Femeile si respectul

Saturday, 25 December, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Exista opinia foarte raspindita ca orice fiinta umana e demna de respect in virtutea faptului ca-i o fiinta umana. Aceasta opinie este gresita. Orice fiinta, ca-i umana sau nu, e demna de fix atita respect cit isi poate cistiga pe cele doua picioare ale sale.

Exista opinia de asemenea foarte raspindita ca fiintele umane de gen feminin sunt identice cu fiintele umane de gen masculin. Aceasta opinie este de asemenea gresita. E evident la examinarea obiectiva ca femeile si barbatii nu sunt identici, ba chiar exista dimorfisme sexuale, chestie care rezolva definitiv si indisputabil problema. Exista si abordarea romantioasa cum ca in pofida unor diferente fizice, totusi exista un ce nevazut, imponderabil, o esenta metafizica comuna. Aceasta abordare are cam aceeasi valoare practica pe care-o are si apa sfiintita in inginerie : nici nu tocmeste nici nu strica. Ca atare se poate ignora cu deosebit succes.

Daca tot am lamurit aceste chestiuni, definitiv si indisputabil, sa mai clarificam o pereche de confuzii. Chiar daca nu orice fiinta umana se bucura de respect in virtutea faptului ca respira, totusi orice fiinta umana se bucura de un set de protectii, in drept si in fapt, fata de celelalte fiinte umane. Aceste protectii curg din aceea ca fiinta respectiva exista, si nu au nici un fel de legatura cu respectul. Chiar daca femeile nu sunt identice cu barbatii, totusi in fata legii femeile vor fi tratate la fel ca si barbatii, si tot in fata legii barbatii vor avea aceleasi drepturi ca si femeile.

Lipsa respectului nu se constituie, intr-un stat de drept, ca o intemeiere pentru abuz, acest mod de-a rationa fiind specific societatilor primitive, organizate tribal. Lipsa asemanarii nu se constituie, intr-o lume civilizata, ca o intemeiere pentru abuz, acest mod de-a rationa fiind specific societatilor primitive, organizate tribal. Deci, oricit de demna de respect se gaseste vestala X, si oricit de nedemna de respect se gaseste curva Y, violul este viol impotriva ambelor, si se pedepseste la fel. Socanta concluzie ? Ei, pentru societatile primitive o fi fiind socanta.

Si-acum, in virtutea acestei introductii, ramine ca putem trata respectul femeilor ca o tema in sine, odata ce am demonstrat ca ea poate sa existe. Nimic nu ne obliga s-o si facem, dar eu am chef, asa incit urmeaza. Nimic nu m-ar impiedica s-o scriu din perspectiva cealalta, adica despre barbati, dar n-am chef la momentul asta, asa ca daca urmeaza, urmeaza mai tirziu. Si bineinteles, nimic nu impiedica pe nimeni sa-si scrie propriul tratament pe tema, ba chiar imi pare c-ar fi o idee buna. Eu cel putin as fi curios sa-l citesc.

Exista patru defecte fundamentale care reduc la zero respectul pe care-l port unei femei oarecare, si ele sunt in ordine lasitatea, zavistia, vanitatea si incultura*. Merita poate notat ca prostia, inteleasa in sensul incapacitatii intelectuale, nu se regaseste pe aceasta lista. Sa le tratam pe rind.

Lasitatea. Toti copiii se nasc lasi, astfel e construit creierul uman, si probabil cu bune motive care tin de supravietuirea pina la virsta adulta. Cel putin puii de leu, considerat, nu-i asa, simbolul curajului, sfirsesc destul de prost daca se apuca a se trage de urechi cu leul-stapin al turmei.

Procesul de maturizare emotionala din care se naste curajul, in prima faza ca o neglijare a propriei frici, si in ultima faza ca o completa independenta si separatie de ea este in mare parte sustinut prin socializare. Intrucit orientarea societatii nu este neutra dupa gen, barbatii tind sa atinga un minim nivel mai des decit femeile, cel putin in Romania.

Fenomenul este oricum in completa prabusire, de cind cu pacea universala statul contemporan are a-si cauta dusmanii inlauntru si nu afara, si ca atare curajul cetatenilor e perceput mai nou ca un risc de securitate, si nu ca o garantie a ei, cum fusese istoric. Lasitatea este deci o virtute din punctul de vedere al statului, si ca atare sistemul educativ de stat a fost deja pus in miscare in vederea promovarii si propagarii ei. Structura competitiva (familia/clanul) se gaseste cel putin intr-o prima faza servita de aceasta modificare de optica, si tot la fel si lenea individuala (daca are de ales, un individ va ramine intr-o stare infantila cit de mult se poate, in orice domeniu).

Totusi, mie personal lasitatea mi-e intolerabila, si nu ma gasesc dispus sa recunosc femeii lase alt rol sau alt scop pe lume decit oricarui animal domestic. Undeva intre gaina si vaca, daca produce ceva util, iapa daca toata utilitatea-i este in calarie, eventual chiar catea daca in pofida lasitatii totusi se constituie intr-o companie placuta si chiar credincioasa.

Zavistia. Cu cit procesul de socializare este mai indelungat, cu atit cresc sansele sa apara disfunctii. In ziua de azi, cind o fata se educa de pe la trei pina pe la douazeci-si-ceva de ani (rare sunt exceptiile care iau viata in piept inainte de macar o facultate si-un master-doua acolo, sa fie) e aproape certitudine ca femeia tinara va fi defecta de cap, ba chiar constienta de asta. Ca atare, va avea neaparat exprimate obisnuitele mecanisme compensatorii, care sunt aceleasi obositoare mincatorii fara scop si fara forta reala.

Femeia cleveteste, ca sa se asigure pe sine de sine, dusmaneste, nu dintr-o cauza ci pentru un scop, si pentru un scop stupid daca-i pina acolo, e invidioasa si geloasa si-n general nesuferita, totul pentru a-si ascunde siesi diversele defecte si neajunsuri pe care si le cunoaste dar refuza sa si le repare.

Vanitatea. Caracterele extrovertite dezvolta zavistie, caracterele introvertite vanitate, ambele defecte au aceeasi functie compensatorie, singura diferenta este de reprezentare interna si intr-o oarecare masura de manifestare in mediu. Ca una asteapta sa-i faci complimente si sa imbufneaza in lipsa in timp ce alta face scandal oricui i-e superior (si mai ales unei femei) mai putin conteaza, fondul pina la urma-i acelasi : ambele stiu ca nu-s, si ambele vor sa fie, da' spontan si fara eforturi.

Incultura. Cu atita timp pierdut aiurea pentru a evita maturizarea si respectiv a evita observarea nematurizarii, evident ca nu mai ramine timp pentru citit. Si-n plus, cititul asta, e si dificil, cere efort, in timp ce actul visarii (principala materie din care se compune zavistia si vanitatea) e mult mai comod, mult mai comfortabil, e dulce de-a dreptul.

Ca atare, in majoritate femeile nu cunosc matematica elementara (si prin elementara numesc ceea ce se studiaza la liceu, adica inclusiv analiza, inclusiv trigonometria etc). Tot ca atare in majoritate femeile nu cunosc o limba clasica, nu au citit mare lucru, nu stiu recita trei poezii si asa mai departe. In schimb se pot machia si stiu ele cum sa-si injure suratele cit sa le reduca pe alea la tacere. Aferim, ca nu vad pe cine intereseaza asa prosteala, pe mine unul sigur nu.

Chestia amuzanta este ca solutia pentru fiecare dintre aceste patru defecte se intimpla sa fie... n-o sa va vina sa credeti, dar fix sclavia este solutia. Cu bataia, care dizolva frica, cu cele doua tipuri de umilire, care rezolva zavistia si respectiv vanitatea, cu instructia, care rezolva incultura, sclavia este remediul total pentru nevoile femeii defecte, sau ma rog, inca incomplete, dar in tot cazul nerespectabile.

Dintr-o acuta lipsa de stapini sub soare, un mare numar de femei se vad silite sa se auto-supuna, stare care duce aproape fara exceptii la bune rezultate in ce priveste ultimul defect, anume incultura. Totusi, primele trei sunt dificil daca nu imposibil de rezolvat fara sustinere sociala, si ca atare femeia supusa siesi nu prea reuseste mare lucru in zonele respective (cu exceptii, care bineinteles exista si aproape intotdeauna sunt notabile).

Respectul, precum vedeti, se cistiga. Si se cistiga destul de greu : cu lacrimi, cu singe si sudoare. Chestiunea cu adevarat paradoxala este ca dezavantajele astea sunt de fapt avantaje.

Cine sa mai inteleaga...

---------
* In principiu femeia aborigena din clasele de jos manifesta toate aceste patru defecte impreuna, asa incit pare la o examinare superficiala prea ingalata pentru a putea fi luata in considerare. In schimb, femeia aborigena din clasele de sus tinde sa manifeste cite unul, cel mult doua dintre aceste defecte intr-o masura disproportionata fata de surata ei cu noroi sub unghii, asa incit in fapt se poate dovedi mai defecta si recuperarea ei mai scumpa decit te-ai astepta la prima vedere. Exista bineinteles si exceptii, mai ales in Romania, unde clasificarea sociala e foarte aproximativa.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

12 Responses

  1. Sunt partial de acord cu ce scrisasi , cu amendamentul ca multe femei nu fac nimic ca sa merite respectul , crezand ca acest respect le este datorat doar pentru ca sunt femei .

  2. Ca ce spui tu e zdravan tras de par e una. Ca tarele descrise pot fi justificate ca o evolutie in intampinarea "plusurilor" sau excrescentelor barbatului, alta.

    Ca sa nu mai vorbim ca trasul de par este deseori o activitate placuta pentru ambii.

  3. Mircea Popescu`s avatar
    3
    Mircea Popescu 
    Monday, 27 December 2010

    @romania inedit Spre deosebire de unii barbati, care niciodata :D

    @R Diddy Pai buei, ce facem aici ? Alege o teza si mergi pe ea, tu vrei sa sustii simultan toate capetele ?

  4. Alege-o pe care vrei. A doua pare mai interesanta totusi, ca prima-i evidenta ca un ceai de menta.

  5. Mircea Popescu`s avatar
    5
    Mircea Popescu 
    Monday, 27 December 2010

    Da' realizezi ca daca te apuci sa explici evolutia femeii raportindu-te la barbat o cam arzi paternalist asa ?

  6. Evident ca da. Adaptez discutia la audienta, recte accept ipotezele articolului tau. Mai precis, chiar acceptandu-le putem ajunge la contradictii demonstrabile. Neacceptandu-le ajungem mai repede, dar atunci nu prea avem ce discuta.

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 28 December 2010

    Ma, io observ ca noi ne tot laudam asa despre ce-am putea face, da' bas nu reusim sa facem cu nici o ocazie. Nu ca ne impresioneaza asta pe noi, doara apar articole cite trei pe zi, asa ca o luam de la capat la articolul urmator.

    Noi, adica strict tu.

  8. It takes 2 t tango. Eu te-as combate mai cu spor, dar logicii tale continua sa-i curga sperma din nas si urechi. In plus, nu prea ma aia grija nici pe mine de subiectu' asta. Nu vreau feminazism vestic, dar nici sa traiesc intr-o republica islamica, fie si ca sheik cu harem de 99.

    Si-asta pentru ca, spre deosebire de tine, pe mine sclavele ma plictisesc.

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 29 December 2010

    Deci cum, ai avea tu niste chestii foarte interesante, logice si coerente de spus, da' le tii deocamdata pentru tine ca nu merita ? Sa te aprecieze putin lumea si pe urma poate le faci hatiru' si mai notezi din foarte valoroasele idei care-ti fulgera prin capatina ?

    Bai frate, incredibil cit de predictibila e si mediocritatea asta.

  10. Asta cam asa-i. De-aia am si scris replica ta pe un servetel inainte s-o scrii. Difera nitel insa - ai un spatiu inainte de semnul intrebarii..

  11. Mircea Popescu`s avatar
    11
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 29 December 2010

    Deci cum, sustii ca esti atit de familiarizat cu particularitatile gindirii-mi incit stii dinainte ce urmeaza sa zic in fond, da' nu ai observat pina acu ca eu pun spatiu inainte de ? Ahaha, daca tu-ti inchipui ca te crede cineva... imi amintesti de copchilu' care se lauda ca s-o futut da' nu stia unde vine lindicu'.

  12. Copchilu' cela esti tu fiindca ceea ce-am scris eu pe servetel n-are legatura cu punctuatia ta - which is, after all, ze point (or space).

    Si-uite-asa, in loc sa dezbatem femeile si respectul, am ajuns la unicul moment din viata ta - o amintire din copilarie - cand te-ai jucat cu pasarici.

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.