Unde ar trebui sa mearga banii dumneanoastra.

Monday, 02 March, Year 1 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Exista in Timisoara un "lant" de cofetarii, adica 4-5 magazine legate la acelasi laborator, sau mai degraba, la acelasi mod de a produce dulciuri, la aceleasi retete. Lucrul asta ar fi un fapt minor intr-un loc cu economie, cetateni, scl, mica industrie de cea mai comuna si neglijabila speta. In Romania, in Timisoara, e o realizare importanta, pentru ca dulciurile sunt acceptabile si uneori chiar reusite.

Nu este doar o realizare economica, producand bunuri utile, platind impozite, ci este de-a dreptul o realizare culturala. Asta pentru ca in fiecare magazin, clientii sunt expusi la contactul socant cu doua sau trei vitrine pline cu cofeturi.

De care sa luam ? Care-s mai bune ? Asta cu ce-i ? Cum faceti uite alea negre de-acolo, nu, alea, uite alea, da! omul mai sa se suie in frigider, ca sa poata indica fara putinta de indoiala, cu degetul lui bont si tremurand, cu raza medie de actiune.

Este mereu coada, oamenii stau si viseaza, povestesc la telefon, discuta cu co-randasii, ca apoi sa se trezeasca brusc (si neasteptat, i-a luat vanzatoarea prin surprindere) confruntati cu judecatorul din urma a tuturor prajiturilor, o fata in halat care intreaba "Cu ce va servesc ?!"

Si se rupe filmul, cumparatorul priveste mut, siderat, cu ochii tremuranzi, umezi, si o roaga sa "Mai repetati o data va rog intrebarea ? N-am inteles...". Fiecare client cumpara cinci, sase sortimente, emite sase, douasprezece, patruzeci de interogatii, face o duzina de precizari si modificari, dureaza, in fine, cumpararea cam cat mancarea.

Toti acesti oameni isi traiesc, incet-incet si pe indelete, asa cum decurg aceste lucruri, experienta civilizarii. Ei nu au mai vazut sortimente, nu stiu ce-i acela un magazin, nu reusesc sa faca alegeri, sa-si planifice miscarile, sa-si economiseasca timpul, sa-si organizeze viata. Ei se afla, complet siderati, cu ochii umezi, cu degetul tremurand, in fata judecatii de apoi, in fiecare minut.

Dupa mii si mii de astfel de interactiuni, dupa mii si mii de ani (speram sa fie doar decenii, noi, in naivitatea noastra) vor deveni, incet incet, cetateni, oameni civilizati, ce doriti dumneavoastra. Deocamdata sunt doar ce sunt ei, niste oameni pur si simplu, scapati dintr-o inchisoare istorica pe o peluza a unei lumi intrata in post-putrefactie dinaintea eliberarii lor. Nepotrivirea lor ii costa, si pe ei, si costa si lumea, fortata sa interactioneze cu acesti ciudati in chip de om.

Rolul principal al statului roman in acesti ani este, si ar trebui sa fie, civilizarea poporului roman, adica, creerea unor metode prin care, lesne, fara mari riscuri si fara multe pagube, asupra lor ori asupra marfii, oamenii acestia sa fie expusi procesului civilizator. Sa aiba ocazia sa faca alegeri, sa aiba ocazia sa intrebe, sa cumpere, sa vanda, sa inteleaga si sa se inteleaga.

Meseria de vanzator in cofetarie ar parea economic marginala si intelectual banala, cultural indiferenta, un lucru mic si maruntel. In principiu, asa este. Dar oricare dintre fetele astea in halat, care tine piept, cate opt ore pe zi, unui suvoi de degete boante, ochi umezi, si interogatii in revarsare, sunt altceva. Cu totul altceva.

Ele sunt niste preotese in templul civilizarii neamului, care, spre deosebire de mantuirea lui, e un proces chinuitor de lent si neasemuit de important. Ar trebui sa primeasca decoratii si medalii, ar trebui sa primeasca sprijin de la bugetul de stat. Acest lant de cofetarii ar trebui sa se gaseasca in desfasuratorul cheltuielilor aprobate in dealul Mitropoliei. Pentru ca sunt oamenii ce lucreaza la principala problema a statului roman. Civilizarea poporului roman.

Codrin Liviu Cutitaru scrie un articol ("Tineri Studiosi") in Dilema #263 in care vorbeste despre aceleasi lucruri, vazute ex cathedra. Adevarul este ca ne-am ales, ca popor, ca stat, sa folosim institutiile de educatie superioara intr-un scop altul decat cel pentru care au fost create. Facultatile, universitatile si academiile noastre nu creeaza cultura in modul in care o creeaza in alte parti, ci intr-un altul, am putea spune complet opus.

Ele creaza cultura prin aceea ca expun tineri mai "inghi", cu caciuli in cap, unui scaun, unei mese si-unui lapis. Ii expun faptului nemainfaptuit de-a sedea, linistit, pe-un scaun, intr-o camera.

Alegerea de-a le folosi in acest mod particular, de-a le perverti intru totul, nu este un lucru nici rau nici ceva de care un om ori un grup sa se faca vinovat. Pur si simplu, intre toate sarcinile ce le avem, aceea de a ne civiliza vine prima, si e de departe cea mai vasta, apasatoare, imediat si imperios necesara. Dintre toate metodele prin care o puteam indeplini, cea mai la indemana, prin vocatie, si cea mai utila, prin prestigiu, sunt, sau macar au fost, insitutiile de studii superioare.

Cat de navalnica e nevoia se vede din faptul ca pana si o biata cofetarie a sfarsit pe jumatate transformata in institutie de educare. Sa nu ne mire atunci ca toate facultatile fara exceptie inoata in lumpeni. Ei, sarmanii, unde sa se duca ? Ei ai cui sunt ? Nu-i incotro, deci, facultatile si aulele raman ale lor, si in masura in care noi n-avem vocatia ori inclinatia de a raspunde acestei nevoi a concetatenilor, ma gandesc ca ne vom refugia in cafea.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

23 Responses

  1. Acuma sincer, ti-a placut fata ?
    Doar nu vrei sa credem ca in Timisoara nu au existat cofetarii pana alaltaieri.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 3 March 2009

    Sincer, daca ai fi sezut cu mine la coada sa-i vezi, ai fi crezut ca nu exista cofetarii inca.

  3. Daca imi vine cheful din concediu, mai pe seara, o sa pun pe blog poze cu coada in fata magazinului H&M din Tokyo(Ginza), facute la o saptamana doua dupa deschidere: sa tot fie vreun km.

  4. In alta ordine de idei, citeam stirea asta:
    "Seful Erste i-a trimis o scrisoare guvernatorului BNR, in care garanteaza continuarea finantarii BCR"
    si ma intrebam daca nu cumva s-au speriat baietii ca-i nationalizeaza guvernul de s-au apucat sa scrie asa epistole.

    Nu de alta dar e sezon de nationalizari si am face o afacere buna! :))

  5. Mircea Popescu`s avatar
    5
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 3 March 2009

    Ministrul de finante austriac a facut de curand o plimbare prin Romania Polonia Ucraina sa vada daca nu cumva ii poate lamuri sa dea bani (bancilor austriece!) pe teoria ca "1. oricum bancile astea servesc populatia in tarile dvs", in sensul ca o fura, "si deci beneficiile sunt si ale dvs" in sensul ca sunt integral ale lor, si "2. austria e o tara mai mica decat sectorul ei bancar, ce va fi de noi ?" De parca mi se rupe mie daca va ajunge Viena vanduta la mezat.

    Romania a intrat in criza foarte bine pregatita (de Isarescu), si are toate sansele sa iasa putere regionala, 1890 style din ea. Intre altele asta a fost si miza scandalului cu stolo : Jocurile erau facute dinainte, si prim ministrul urma sa aiba strict un rol de star tv/om de paie, nu sa se apuce sa aplice teorii economice din capu-i, ceea ce stolo n-a putut accepta odata cu capul.

    Suntem cam singurul stat din Europa de Est, din Europa (plus Norvegia), si posibil din intreaga lume (plus cateva, dar mi-e lene) care avem conturile pozitive atm, si probabil asa vor si ramane.

  6. făniţă`s avatar
    6
    făniţăinsigna de prim sositinsigna de trolinsigna pentru 1000 de comentarii 
    Tuesday, 3 March 2009

    degeaba are nenea isarescu o cultura bancara solida si degeaba a dus o politica financiara buna pentru romania.

    grosul populatiei e dat de fosti muncitori si fosti utc-isti. ori, aia nu stiu ce inseamna aia, o cultura economica. cand au vazut boom-ul economic s-au indatorat la greu. iar bancile la care s-au indatorat nu sunt ale statului roman. asa ca romanii vor ajunge sa doneze tot ce au strainilor.

    asta cred eu ca e marea problema a romaniei pe timp de criza.

  7. Cam asa era in Valcea la o cofetarie cu specialitati. Lumea in prima faza cumpara doar ce parea mai 'familiar'' si recogniscibil.

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 3 March 2009

    @Fanita : Lucrurile sunt, bineanteles, mai complicate :)

    @kross : Am fost la Rm Valcea o singura data, la un chef, d-apoi si ala o fost chef...sa traiasca :D

  9. Am comis-o. Coada la Tokyo la tzoale.
    Era mai lunga la tine la cofetarie? :))

  10. Mircea Popescu`s avatar
    10
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 4 March 2009

    Acu nu stiu ce-i mai indepartat, japonezul de haine europene ori romanul de cofeturi est-europene :)

  11. Cel mai aproape e vitelul.. de poarta noua.
    ;)

  12. Ahhh, cu alegerea din varietatea de producte adica ceva de genul asta, nu? (n-am gasit o varianta cu subtitrari din pacate): http://www.youtube.com/watch?v=D1Tb7iB986c

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Sunday, 23 May 2010

    @Diana Coman Lol ia-n te uita cine stie russki! Brava.

    La schimb : http://www.youtube.com/watch?v=TMK74JPdlI0

  14. Ei nu au mai vazut sortimente, nu stiu ce-i acela un magazin, nu reusesc sa faca alegeri, sa-si planifice miscarile, sa-si economiseasca timpul, sa-si organizeze viata.

    Pe firul ăsta mergând, supermarketurile sunt o idee chiar bună.

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Monday, 14 May 2012

    Si bancile.

    Pai spune-mi tu o chestie simpla : citi bani sa fi avut buget de spart ministeru' educatiei ca sa poata face un program de cinci ani in care populatia sa ajunga de la nivelu' de intelegere a sistemului bancar din 2007 la cel de azi ? A ?

  16. Ceea ce nu neg. S-or ars cetăţenii, or înţeles câte ceva, din fericire nu s-o petrecut chestia pe fondul unor credite ipotecare, ci doar pe de-astea de consum.

  1. [...] si gusturile lui. Saturday, March 07th, 2009 | Author: Mircea Popescu Vorbeam despre lenta civilizare a poporului nostru. Intr-un sens general, civilizarea consta in luarea de contact cu obiecte (nu neaparat materiale, [...]

  2. [...] [...]

  3. [...] ca ANAF incearca sa fie mai aproape de cetateanul-contribuabil, sa serveasca societatea, sa cultive si sa educe. Am mai scris despre chestia asta, [...]

  4. [...] ei is nejustificate ? La nivelul ei si pentru sarcina ei sunt suficiente. Practic vorbind nimicul face un serviciu util, oricit de incompetent e el : educa niste bizoni. Pietrele de mica valoare nu se slefuiesc manual, [...]

  5. [...] nu pareau a avea sperante sa invete vre-odata incet-incet invata. Aparent a meritat investitia din banii dumneavoastra. Aparent criza rezolva mult mai multe probleme decit creaza. Cu bota, ce-i drept, da’ lasa ca [...]

  6. [...] intr-o ctitorire si se ocupa si el ca si alti nefericiti (intre care eu deliberat nu ma numar) de educarea sclavetilor vorbitori de limba romana, pe banii si pe nervii lui. Ca asa-i tocmita lumea asta, ca si bitcoiniiiii : e mai ieftin (ceea ce [...]

  7. [...] “close” in contextu’ asta pentru niste buliti paraeconomici cum is romanii. Neavind cultura economica (dar DELOC, ma-ntelegeti voi ? aborigeni.) conceptele nu pot primi echivalent. Totusi, cred ca [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.