Calitatea vietii

Tocmai ce-am iesit la o plimbare, in Timisoara e vint de-ala cald si uscat de primavara, 14 grade, o placere. Si daca tot am trecut pe linga o farmacie deschisa... Ei da, farmaciile-s deschise azi, in ajunul Craciunului, cum sunt si magazinele de unde-ti cumperi chiloti si gagicile pulovere precum si magazinele de unde cumperi cratiti si tingiri, spre stupoarea mea. Asa da, mai fratii mei albi, asa mai merge. Ce bine-ar fi sa tina criza asta macar 20-30 de ani pin-oi fi si io batrin si n-oi mai avea nimic de facut anume.

Cum ziceam, daca tot am trecut pe linga o farmacie deschisa am intrat sa cumpar pansamente, pentru ca daca cumperi gagicilor pantofi rosii de lac de-aia asasini si cu toc inalt apai sigur ca le vor face bataturi, sarmanele. Farmacista (nu se spune vinzatoare, bine, ca-i fata cu facultate) m-o intrebat daca vreau cu Rivanol si-am zis ca da, si sa-mi deie de-alea de pinza nu de plastic daca are, asa ca m-o intrebat daca nu doresc de-alea mari din care sa-mi tai singur ? Si uimit am constatat ca... pai mai tineti voi minte dragilor pansamentele cu Rivanol de pe vremea abuziv-incescatului ?

Hai ca le tineti minte sigur-sigur, daca v-ati zdrelit genunchii alergind mingea Artex pe zgura ca si mine tot cu pansamente de-alea v-au oblojit parintii, ca si pe mine. Ca n-aveau cu ce altceva, neexistind alternativa.

Ei bine, iata ca n-au disparut, aceleasi obiecte, impachetate ceva mai cu staif, dar aceleasi obiecte, 8 x 6 cm. Am cerut sase, si le-am platit. Stiti cit au costat ? Un dolar. Toate sase, 300 de centimetri patrati, o treime de picior patrat de pansament autoadeziv cu tratament medicamentos. Un dolar. In Statele Unite, adica la fete-acasa, de unde se trag ele, n-ar fi gasit niciodata un pansament de pinza, si nu de plastic, chiar daca pinza-i mai buna ca respira pielea prin ea. Si n-ar fi costat niciodata un dolar, daca-i pina acolo.

Asta este calitatea vietii, pe asta se bazeaza ea, de-aici decurge ea.

Chestie care mi-a amintit niste imprejurari. In primul rind, cu ani in urma o domnisoara facuse o taietura care se suprainfectase si cam supura, asa ca si-o tot trata cu tot soiul de chimicale de la ea de-acasa, din Statele Unite ale Perfectiunii Intruchipate. Si numa' bas nu se mai vindeca nicicum. Eu i-am recomandat cu caldura Rivanol, ca daca-i ziceam ethacridina nu cred ca intelegea mare lucru. De fapt am intrebat-o, da' cu Rivanol ai incercat ? Si-am constatat cu ocazia asta ca nu stia ce-i ala. Cum, chestia aia galbena ca sofranu' care vindeca fara discutii si impiedica fara exceptii suprainfectiile in leziuni epidermice ? Nu-l cunoaste ?

Pai nu-l cunoaste. Nici prietena ei care-i asistenta medicala nu-l cunoaste. Stiti de ce nu-l cunoaste ? Pentru ca intre altele Rivanolul e si un abortiv, eficient in trimestrul doi al sarcinii, 1-200 de ml intr-o solutie de 1 la mie introdusa printr-un Foley duce la avort fara exceptii si e mult mai bine tolerata de organism decit solutia salina hipertonica 20%. Asa incit nu e "safe" pentru populatie, si nu se vinde, in SUA. In tarile libere, cum Romania inca mai este si sper eu inca va mai ramine, se vinde in continuare, ca-i eficient in scopul lui principal, ala de-a trata suprainfectiile la zgirieturi de mita de exemplu, si daca vre-o proasta se apuca sa se irige cu el, asta e, problema ei. Nu e problema statului, si nu e problema farmacistului sau a disciplinei medicale sa aiba grija de toti prostii care nu au grija ei insisi.

Si, daca-i pina acolo, ca mi-am amintit, discutind cu o alta amica, fara nici o legatura cu prima, a rezultat ca principala ei durere in copilarie erau infectiile cu streptococ (strep throat, in limba engleza in original), pentru care a inghitit tone de antibiotice diverse si i-au chinuit toata copilaria in moduri despre care mi-o povestit o jumatate de ora, nimic nu functiona calumea si tot soiul de reactii adverse si etc scl. Da' cu ceva sulfamide au incercat, voi eu sa stiu ? Iote ca nu. Niciodata, la nici un moment, X doctori in Y spitale nu au incercat sa trateze streptococu' cu sulfamida. De ce credeti ? Eu am o teorie.

Ea poate fi eronata, ca orice teorie, dar deocamdata ma convinge. Statele construite pe minciuna, asa cum a fost Republica Socialista Romania, asa cum sunt Statele Unite actuale distrug calitatea vietii cetatenilor. Pur si simplu.

Practic vorbind, calitatea vietii depinde strict de eliberarea de minciuna. Avem si resursele, si tehnologiile, si abilitatile si tot ce poate fi de lipsa ca sa traim niste vieti foarte comode, foarte comfortabile, foarte imbelsugate si foarte placute. Diferenta de la un dolar la o suta, de la pinza de in la plastic, de la rivanol si biseptol la cefalosporina si dracu-mai-stie-ce e diferenta intre adevar si minciuna. Cu cit minciunile sunt mai multe, mai groase, mai abundente, cu atit diferenta este mai mare.

Calitatea vietii. Diferenta intre adevar si minciuna.