Raceala, corporatia si noi

Friday, 23 October, Year 1 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva ca altfel racesc. Hapciu. E sezonul in care oamenii gasesc guturaiul, il iau in brate si-l duc acasa, unde se instaleaza cu el in pat, si se tavalesc ei impreuna in asternuturi ude o vreme.

Asa-i traditia, asa au facut si fratii nostri mai mari (surorile la fel), si parintii nostri, si fratii lor mai mari, si parintii lor si tot asa in sir neintrerupt dintotdeauna. Fata cu aceasta situatie si valentele ei clar neplacute, industria farmaceutica ne pune la dispozitie un remediu complet si definitiv, cam de 40 de ani incoace. El se numeste sulfmetoxazol (in general administrat in combinatie cu trimetoprim) pentru a controla inmultirea patogenilor, la care se adauga dupa nevoi paracetamol, pentru a controla febra.

Sulfmetoxazolul inhiba actiunea unei enzime numita dihidropteroat-sintetaza, care se ocupa cu sinteza acidului dihidropteroic din dihidropteroat-difosfat si acid p-aminobenzoic (PABA). Trimetoprimul inhiba actiunea altei enzime pe aceeasi linie de sinteza, numita dihidrofolat-reductaza, care transforma acidul dihidrofolic in acid tetrahidrofolic. Producerea folatilor este o problema centrala pentru bacteriile patogene, deoarece nu se pot reproduce fara, si mamiferele nu au capacitatea de-a sintetiza acid folic. Astfel, cele doua substante lovesc bacteria fix unde doare, si rezultatul este pe masura.

Sulfmetoxazolul nu este un antibiotic, ci o sulfamida, si deci nu are nici unul dintre dezavantajele antibioticelor. Sterilizarea tractului intestinal nu este la fel de marcata, candidoza vaginala nu ii este sora buna, alcolul nu-i cauzeaza nici o ingrijorare. Ei, da, daca sunteti afebril si deci nu luati si paracetamol, puteti bea linistit, stiati ? (Totusi, daca luati paracetamol, atentie la alcool. Paracetamolul este in doze mari, de la 2-3 grame in sus, deci 8-12 pastile, un hepatotoxic redutabil, si aceeasi enzima care-l metabolizeaza se ocupa si cu alcoolul, doar ca are afinitate mai mare pentru alcool, si deci in prezenta lui nu va putea elimina paracetamolul.)

Il cunoasteti cu siguranta din era comunista, in care perioada se numea Biseptol, si alaturi de Paracetamol, Triferment si Eridiarom constituia setul de raspunsuri complete si finale pentru toate problemele de sanatate ale omului sanatos. Ce s-a schimbat de atunci ? Nimic, in ce priveste faptele. Totul, in ce priveste nevoile.

Astazi, nevoile omului, de-a fi sanatos si a nu se tavali o saptamana in pat palesc in fata nevoilor corporatiilor de-a duce profitul in saci acasa la ele, asa incat omul este rebotezat consumator, si i se ofera o vasta cantitate de cacaturi ambalate-n sclip, sub nume care de care mai idioate, de la Tamiflu la Coldrex si ce-o mai fi. Toate aceste chestii au avantajul important ca ingaduie unei banale raceli sa-l tina pe nenorocit bolnav macar 2 saptamani, chiar daca s-ar fi vindecat singura prin terapie cu apa sfintita in 5 zile maximum. Si mai au si avantajul notabil de-a costa per tableta cam cat un tratament complet (si incununat de succes) cu Biseptol.

Pentru a sustine vanzarile se incearca tot soiul de "strategii de comunicare", precum dosirea Biseptolului cat mai in fundul raftului, tamtam periodic si absolut rusinos de prin media in legatura cu riscurile unei imaginare gripe care vai ce va face si va drege, si asa mai departe. Cumparati X, Y, Z!

Va face pe dracu', aia va face. Nu exista nici un motiv pentru care o raceala sa va coste mai mult decat 10-15 lei, si sa dureze mai mult decat 1 sau 2 zile, altul decat dorinta producatorilor si vanzatorilor de medicamente de-a castiga cat mai multi bani. Care dorinta o fi fiind ea legitima, da' nici nu ma prind cu ce va intereseaza pe dumneavoastra.

Category: Trilenciclopedia
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

37 Responses

  1. tu esti un neptun al adevarului casazicasa

  2. Uite că asta nu ştiam. Băgam ca nebunul Coldrex, Fervex şi după nevoi câte un Faringosept. Data viitoare încerc cu apă sfinţită.

  3. chimioterapicul numit "biseptol" (asocierea trimetoprim-sulfametoxazol) nu e un panaceu, iar a spune ca nu e un antibiotic e cam acelasi lucru cu a spune ca un e-book nu e o carte. folosirea sa e grevata de aceleasi efecte secundare ca si in cazul antibioticelor.

    intre chimioterapice si antibiotice nu e mare diferenta--ambele pot fi, in functie de mecanismul specific de actiune asupra bacteriilor, bacteriostatice (impiedicand doar inmultirea/diviziunea bacteriilor) sau bactericide (impiedicand ciclul de viata al acestora). singura diferenta e de origine. anume, antibioticele sunt molecule produse in mod natural de catre anumite microorganisme, cum ar fi levurile/ciupercile, ca mijloc de aparare contra altor microorganisme (de genul bacteriilor), aceste molecule naturale de baza putand fi ulterior alterate/imbunatatite pentru a le intari efectul antimicrobian. chimioterapicele (zise si antibiotice "de sinteza") sunt in schimb molecule imaginate in intregime de catre om si produse eminamente pe cale de sinteza, cu scopul declarat de a influenta metabolismul si homeostazia unei celule (fie ea microb, fie celula umana - pentru ca in categoria chimioterapicelor intra si chimioterapicele anticanceroase, care ucid celule umane). deci, cel putin teoretic, chimioterapicele (inclusiv suflamidele, fiind produse de sinteza, ar putea fi chiar mai periculoase decat antibioticele clasice, motiv pentru care nici nu sunt recomandate, de pilda, la sugarii mici (sub 6 luni) decat in conditii exceptionale - de pilda o pneumonie la un sugar imunodeprimat.

    in plus, biseptolul (asocierea trimetoprim-ului cu suflametoxazol), care e un chimioterapic in buna regula (o sulfamida antibacteriana) nu e in mod sigur remediul potrivit pentru raceala (guturai, coriza), care nu e o afectiune produsa de bacterii ci de virusuri. cel mult, poate fi folosit in prevenirea complicarii racelii si/sau gripei prin suprainfectare bacteriana, dar profilaxia de rutina nu e deloc recomandata, cu exceptia imunodeprimatilor (nici macar la copii, batrani sau diabetici, sau inaintea interventiilor chirurgicale). ca in practica se face cu totul altfel (recomandandu-se de multe ori un antibiotic "la cerere") e o poveste destul de trista, chiar dezastruoasa, a caror rezultate se vad acum in megacampania supergripei pansezoniere si ultraprezente, cand ajungem sa prescriem in masa, pentru o banala gripa, un chimioterapic antiviral (gen tamiflu - oseltamivir), care nici macar nu ucide virusul (ca n-are cum, virusurile fiind simple agregari de molecule) si despre a carui actiune asupra organismului uman nu stim prea multe.

  4. @grid, jumatatea mea ii intru totul de acord cu ce spui si gandeste ca-i posibil sa lucrezi si tu in domeniu.
    @Mircea, vorba ceea, cu medicamente te faci bine intr-o saptamana, frara, in 7 zile. Lumea chiar ii inebunita de capmpaniile celea, chiar de jumatatea le recomanda omilor bumbii ce au aceiasi eficienta numa ca-s mai ieftini (si nu asa framos ambalati si prezentati in campanii la TV), omii vor tot coloriciuri si sclipiciuri multe.

  5. Mircea Popescu`s avatar
    5
    Mircea Popescu 
    Saturday, 24 October 2009

    @grid Ce spui tu e adevarat, dar niste precizari : din aceeasi clasa chimica a sulfmetoxazolului se mai cunosc sulfamide anti-diabetice (o buna parte din antidiabeticele orale sunt sulfamide) si citostatice. Teoretic vorbind, sigur ca ar putea fi mult mai periculos decat o substanta sintetizata "natural" si imbunatatita apoi tot sintetic. Dar teoria asta e foarte vaga, pentru ca uite, muscarina, desi obtinuta perfect natural, nu-i totusi mai putin periculoasa decat glucoza, oxigenul sau acidul carbonic obtinute sintetic. Chiar deloc.

    Este adevarat ca in cazul virusilor, sulfamidele n-au mare efect. Este la fel de adevarat ca nici antibioticele, si nici alte medicamente n-au nici un efect. Virusii sunt in practica imuni la tratament medicamentos, cu exceptia aciclovirului, poate. Dubios. Din acest punct de vedere deci, observatia ca sulfamidele nu sunt eficiente n-are impact clinic, ele sunt eficiente peste tot unde orice alte tratamente medicamentoase sunt eficiente.

    In schimb, sulfamidele au spectru mult mai larg decat orice antibiotice OTC si aproape orice antibiotice in general. Foarte important de notat, efectele abuzului de suflamide asupra populatiilor bacteriene nu-s la fel de semnificative ca ale abuzului de antibiotice : bacteriile nu dezvolta, si nu au cum sa dezvolte imunitate la sulfamide. Iar efectele adverse nu-s nici pe departe comparabile, clinic vorbind.

    De asemenea sunt cu certitudine mai putin toxice decat orice antibiotic doresti sa-ti alegi, si hepatic si rena, si, important, efectele lor sunt mult mai bine examinate clinic, pe termen mult mai lung, decat aproape oricare antibiotic (cu exceptia bunicutei penicilina, pe care s-ar zice ca profesiunea medicala a cam uitat-o).

    @Florin Pai chiar lucreaza.

  6. Ce infectii virale mei ? Ca aciclovirul ii pentru infectii virale cu virusul herpes simplex. "Virusii sunt in practica imuni la tratament medicamentos", sunt multe tipuri de virusuri care dau diverse infectii virale ce pot fi combatute cu diverse tipuri de antivirale ori daca nu-s combatute macar reactioneaza la antivirale, cum ii si cu HIV, depinde in ce perioada de timp se intervine cu antiviralele, se ajunge au ba ca virusul sa se fixeze in celule si apoi in ce masura ajuta la controlarea multiplicarii lui. Si ce ai cu OTC - urile, de ce le amesteci cu antibioticele ?

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Saturday, 24 October 2009

    Mnoa numa-ncet. Prima, ca sa-mi zici si mie lista cu multele tipuri de virusuri si respectiv diversele tipuri de antivirale, da' care nu-s guanosine, stii ?

    Si-a doua, ca OTC inseamna over the counter, si numeste acele medicamente care pot fi cumparate de public fara reteta. Ceea ce include suflamide, si din cate mi se pare, si ceva antibiotice mai vechi.

  8. La unu nu-s apt sa raspund (ca mi-o iesit p'afar jumatatea) la doi stiu ca atat sulfamidele cat si antibioticele se dau cu reteta. Ca asta ii unul din motivele pentru care-s suduiti farmacistii, nu vand antebeotice fara de reteta.

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Saturday, 24 October 2009

    Mna, si biseptol si penicilina de supt poti cumpara linistit si fara.

  10. Legal merg pe reteta mei, ca poti tu sa cumperi ca esti chipes si ai ochii dulci catre mandruta de dupe tejghea ii alta treaba, ca nu-ti da tie, farmacistul, din considerente economice :D

  11. vorbesti de Sulfamethoxazole / sulfamethylisoxazol / sulfisomezole / sulfamethazole ?

  12. medicamentele antivirale nu distrug particula virala (nu sunt virucide, nu dezagrega proteinele virale, precum un dezinfectant sau anumite conditii fizico-chimice) si nici nu interfera cu "metabolismul" viral in felul in care o fac antibioticele (virusul, nefiind o celula, nu are metabolism propriu).

    antiviralele actioneaza undeva la interfata dintre celula si virus, manipuland fie felul in care virusul intra in celula, fie felul in care el este reprodus in celula, odata ce a intrat, fie felul in care virionii replicati sunt eliberati din celula. ideea e ca virusurile nu sunt in mod direct afectate de chimioterapicele antivirale, singurul merit al acestora fiind ca impiedica celula sa produca mai multe cópii virale, desigur cu pretul interferarii cu functia celulara normala - cel mai mare pret platit astfel fiind afectarea sintezei si replicarii acizilor nucleici.

    apropo, denumirea de "antibiotic" e pe cale de a fi abandonata, preferandu-se denumirea mai specifica de "chimioterapice antimicrobiene", pentru ca antibioticele moderne nu mai sunt produse naturale, cum era penicilina, ci produse sintetizate chimic dupa modelul celor naturale. antibiotice "over the counter" nu exista - toate se dau cu reteta, inclusiv biseptolul (cotrimoxazol-ul). nu-i adevarat ca nu exista rezistenta la sulfamide, rezistenta bacteriilor la biseptol e dovedita, cunoscandu-se si cateva mecanisme enzimatice de instalare a acestei rezistente. multe specii si tulpini microbiene care inainte raspundeau favorabil la cotrimoxazol, acum nu mai raspund, spectrul si indicatiile biseptolului fiind destul de limitate in prezent. de notat, totusi, ca "in vivo" sulfamidele au o foarte buna penetranta tisulara, reusind sa ajunga in locuri in care alte molecule nu patrund, ceea ce e un real avantaj terapeutic, fara legatura insa cu mecanismul de actiune asupra bacteriilor in sine.

    legatura cu sulfamidele antidiabetice este numai una de structura chimica, nu si de clasa terapeutica, sulfamidele antidiabetice neavand proprietati antibacteriene deoarece le lipseste o particularitate structurala (gruparea amino, in pozitia para fata de gruparea sulfonamidica) esentiala pentru activitatea antimicrobiana. totusi, din cauza similaritatii de structura chimica (sulfonamidica) tratamentul concomitent cu sulfamide antimicrobiene si sulfamide antidiabetice poate accentua hipoglicemia produsa de sulfamidele antidiabetice.

    in privinta gravitatii si frecventei efectelor secundare mai e de discutat, daca nu din alt motiv, atunci macar pentru ca efectele zise "secundare" sunt de fapt "reactii adverse" - adverse efectului scontat (ceea ce face ca orice alt efect sa para "secundar", oricat de grav ar fi) sau adverse pacientului in sine si sanatatii sale. in orice caz, reactiile adverse medicamenoase nu sunt decat, cel mult, un criteriu de excludere a unui medicament de pe piata, nu un criteriu de alegere a preparatului medicamentos pentru tratament. de multe ori se prefera medicamentul cel mai eficient pentru situatia in cauza, chiar daca are reactii adverse potential scandaloase. singura limitare a acestui principiu este de natura financiara, pentru ca daca ar fi posibil sunt sigur ca s-ar folosi numai antibiotice de ultima generatie. noroc ca nu e posibil, ca altfel am fi morti de mult timp. ca, daca nu ne omoara boala, frica de boala sigur ne da gata.

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Saturday, 24 October 2009

    @Dr. A Da. 4-amino-N-(5-metilisoxazol-3-il)-benzensulfonamida pentru acuratete.

    @grid Apropo, de data trecuta : eu stiu cuvantul guturai sa insemne pur si simplu starea de-ati curge nasul, si nu o infectie specifica, virala sau ne virala. In acest sens, nu-i sinonim cu gripa, care denumeste o infectie virala, si pe care l-am si evitat in articol tocmai de-aia.

    Da-mi ceva referinte la chestia cu rezistenta la sulfamide, ca dupa stiinta mea e absolut pop-research/special interest reports.

    Si da, n-am zis c-ar fi in aceeasi clasa terapeutica, de-aia si zic, "clasa chimica". Si-n rest, cam asa cum zici.

  14. uite un link: http://www.textbookofbacteriology.net/resantimicrobial_3.html

    dar am si ceva carti de farmacologie, daca vrei.

    atat gripa cat si raceala comuna (guturaiul) sunt date de virusuri, numai ca gripa e data de virusul gripal, pe cand raceala e produsa de o multitudine de alte virusuri. nasul nu curge aiurea, de capul lui, trebuie sa fie o inflamatie la acel nivel ca sa existe secretie, iar inflamatia e produsa de contactul cu un virus. (sau, as zice eu, ca sa fiu mai precaut, "la" contactul cu un virus, ca eu nu sunt foarte convins de relatia de cauzalitate intre ceea ce e numit, in mod curent, "agent patogen" si boala; nu e clar, de pilda, de unde anume vine susceptibilitatea/vulberabilitatea la infectii - de pilda, gripa e o cauza sau o consecinta a scaderii imunitatii? pentru ca daca un microb ar fi "cauza" unei maladii, logic ar fi ca el sa imbolnaveasca pe toata lumea cu care el vine in contact,or simplul fapt ca exista persoane rezistente, fie imune fie neimunizate dar rezistente in mod nespcific, arata ca nu toate persoanele care vin in contact cu un microb fac boala, deci microbul nu e cauza, ci poate doar un fel de 'patch' care inchide un 'gap' al vulnerabilitatii, exprimand astfel o vulnerabilitate pana atunci inaparenta.)

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Saturday, 24 October 2009

    Bine, alea-s teorii in principiu. Cunoastem teoriile, ce vreau eu este un studiu facut calumea care demonstreaza ca o tulpina, care-o fi ea, titreaza in vitro sulfmetoxazolul. Ca povesti cu bypass metabolic chiar nu-mi vine sa cumpar, ce alte cai sau alte enzime exista care sa produca acid folic.

    Gripa e data de virusuri, dar raceala comuna poate avea diverse etiologii, de la streptococi la virusi. Nu-i obligatoriu sa inceapa, sau sa includa, o infectie virala.

    In rest, de acord in principiu cu teoria-ti nascenta despre boala si patogeni, mai are nevoie de punctul1 (studii :D).

  16. am dat un link dintr-un tratat de bacteriologie online. dar orice tratat de farmacologie recunoaste fenomenul de rezistenta la sulfamide ca un fapt real. daca mint ei, mint si eu. pana la urma studiu perfect nu exista, toate pot fi atacate la metodologie.

    nu inteleg cum ar putea o tulpina microbiana sa titreze ceva?! ca doar nu e vorba de o substanta pura, ci de un microorganism. "titrarea" o face sulfamida, in sensul ca daca e multa sulfonamida (care e un analog structural al ac. paraaminobenzoic, din care se prepara ac. folic necesar in sinteza ac. nucleici), inhiba competitiv acidul paraaminobenzoic si nu-l mai lasa sa intre in ciclul de productie al acidului folic si, mai departe, a acizilor nucleici. de asta sulfamidele sunt bacteriostatice - ca impiedica cresterea si dezvoltarea bacteriilor prin blocarea sintezei acizilor lor nucleici. dar bacterile sunt smechere, ca dezvolta (in prezenta _falsului_ ac. PAB, care e sulfamida) o supraproductie de ac. PAB adevarat in mai multe feluri: ori printr-o mutatie directa care mareste rata productiei de ac. PAB, ori printr-o mutatie care produce o enzima noua, care nu mai recunoaste sulfonamida ca fiind un analog al ac. PAB, ori printr-o mutatie care pur si simplu nu mai lasa falsul ac. PAB sa patrunda in celula bacteiana. asemenea mutatii sunt codate pe plasmide care sunt transferate rapid altor si altor celule din populatia bacteriana, transmitandu-l astfel informatia rezistentei la antibiotic. rezistenta plasmidica, expresie a transferului orizontal de material genetic (prin conjugare, transfer, sau transductie) e un fapt bine documentat si nelimitat la sulfamidele antibacteriene. nu inteleg de ce aceasta posibilitate naturala de raspuns a bacteriei la agresiunea antibiotica nu s-ar aplica la sulfamide.

    cotrimoxazolul (sulfametoxazolul) e nu o substanta, ci o combinatie sinergica de doua substante antimicrobiene, al caror efect impreuna e mai puternic decat al fiecareia separat. dar efectul sulfamidelor e unul bacteriostatic, prevenid inmultirea bacteriilor; nu e bactericid decat in doze mari, si chiar si atunci nu e bactericid in sensul in care un dezinfectant e bactericid, adica nu distruge celula in sine ci ii produce acesteia blocaje metabolice care duc in final la moartea sa.

    tocmai asta e ideea - rezistenta la antibiotice nu e o chestiune totdeauna demonstrabila in vitro, ci in vivo. dar e o realitate. exista conditii in vivo care nu pot fi sub nici o forma reproduse in vitro - de exemplu, chiar si un dezinfectant puternic, un acid sa zicem, nu ucide usor o bacterie care se afla in biotopul ei natural (un "biofilm", de pilda, e o aglomerare de bacterii inglobate intr-un amalgam protector de substante organice, aproape ca un "tesut" bacterian, care actioneaza ca o matrice protectoare si care impiedica agresarea celulelor microbiene). dincolo de asta, rezistenta la sulfamide e un fapt clar demonstrat chiar si in vitro. exista bacterii natural rezistente la sulfamide (rickettsiile chiar sunt stimulate in dezvoltarea lor de catre sulfamide!), iar altele dezvolta rezistenta in timp.

    nu vad cum ar putea fi studiata teoria mea, de vreme ce ea postuleaza tocmai faptul ca limita pana la care poate fi condus un studiu e vulnerabilitatea sau susceptibilitatea organismului respectiv.

    raceala, ca boala, nu e data decat de virusuri, pentru ca are manifestari generale cracteristice infectiilor virale (de pilda, durerile musculare). o faringita streptococica sau o rinita stafilococica nu au manifestarile unei raceli. e adevarat, totusi, ca o raceala ar putea, cel putin teoretic, sa nu fie cauzata de un virus de la nceput, ci doar de o congestie a mucoaselor provocata de frig si umezeala, dar cum mucoasele nu sunt niciodata sterile, ceva se lipeste automat de mucoasa sensibila, astfel incat daca se lipeste un paramixovirus va provoca guturaiul, iar daca e o bacterie va produce altceva. insa existenta guturaiului simplu, necomplicat, fara semne de infectie bacteriana (care are semne clinice cvasi-specifice, dar analize de laborator destul de specifice) dovedeste ca infectia virala e, in general, prima grefata pe tesutul bolnav. repet, daca se grefeaza o bacterie, nu se mai cheama ca suntem raciti, ci ca avem o infectie strict localizata. caaceristica infectiilor virale e ca sunt rapid diseminate hematogen, ori asta nu se intampla cu bacteriile (din mai multe motive, iar cand totusi se intampla, e destul de rau, avand de a face cu o bacteriemie sau cu o septicemie, cu consecinte infinit mai grave decat o simpla viremie).

  17. Bogdan Barbuta`s avatar
    17
    Bogdan Barbuta 
    Saturday, 24 October 2009

    Despre postul original (si cate ceva din cele ce-au urmat).

    Daca subiectul este guturaiul, si definim guturaiul ca "eu stiu cuvantul guturai sa insemne pur si simplu starea de-ati curge nasul, si nu o infectie specifica, virala sau ne virala", atunci de ce ii dam la cap cu biseptol?. O simpla stare de a-ti curge nasul, adica rinoree, daca e exclusa infectia, e probabil data de alte chestii, alergii sau mai stiu eu ce.

    Daca discutam despre raceala comuna, IACRS cum le zicem noi, adica infectii acute de cai respiratorii superioare, atunci managementul ei e destul de bine stabilit, adica atata vreme cat suntem convinsi ca e doar o infectie virala, o lasam in pace (in nici un caz nu-i dam biseptol :)), tratand doar simptomatic: nasul infundat, durerea de gat, febra, durerea de cap, adica exact ce fac Coldrex and co. Coldrex, adica paracetamol cu vitamina c si pseudoefedrina, deci daca esti fan al paracetamolului (si sunt de acord ca paracetamolul e de baza intr-o raceala), nu stiu ce ai cu Coldrexul.

    Cand avem convingerea (sau suspiciunea) ca avem de-a face cu o infectie bacteriana, care se manifesta usor diferit, atunci da, ne gandim la un antibiotic, chimoterapic antibacterian sau cum vreti sa-i mai spuneti. Nu sunt de acord cu biseptol pentru raceala, biseptolul are utilizarile lui, dar nu e de prima intentie in asa ceva, orice ghid pe tema asta iti va spune.

    Da, antibiotice OTC nu exista. Iar penicilina a fost uitata in special fiindca are ratele de rezistenta cele mai mari, destul de logic avand in vedere ca a fost utilizata atat vreme. Isi are si ea locul ei in antibioterapie, se mai da si astazi cu succes in infectii streptococice.

    Nu sunt de acord nici cu opinia care spune ca trebuie dat tratamentul de ultim racnet (antibiotice de ultima generatie, cefalosporine, mai stiu eu ce), fara sa tinem cont de cost, de efecte adverse. Nu dai cu ciocanul dupa o musca, de obicei se plictiseste singura si iese pe geam.

    Ar fi interesat de discutat, din punctul meu de vedere, abordarea medicala agresiva vs conservatoare, nu doar in IACRS, dar in general in problemele de sanatate pe care le avem, chiar mi-ar place sa aud ce crede lumea.

    Sper ca nu am plictisit.

  18. Bogdan Barbuta`s avatar
    18
    Bogdan Barbuta 
    Saturday, 24 October 2009

    Oops, am capat un porumbel cu pseudoefedrina, probabil findca ma gandeam la gimnasta noastra care a luat asa ceva in ceva medicament de raceala si a pierdut medalia de aur la JO. Nu este asa ceva in Coldrex, ci ceva similar, tot un decongestionant, imi scapa numele. Oricum nu-i foarte important.

  19. Mircea Popescu`s avatar
    19
    Mircea Popescu 
    Saturday, 24 October 2009

    @grid Nu, stai o clipa. In stiinta toate afirmatiile sunt deschise examinarii. Chestia asta cu "daca mint ei mint si eu" se aplica poate pe online, dar in stiinta exista la dispozitie rapoartele de cercetare. Daca exista. Iar daca nu exista, e minciuna si nu este ce discuta, oricati oameni o citeaza circular.

    Titrarea ca mecanism de aparare fata de mediu toxic se refera la capacitatea celulei de-a crea un numar mai mare de receptori decat ar fi necesar sau este obisnuit, pentru a complica prin redundanta procesul de blocare. Cel putin din cate imi amintesc eu. In rest, enzima noua nu exista/nu se cunoaste/(presupun eu ca) nu poate sa existe si PABA nu-i intr-o asa abundenta cat sa functioneze dilutia pe care-o propui tu ca mecanism. La fel, blocajul celular care afecteaza cloramfenicolul sau efluxul care reduce tetraciclina la inutilitate nu sunt posibile pentru sulfamide din motive specifice.

    Ca exista transductie iara e bine cunoscut, dar nu-i un fapt in discutie, ci mai degraba un hering. Motivul pentru care nu se aplica e ca n-are ce aplica. Nu exista gram-negativitate pentru sulfamide, cum nu exista pompe de eflux, ca n-au cum sa existe, fizic, si nici enzime concurente imune la sulfamida nu exista (cel putin din cate stiu eu, si iarasi s-ar putea sa fie o necesitate fizica acolo). Pe scurt, n-au ce sa transduca.

    Eu sunt de acord ca rezistenta la antibiotice nu-i totdeauna demonstrabila in vitro, dar ingaduie-mi un oarecare scepticism, de exemplu a spune ca atunci se poate foarte bine intampla ca ea sa nu aiba intotdeauna loc, in fapt. Cam ca si femeia infidela, a carei infidelitate nu poate totusi fi izolata experimental. O fi poate fata de casa, nevasta cinstita, nu ? Oricum, bun exemplul tifosului, dar totusi, ingaduie-mi sa observ ca-s parca mai aproape de virusi decat de bacterii (si suspect de apropiate de mitocondrii, apropo).

    E dificila problema cu ce-o fost intai, dar totusi, ceea ce indeobste se numeste "raceala" este adesea o bronsita, o faringita, o rinita. Chiar daca ce spui tu e perfect adevarat in legatura cu distributia prin sange, totusi mi se pare ca exagerezi.

    @Bogdan Barbuta Pai infectia nu-i exclusa. Pur si simplu, iti curge nasul. Poate fi o rinita alergica, poate fi o infectie, cu un virus, cu o bacterie, cu candida daca-i pana acolo, cu toate trei, cine stie ?

    Ce am cu Coldrex-ul este pretul si marketing-ul. Eu credeam ca rezulta din articol, da' dracu mai stie, ca deja uite ce-am scris noi o carte in comentarii. Daca tu crezi ca ne poate plictisi cineva, nu esti chiar normal, sincer iti spun :)

    Vad ca asupra paracetamolului ne intelegem. In rest, pentru mine personal (care n-am dat examenele pentru a capata dreptul de-a impune parerile mele si altora), biseptolul este prima optiune intr-o raceala despre care suspectam ca nu-i strict virala, ci fie suprainfectata fie altfel interesand si-o bacterie. Fara dovezi pe masa, nu facem pana la urma mai mult sau altceva decat sa expunem idiosincrazii, "mie imi place fasolea batuta cu usturoi".

  20. nu stiu cum ar putea avea cineva acces la toate rapoartele de cercetare privitoare la o dilema sau alta. in general, din facultate si pana la omul de stiinta ajuns academician, se iau de bune datele general acceptate ca fiind adevarate. si in general manualele (textbook-urile) se feresc de la a prezenta date neconfirmate sau neconcluente, rezumandu-se la a prezenta ceea ce se cunoaste deja foarte bine si ceea ce trebuie insusit ca atare. daca trei tratate diferite, in limbi diferite si din trei domenii diferite sustin acelasi lucru, inseamna ca nu prea sunt sanse reale de a contesta afirmatia respectiva. eu acum nu stiu ce sa inteleg - tu sustii ca la sulfametoxazol nu exista rezistenta bacteriana??? ca daca asta sustii, nu trebuie decat sa-ti arat o antibiograma unde sa scrie in dreptul biseptolului : rezistent. iar asta nu e greu de gasit.

    intelesul asta pentru "titrare" inca nu l-am intalnit, si nu cred ca e real. ceea ce descrii tu eu cunosc ca fiind fenomenul de "up regulation" - exista si "down regulation", ca scadere a numarului de receptori cand exista exces de agonisti pentru acestia. dar n-are legatura cu subiectul nostru, penttru ca nu exista receptori pentru sulfamide.

    in rest, nu pot decat sa constat ca ai o credinta aproape religioasa in biseptol, iar in cazul asta nu stiu ce anume te-ar putea convinge. adica stiu, dar nu ti-as dori :) .

  21. Mircea Popescu`s avatar
    21
    Mircea Popescu 
    Saturday, 24 October 2009

    Da' stii ca pentru asta s-o inventat de fapt internetul :)

    Eu nu sunt dispus sa iau de bune adevaruri prin consens. Stiu si din experienta, si mi se pare si teoretic, ca-i cea mai sigura cale spre criza.

    Si da, eu sustin net ca nu se cunosc experimente concludente care sa demonstreze rezistenta la sulfmetoxazol dobandita de bacterii patogene. Deci, 3 elemente cheie : Bacterie patogena. Rezistenta la sulfmetoxazol si Dobandita. N-ar fi asa mare minune de facut, iei doua medii, pe una cresti martorul, pe celalalt torni sulfmetoxazol in ce concentratie iti convine, si dupa x generatii imi arati ca uite intr-adevar, a aparut rezistenta. Si eventual iei si premiul Nobel, ca te uiti putin comparativ sa vezi ce s-o schimbat, si cine stie ce mai descoperi pe-acolo.

    Mnoa, am zis eu "receptori" aiurea, vorba e, un studiu care sa arate ca uite, tulpina X supraproduce PABA spre a se proteja de efectul sulfamidei. Ca sa vorbim lamurit.

    N-as zice ca e religioasa, pur si simplu e credinta omului care n-o fost racit mai mult de 24 de ore in ultimii 10 sau 20 de ani (cat duce memoria). Greu sa convingi pe asa fond experimental, mai ales fara probe.

  22. un exemplu notoriu e gonococul. in anii '40 se trata gonoreea cu biseptol. azi nu mai merge, pentru ca gonococii au devenit in majoritate rezistenti.

  23. Mircea Popescu`s avatar
    23
    Mircea Popescu 
    Sunday, 25 October 2009

    E un exemplu notoriu, dar eu il citesc drept exemplu notoriu de corporatism feroce. Si in Egipt, si in Costa Rica (si din auzite, dar nu verificate, in Tailanda) gonoreea se trateaza fix cu biseptol. In Europa si SUA se trateaza cu tot soiul de minuni. Se vindeca in ambele cazuri, doar ca in primele un tratament complet costa intre 2 si 3 dolari + vizita medicala (gratuita), in timp ce in ultimele costa intre 20 si 50 + vizita medicala (alti 50-100, de obicei pe asigurare).

    Mnoa, poti sa zici ca sunt alti gonococi in lumea a 3-a decat pe la noi, si asta din '40 incoace tot la fel. Problema este ca baietii din CR iau gonoree de la fetele din CR care iau gonoree de la baietii din SUA veniti special sa futa ticas. Si uite ca acelasi gonococ se vindeca dom'le foarte bine cu biseptol, cat de rezistent o fi fiind el in SUA.

    Vrei sa-mi zici ca a dezvoltat evolutionist detector de Border Patrol, sau pur si simplu mergem pe explicatia simpla, ca tre' si gura lu nenea asigurarile, farmaindustria scl sa mananca ceva ?

  24. corporatismul e feroce din multe puncte de vedere, si eu sunt primul sa le reconosc, dar chiar n-are treaba cu rezistenta microbiana. corporatismul isi exercita influenta in medicina numai prin intermediul medicilor prescriptori, ori tratarea bolilor cu transmitere sexuala, in practica, eludeaza in aproximativ 50% din cazuri prezentarea la medic, mai ales la primul episod, si mai ales in tarile slab dezvoltate, unde accesul la antibiotice mai este inca posibil fara prezenarea la medic. in aceste tari oamenii se trateaza fie singuri, fie la recomandarea farmacistilor, si "vindecarile" obtinute astfel sunt de multe ori doar aparente, o gonoree tratata incorect (fara sterilizarea focarului) putand duce la forme subclinice/cronice de boala, fara secretie sau durere dar cu sechele urologice (uretrita cronica gonococica). in plus, in tarile slab dezvoltate, unde nu exista acces la medicamentele recomandate de ultimele protocoale CDC, oricum nici chiar medicii nu pot recomanda altceva decat un medicament ieftin si la indemana. dar eu iti spun sigur, ca am vazut cu ochii mei, pe la noi cel putin tratamentul uretritelor gonococice cu biseptol e un esec clinic aproape garantat. cat despre antibiograme ce arata rezistenta gonococului la biseptol, sunt cate vrei.

    trebuie tinut cont insa ca intr-o uretrita, mai alex in contextul actual al unor practici sexuale dintre cele mai neasteptate, adesea nu e implicat un singur microb ci mai multi, o "vindecare" clinica, neconfirmata bacteriologic prin cultura, neinsemnand mare lucru.

    asa ca, daca tu ai rezerve vizavi de rezistenta gonococilor la sulfamide, am si eu rezerve fata de raportarile de "succes" in vindecarea gonoreei.

    uite si un link catre o lucrare (ce-i drept, foarte veche, dar cu atat mai bine, ca sa vezi ca problema nu e de azi-de ieri, de cand cu ascnsiunea corporatista) care studiaza rezistenta gonococilor la trimetoprim, cu variatele sale mecanisme.

    http://aac.asm.org/cgi/reprint/15/3/428.pdf

  25. Mircea Popescu`s avatar
    25
    Mircea Popescu 
    Sunday, 25 October 2009

    Mnoa, vezi, avantajul de-a discuta cu profesionisti : mai inveti cate una, alta.

    Sigur, mintea mea, obisnuita sa creeze discurs, imi pune pe loc la indemana cel putin o duzina de puncte diverse cu care sa-ti dau la cap, asa incat cititorul neinformat sa nu poata discerne cine are dreptate, si cu cat mai neinformat cu atat mai bine. Corporatism feroce, deh.

    Dar nu vad ce rost are, fapt este c-ai satisfacut cererea, iote ca exista cumva rezistenta castigata si la sulfamide, chiar daca nu-i neaparat clar cat de mult, de ce si unde, iote ce studiu interesant am descoperit spre lectura si mnoa, s-o spunem pe ai' dreapta, poate ca parerea mea despre biseptol e mai aproape de religie decat de stiinta.

    In particular mi se pare reusit asaltul asupra asimetriei notiunii de sanatate, adica, sigur ca medicina definita la standardele lumii I va parea redundanta si bizara intr-un sistem care-si defineste ca scop mentinerea sanatatii la standerdele lumii a III-a.

    Sa mai poftesti pe la noi, zic.

  26. Ai dreptate.
    Daca aici in tara trebuie sa iei tratament 5-7 zile, afla, ca lucrand pe vas de croaziera am avut ocazia sa merg la doctorul de bord pentru o raceava, foarte nasoala. M-a tratat cu o injectie. In 2 ore eram fresh si gata de lucru, mai vioi ca niciodata.

  27. Da, e bataie de joc la sectorul farmaceutic.
    Interesul e mai mare sa vanda decat sa ne faca bine.

  28. Mircea Popescu`s avatar
    28
    Mircea Popescu 
    Saturday, 17 April 2010

    @Mihai Io-ti recomand calduros sa pui mana sa citesti ce scrie acolo-n link.

  29. Florin`s avatar
    29
    Florininsigna de prim sositinsigna de trolinsigna pentru 1000 de comentarii 
    Sunday, 8 August 2010

    Mai sa fie si sa fie, vad ca merge. Pana acum, de regula, raceala imi trecea in 7-14 zile, dar niciodata mai putin de 6-7 zile.
    Acu, dupa doo zile cu biseptol, vad ca am scapat.
    Pe urmatoarea raceala o sa o tratez cu Coldrex&co, sa vad in cat timp imi trece.

  30. Mircea Popescu`s avatar
    30
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 August 2010

    Lol pai ce sanse sunt sa fie raceli comparabile ?

  31. Florin`s avatar
    31
    Florininsigna de prim sositinsigna de trolinsigna pentru 1000 de comentarii 
    Sunday, 8 August 2010

    Cred ca-s mici sansele dar, oricat ar fi de diferite racelile, aveau, pana acum, un numitor comun, perioada de timp necesara sa scap de ele, adica cele minim 6-7 zile.
    Fie asta o fost o raceala cum n-am mai avut niciodata, fie io-s ceva mai aspru pentru ca m-am lasat de fumat&cola&10 cafeiuri/zi, mananc putintel mai sanatos si fac miscare cat cuprinde, de ceva vreme.
    Insa, daca urmatoarea raceala imi trece in 6-7 zile cu coldrex, nurofen si alte asemenea, ar trebui sa insemne ca nu-s io mai aspru ci, fie asta o fost o raceala mai lesnicioasa decat toate cele de pana acum, fie chiar merge treaba cu biseptolul. Ramane de vazut.

  32. Mircea Popescu`s avatar
    32
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 August 2010

    Io admir dedicatia ta fata de stiinta :)

    E un experiment pe care l-am facut si io, si am ajuns la concluzii proprii, si anume, ca biseptol uber alles. Sunt curios ce-ti iese tie.

  33. Doctorul Pilula`s avatar
    33
    Doctorul Pilula 
    Sunday, 5 December 2010

    Imi cer scuze ca adaug si eu aici cu intirziere o observatie - nu am mai scris niciodata pe un blog dar am ajuns aici urmarind alta discutie la fel de infocata tot pe bogul acesta chiar daca nefiind de specialitate nu mi s-a parut la fel de interesanta ca si aceasta de aici. Dar divaghez, la subiect: exista in medicina cunoscute si documentate rezistente la tratament medicamentos "contextuale", adica in vitro nu se manifesta, in vivo se manifesta - fie pentru ca agentul patogen foloseste o substanta anumita ca adjuvant in apararea fata de agentul medicamentos pe care o gaseste in vivo dar nu o gaseste in vitro fie din alte motive mai putin elucidate precum si "circumstantiale", adica la anumite grupuri genetice se manifesta cu o mai mare frecventa dect la altele - aceasta din urma manifestare fiind mai ales studiata si documentata in ce priveste de exemplu virusul HIV. Este deci perfect posibil, pe baza a ce cunoastem la ora actuala, ca gonococul folosit in exemplificare sa chiar aiba "detector de Border patrol" cum plastic se exprima d-l Popescu, fie sub forma unor diferente genetice intre grupuri, fie din motive de contaminari diferite ale indivizilor ce le compun. Cu stima, Dr. Pilula GP

  34. Mircea Popescu`s avatar
    34
    Mircea Popescu 
    Sunday, 5 December 2010

    Hahaha dar cita disponibilitate la autoironie :D

    In tot cazul, pot zice c-am auzit de ambele fenomene, dar imi pare mie (fara a fi chiar si calificat pentru a face atare determinare) ca totusi nu-s suficiente pentru a explica intru totul fenomenul. Pina la urma nici SU nu-i o specie genetic pura, sunt o groaza de cetateni cam de acelasi genotip ca si locuitorii Americii Centrale, vreo suta de milioane din trei estimind grosier, si nici Costa Rica nu-i chiar raiul acela separat de orice poluare, exista si-acolo McDonalds si Tony Roma si policlorura de vinil si ce mai doresti tu, produsele de larg consum tot din China se exporta scl.

    Pe scurt, ce zici tu imi pare ca explica mai degraba curiozitati clinice decit problema mai generala in discutie, dar pina la urma toata chestia-i prea speculativa ca sa putem sti sigur. Da-n tot cazul, sa mai poftesti pe la noi, stimate d-le Pilula :)

  35. alcolul?!

  1. [...] corporatia si noi 24 10 2009 [...]

  2. [...] Si, daca-i pina acolo, ca mi-am amintit, discutind cu o alta amica, fara nici o legatura cu prima, a rezultat ca principala ei durere in copilarie erau infectiile cu streptococ (strep throat, in limba engleza in original), pentru care a inghitit tone de antibiotice diverse si i-au chinuit toata copilaria in moduri despre care mi-o povestit o jumatate de ora, nimic nu functiona calumea si tot soiul de reactii adverse si etc scl. Da’ cu ceva sulfamide au incercat, voi eu sa stiu ? Iote ca nu. Niciodata, la nici un moment, X doctori in Y spitale nu au incercat sa trateze streptococu’ cu sulfamida. De ce credeti ? Eu am o teorie. [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.