precis pe bratul sulina ca sa nu cauti aiurea). Cred ca-ti ajunge sa mananci din banii aia vreo sase luni de aici înainte pana isi revine economia.
Friday, 21 May 2010
@Marian S Nu-i vorba ca nu-mi place, e vorba ca nu se poate pune problema. Nu voi discuta niciodata cu un stat care ma prezuma vinovat. Nu mie imi revine sa justific nimic, dar absolut nimic, sub nici un aspect si in nici o situatie. Ministerul public are a construi cazul.
Nu de azi, nici de ieri, ci dintotdeauna, si pentru totdeauna.
Daca se introduce (iarasi) taxarea inversa, moare (iarasi) economia reala. Nu cred ca va achiesa Isarescu niciodata la asa o tampenie, ar insemna pur si simplu stergerea a 10-15 ani de evolutie. Ca norocu', pentru ca astia-s suficient de tonti s-o propuna si poate s-o si aplice.
Orisicat, penalitatile sunt mai mari de 0.02% pe zi astazi. Mult mai mari. 0.02% pe zi ar veni ceva peste 7% anual, care-i mult, dar mult mai rezonabil, scoate statul din pozitia in care poate lua bani de la banci pentru a-i pompa fortat (si fictiv) in companii carora sa le socoteasca apoi "penalitati".
E o prapadenie cu cifrele, mme Dragomirescu a observat in public anul trecut, Neumann a sustinut ideea, lumea canta catre liberali chestia asta de ani, nu de luni de zile. Crezi ca-i baga cineva in seama ? Ei, as! Ti-ai gasit. Stiu perfect cum era cu cincinalu', ca sa vezi minune eu pot invata si din experienta indirecta. Si da. Trist, dar adevarat.
Nu exista cifre "absolute"-absolute. Dar 30% ala, la nivelul de precizie la care e estimat procentul, inseamna cam o suta de miliarde pe an (euro), in cifre absolute. Relativ absolute :p Reducerea, functie de cum se va aplica exact, va insemna probabil cu trei ordine de marime mai putin. Cum adica care varianta e "cea mai corecta" ?
@Dr.A Lmao tie de la wasabi ti se trage astringenta umorului ? :D
Friday, 21 May 2010
propun o noua metoda de a revitaliza economia. prin donatii, ca-n bancu' asta:
Zebo, a half blind five year old African orphan, has to ride 7 miles to school each day with only 1 leg on a bicycle with buckled wheels and no brakes.
Give just a small donation of two pounds and we'll send you the DVD, its fucking hilarious !
Friday, 21 May 2010
Tie iti pare ca toți banii strânși dacă s-ar pune impozit pe șpagă ar ajunge de-o mămăligă? Eu n-am nimic sa-i cheltuie guvernul pe toți ca subvenție pentru PDL-isti nevoiași.
Sunt uni care încă spera ca o sa trecem peste criza cu banii lui Ceausescu din Elveția.
Friday, 21 May 2010
@ Dr. A : mie sa-mi spui de aia subterana, ce povestesti tu acolo e economie subacvatica, nu se pune.
@ dom` Popescu : vezi de ce ti-am dat exemplul cu Franta ? Si daca ar fi numai acolo ... parca si prin America seamana un pic. Sa te fereasca [ cine crezi tu, era sa zic Dumnezeu dar am uitat ca nu esti credincios ] sa te banuiasca aia de ceva ca nu mai scapi pina nu demonstrezi. Numai in Romania s-a incetatenit ideea absolut tampita ca democratia inseamna sa nu dai socoteala pentru nimic. De acolo vine economia subterana, dragii mei. Si mai exista o vorba: cind stii ca nu ai nici o musca pe caciula lasi oamenii sa se uite, ca doar nu ai nimic de ascuns. De-abia cind dai disperat din maini bagi lumea la idei.
Asa ca repet intrebarile: scoatem la suprafata economia aia subterana au ba ? Acoperim sau nu toata gaura asta din taxarea a ceea ce nu este taxat in prezent ? Este sau nu este asta o metoda mai cinstita decit pasarea problemei pe umerii pensionarilor ?
Si mai e si aia cu faimosul program DECLAMATIV liberal: unde sunt cifrele, dom` Popescu ?
Friday, 21 May 2010
@MILF Hahaha...
si daca centuristele doneaza in natura ? Ce faci cu donatia ?
@Dr.A Cred c-am ratat un nivel de subtilitate in text.
@Marian S Nu stiu pe ce-ti bazezi tu ideile despre cum e-n America, dar in practica chestia-i cam asa : societatile pe actiuni de exemplu, sau alte corporatii publice isi publica tot felul de detalii pentru ca asa-i si legea, si pentru ca asa-i si normal, ele fiind in comandita, comanditarii nu pot sa nu stie starea contabilitatii.
Pe de alta parte persoanele private si companiile private fac doar anumite dezvaluiri, si doar in anumite conditii. Daca fiscul probeaza matrapazlacuri, atunci un judecator le poate cere documente, dar numai atunci. In fapt, daca nu au cauza probabila, nu pot examina nici macar conturile mai vechi de 5 ani, de exemplu, ca n-au dreptul sa le ceara.
Teoria asta ca doar cei ce se stiu bolnavi se opun unui examen proctologic e demagogie pura. Nu ma impresioneaza. In particular, n-am nevoie de permisiunea ta pentru a fi om cinstit, ca nu esti tu (si prin extensie nimeni) creator de cinste prin semnatura, nu v-o dat nimeni stampila aia (si nici nu v-o va da).
Cand intrebi daca "scoatem" la suprafata economia subterana in termenii aia, demonstrezi ca inca n-ai digerat complet lectia de la ultima discutie, aia cu banii si impozitele. Nu-i la capacitatea noastra s-o "scoatem". Iese ea, si anume, cand se creeaza conditiile propice. Singura intrebare corect pusa este "creem conditiile pentru a iesi la suprafata si cu economia subterana ?" Eu zic ca da, ca ar cam fi cazul.
Altfel vorbim povesti si impozitam mersul Soarelui pe cer.
Saturday, 22 May 2010
Notiunea de intarziere, cel putin pentru mine, e legata de fereastra de oportunitate.
Nu, nu vreau bicicleta, nici calculatorul. Dar ar fi fain sa am pregatit un drum pentru biciclisti in cazul in care ma hotarasc sa-mi iau bicicleta sau sa am optiunea de conectare la internet in cazul in care-mi cumpar calculatorul, ar creea astfel pentru mine oportunitatea de a face o invesitite.
Nealocarea resurselor bugetare cu cap, ca sa poata genera o crestere acolo unde trebuie, cand trebuie, conduce in final la sabotarea statului de catre stat.
Saturday, 22 May 2010
Apai asa in general vorbind, da.
Dar pe de alta parte, functie si de cum privesti, totul e in intarziere mereu. Adica, tu la cati ani scriai ? La 7 ? Da' de ce nu la 6 ? De ce nu la 3 ? De ce nu la 9 luni ? Si-n uter ce pazeai ?
E o vorba, ca o femeie face un copil in 9 luni indiferent cati barbati muncesc la asta. Romania-i tot femeie.
Saturday, 22 May 2010
Numa de nu l-ar face dupa doi ani jumate...
Saturday, 22 May 2010
http://www.jurnalul.ro/stire-observator/seful-fmi-nu-scaderii-salariilor-cu-25-sa-creasca-impozitele-pentru-cei-bogati-544348.html
DACA E ADEVARAT devine chiar interesant.
Saturday, 22 May 2010
De adevarat e adevarat, de interesant nu vad de ce-ar fi, pana la urma.
Sau tu preferai sa-ti fie impusa chestia din exterior ?
Saturday, 22 May 2010
Daca e adevarat inseamna ca intr-o prima faza au mintit ca niste porci ca le-a bagat FMI conditia asta pe gat.
Saturday, 22 May 2010
@Marian S
Câți bogați are romania și ce averi au ei (lichidități) de impozitat ? Socialistul ala e cretin si demagog. Vrea sa fie viitorul candidat la prezidențiale. Doar nu vroiai sa zică ca o cerut el scăderea cu 25% a salariilor in franta? Asa ceva nici dreapta nu-si permite sa viseze.
Pana una alta bugetarii au cele mai mari salarii in medie în romania. ei sunt cum s-ar zice bogatii. si-au luat gramada de chestii pe credit fiind solvabili deci acum sunt bogatii romaniei. E mai usor sa le scazi salariul decat sa le cresti impozitul.
Saturday, 22 May 2010
@Marian S Citeste numa' cu atentie ce-au zis ei de fapt si ce-au inteles ziaristii, aceiasi prostalai care-o dau si cu jumatatea de miliard si cu "calculatoarele" de 25,000 de lei si etc.
Nu-i vina politicienilor ca prostii e prosti.
@Dr.A Cretin nu-i, demagog este, iresponsabil este, raspuns la intrebarea ce cauta el de fapt la IMF tot n-am primit, dinspre merite si calitati adica, ca joc politic aferim si multumesc frumos.
Saturday, 22 May 2010
Una la mana: nu a zis numai el, au zis cam toti din delegatie. Si ma indoiesc ca aia fac frumos in fatza sefului.
Doua la mana: ia priviti voi cum s-au luat cam aceleasi masuri in Spania. La ei de ce se poate ?
Trei la mana: eu zic sa va lasati de ideile astea cu salariile mari ale bugetarilor. V-am mai explicat ca NU am de-a face cu subiectul dar cunosc oameni din sistem. In afara citorva de-a dreptul nesimtiti, cu salarii intr-adevar de neinchipuit, ceilalti se zbat degeaba pe citiva firfirici. De ce nu intrebati si voi printre cunostinte, nu v-ati saturat de atita manipulare ?
Codul Muncii actual are in el o mare prostie, dupa parerea mea: confidentialitatea salariilor. De-aia sint salarii la negru, de-aia vorbim in necunoastinta de cauza. Ar trebui ca cele de stat sa fie TRANSPARENTE OBLIGATORIU iar la cele din mediul privat sa se permita daca cel putin una din parti doreste sa-l dezvaluie, fie angajatul, fie patronul, dar sa nu mai fie declarat confidential prin lege.
Asa am sti si noi ce si despre ce vorbim.
Patru la mana: cunosc medic care tocmai ce-a plecat in Olanda si o duce excelent, desi nu are decit doua luni de cind s-a instalat. Alte citeva sute asteapta formele de plecare si alte citeva mii sunt pe liste de asteptare.
Sa va duceti voi, desteptii liberali, si sa le spuneti ca au salarii prea mari. Daca se poate exact atunci cind va doare ceva.
Saturday, 22 May 2010
@ Marian:
confidentialitatea salariului nu-i neaparat ceva rau.
una dintre partile bune ale sistemului capitalist este ca tu, ca angajat, poti sa-ti negociezi salariul in dialog direct cu angajatorul tau, facând abstractie de tariful pe bransa si alte norme.
de asemenea, barbatii si femeile nu primesc din pornire acelasi salar, chiar daca fac aceeasi munca ( se considera ca un barbat trebuie sa poata intretine o familie, pe când o femeie trebuie doar sa se intretina pe sine)
daca salariul n-ar fi confidential, n-ar mai fi posibil asa ceva, nimeni n-ar mai munci de "grija" colegului care s-a vândut mai bine, l-ar sabota si l-ar sapa mai mult decât o fac oricum.
dar pentru angajatii la stat nu stiu daca se aplica, asa e.
Saturday, 22 May 2010
@Marian S Bine, bine, dar ce au zis "cam toti" aia ?
Spania nu mai e un exemplu pentru nimeni cel putin de la 1492 incoace. Sunt tonti.
Salariile sunt confidentiale pentru a proteja capitalismul nascent de socialisti rabizi ca tine, care dac-ar afla cat castig eu, sau Esca, s-ar duce bosumflati la munca toata viata, ca ei de ce nu ? De ce sa se zbata pe firfirici, lucrand o saptamana pe banii altuia de-o ora ? Ei, uite de-aia.
Nu conteaza, mai draga, ce nevoi au doctorii, inca o data. Conteaza ce poate plati statul roman. Statul roman nu poate plati mai mult. Tu nu pricepi ca nu vrei sau ca nu poti ?
Deci, daca toata lumea de pe scara blocului isi pune centrala, ca-i mai buna si mai civilizata si are tot soiu' de avantaje, si tu n-ai bani, tu nu iti pui. Chiar daca ramai ultimul prost de pe scara, chiar daca rade lumea de tine si plange nevasta toata noaptea de ciuda, tu nu iti pui! Ca nu meriti! Spre deosebire de toti ceilalti, care merita, tu nu meriti. Ca masura a faptului ca chiar esti ultimul prost de pe scara, in mod obiectiv si demonstrat, nu ai bani de centrala. Asta-i viata, nu pot fi toti destepti.
Romania nu-si poate permite, la cat produce, doctori platiti asa de bine cum erau platiti. Sigur ca doctorii buni vor pleca. Dar aceasta alternativa nu face Romania mai capabila sa-si permita ce nu-si permite.
@kokofifi Io vad ca te-ai vandut intereselor straine. Salam cu soia ai mancat ?
Saturday, 22 May 2010
pe la sfârsitul anilor 80 cred ca numai soia nu era facuta din altceva :D
...cu toate ca ii cred in stare sa fi gasit un surogat si pentru aia!
Saturday, 22 May 2010
@kokofifi & Mircea
frecati voi meciu cu soia lui ceasca da acuma mancati salam cu amidon si melanina. Macar soia era sanatoasa :D .
Saturday, 22 May 2010
Pardon, eu nu mananc salam mai deloc (decat anumite sorturi pe care nu-ti spun cat platesc ca nu mai vorbeste Marian cu mine), si soia lui Ceausescu poate ca era sanatoasa in corp, dar era deficienta in spirit.
Si urina cica-i indemna, da' asta nu inseamna ca sefu te poate obliga sa i-o bei.
Saturday, 22 May 2010
românul are o relatie foarte speciala cu salamul/ oare de ce? hahah!
Saturday, 22 May 2010
Ti-as cita articolul ilustrativ, da' banui ca-l regasesti si singura.
Saturday, 22 May 2010
no, sencs, mi-i teama ca dau iar de poza cu dragonul :D
Saturday, 22 May 2010
Dupa cateva zile de incercari, azi mi-am facut timp sa citesc si postarea asta.
nu mai am ce comenta, subscriu.
Sunday, 23 May 2010
Bine mai, liberalii lu` peshte, m-am lamurit cu voi si am incheiat discutia.
Cind o sa luati voi peste 20% in tara asta sa ma anuntati si pe mine.
Si stiti de ce n-o sa luati in veci ? Fiindca asta e o tara de vite nedemne de desteptaciunea voastra. Amin.
Sunday, 23 May 2010
@cipslim Sa fie primit.
@Marian S S-ar putea sa ai dreptate. Da' este vreme.
Sunday, 23 May 2010
@Marian: considera-te tras de urechi+înghiontit in coaste!
liberala, io?
jamais!
Sunday, 23 May 2010
Noa ?! Da' ia declara aici sa te stie tara, ce te aflii ?
Sunday, 23 May 2010
@Mircea
Care țară ?
Sunday, 23 May 2010
Rog seriozitate!
Sunday, 23 May 2010
io votez cu partidul piratilor, arrrrrrr! :D
Sunday, 23 May 2010
Rog seriozitate!!
Sunday, 23 May 2010
Seriozitatea-i naspa, cam nasoala, aiurea, plus ca face rau la ten. Rog zgubiliticenie :D
Sunday, 23 May 2010
@ kokofifi: Mie nu-mi plac deloc barbatii liberali. Prin inductie, nici femeile liberale. Dar alea libertine, ehei ...
Sunday, 23 May 2010
@Florin Chiar, uite, singura chestie care n-am fost, Republica Umorista Romania. RUR.
@Marian S Tu n-ai ajuns inca la o asa maturitate cat sa poti descrie ce-ti place si ce-ti doresti. Da dracu' sa gasesti lampa lu' Aladin si-ti implineste ala 3 dorinte te-ai dus pulii de suflet.
Sunday, 23 May 2010
Bine mai gelosule, gata, nu ma mai iau de kokofifi.
Asta ca de la barbat la barbat.
Dar cu liberalii o sa mai am meciuri, asa-mi place sa le demonstrez ca bat campii... ceva de speriat !
Monday, 24 May 2010
@Marian
Apoi ce sa bata daca nu campii, dealuri si muntii? Ca doar n-o fi sa bata femei si copii ca toti asistatii sociali din ro.
Monday, 24 May 2010
Eu zic sa-l bata fiecare pe fraierul pe care l-au vazut dimineata in oglinda.
Monday, 24 May 2010
Da' io apreciez metoda prin care incerci : batand campii. Ie destul de amuzant, zic.