Ipocrizie si adevar

Saturday, 28 March, Year 1 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Discutam cu Vali Petcu zilele astea pe marginea contradictiei ce el o vazuse intre doua posturi, anume cel despre pasapoartele biometrice si concursul de photochop.Obiectia lui era ca in acest al doilea articol se spune

Voi adauga la post toate creatiile valide (toate drepturile de autor asupra materialelor trimise intra in proprietatea SC Polimedia SRL, indiferent daca veti castiga sau nu concursul).

Fapt este ca in intelegerea legala a notiunii de drept de autor (copyright in lb. engleza), materialele parodice nu sunt tinute a respecta standardele pe care le au a respecta alte utilizari ale unei opere. Simplificand, ca sa-ti bati joc nu ai sa ceri permisiunea nimanui. Materialele astfel create sunt considerate drept opere noi si de sine statatoare, continutul lor fiind altul, nou, si diferit de elementele din care ele se compun.

Aceasta pozitie ii apare lui drept contradictorie celuilalt articol. Din punctul meu de vedere, diferenta intre Gigel, care de buna voie si nesilit de nimeni se declara blogger, se agita, isi pune poza online, si Costel, care este obligat de stat, cu jandarmul la poarta, ca vrea, ca nu vrea, sa-si impartaseasca cu altii diverse marci ale individualitatii rezolva aparenta contradictie.

Odata ce ai adus ceva in public, fiind acel ceva viata ta de familie, o fotografie, credinte si idei politice, stiintifice scl, intri intr-o categorie speciala, alaturi de Mihaela Radulescu, Vali Petcu, Ion Iliescu, Andrei Plesu scl. (ma includ in aceasta lista, mai mult in sensul dezavantajelor posibile). Dreptul tau la intimitate poate fi aparat in anumite conditii, ca de exemplu exigenta de-a nu discuta viata de familie a unui personaj ce contribuie strict materiale stiintifice, respectiv ideile stiintifice ale unui personaj ce contribuie strict can-can-uri mondene.

Totusi, fiecare material publicat isi capata viata lui, pe care o traieste independent de autor, infruntand rigorile specifice vietii lui de produs cultural. Unii il vor cita, daca-l vor considera demn de-a fi citat. Altii il vor parodia, daca-l vor considera demn de-a fi parodiat. Multi il vor ignora, si asa mai departe. Anumite moduri de a-l folosi nu sunt indeobste permise in societate, dar restrictiile se refera deja la produs si lumea produselor, dezghiocat de autor.

Este ipocrit sa spui "Nu discutati mariajul Mihaelei Radulescu, pentru ca femeia Mihaela Radulescu s-ar putea simti prost", mai ales cu completarea, implicita sau explicita Nu discutati in anumiti termeni. Daca se simte prost nu mai conteaza, odata ce-a introdus tema respectiva in sfera publica, ea acolo ramane, asa cum nici copilul odata nascut nu mai intra inapoi.

Pentru Zoso, eu sunt capos, nevrand sa admit ca articolul dintai a fost o mizerie fara cap si coada si pace. Recunosc ca sunt capos. Sunt. Recunosc ca a face un concurs de photochop e o mizerie din capul locului, si cu atat mai mizerabil cu cat mai adecvata este fotografia de baza. Nu neg defel.

Se intampla insa ca eu fiind o fiinta vie, mizeria e o parte implicita a existentei mele. Daca joc baschet cu prietenii, transpir, ma umplu de praf, daca ma preumblu prin Timisoara adun la colb de-ajung s-arat ca scos din horn. Din cand in cand ma spal, dar nu aspir la o situatie in care nu ma mai pot murdari, pentru ca dupa mintea mea aceea n-ar mai fi viata, ci stasis. De aceea, blogul are o sectiune speciala intitulata chiar astfel, "rautati si mizerii".

Mult mai interesanta pentru mine e problema implicita, neatinsa in discutia dintre noi, a ipocrizei. Exista o perceptie comuna a ipocriziei ca fiind o derivata a contradictiei, simplificata in sintagma "azi una maine alta". Problema cu o asemenea interpretare a contradictiei este ca paralizeaza gandirea.

Stiinta, spre exemplu, este rezultatul rezolvarii tot mai subtile a unor contradictii tot mai numeroase. Ea asa avanseaza, comparand fapte aparent contradictorii, si gasind o solutie care sa le satisfaca pe amandoua. De exemplu :

1. Ionel a stat acasa vineri seara.
2. Ionel s-a uitat la film vineri seara.

Aparent, 1 si 2 sunt contradictorii, si daca sunt emise din aceeasi directie, expun emitentul unor acuzatii de ipocrizie.

I1. De ce ai sustinut ca Ionel a stat acasa, cand stiai foarte bine ca de fapt s-a uitat la film ?
I2. Cum poti sa afirmi ca Ionel s-ar fi uitat la film, cand de fapt el a stat acasa ?

Lista ar putea continua, dar solutia este de fapt evidenta : Ionel s-a uitat la film la el acasa. Nu-i mare minune de priceput atata lucru, cu faptele in fata, dar uneori, mai ales in domenii in care adevarul este greu de stabilit, faptele dificil de circumscris, si interesele mereu prezente ori presupuse, intelegerea devine tot mai dificila.

Aplicand aceeasi vulgata, stiinta in totul ei ar ajunge un soi de ipocrizie magna, fiind constituita tocmai din straturi suprapuse de observatii aparent contradictorii. Nu-i ipocrizie, pana la urma, sa sustii ca lumina e si unda si corpuscul ? Nu este culmea miscularii fenomenologice sa afirmi ca nu se poate masura simultan pozitia si viteza ? Daca un deputat ar afirma ca nu se pot masura simultan rezultatele si intentiile unui act politic, ce-ati zice ?

Nu am pretentia ca pot transa aceasta problema, si nici macar nu sunt convins ca ea este transabila. Dar am mari rezerve fata de gandirea contradictorie, adica, cea care cauta sa inteleaga si sa descrie lumea in termenii unui pomenlnic de contradictii mai mult sau mai putin construite, si mi se pare mult mai interesanta o intelegere a solutiilor date la fiecare pas.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

17 Responses

  1. Chestia e ca nu puteai avea drepturi de autor reale asupra imaginilor, chiar si ca entitate juridica. Sunt ceva pasi de urmat aici , sau cel putin ar trebui sa fie (ca sa-mi incasez premiul Artmark a trebuit sa dau niste date pentru un contract drepturi de autor).

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Saturday, 28 March 2009

    Nu exista "contract drepturi de autor". Drepturile de autor sunt drepturi reale, si ca atare exista independent de recunoasterea lor in scripte, si mai ales nu se nasc ca o conventie intre parti.

    Limba romana are prostul obicei de a inghiti cuvinte, un contract de transfer al drepturilor de autor, anume ce-ai facut tu, ma gandesc, poate fi pus intr-o forma standard. Lipsa formei nu este neaparat o problema in dreptul civil, exista multe tipuri de contracte implicite, intelegeri cu putere de contract scl.

  3. E vorba de un contract pentru transferarea drepturilor de autor pentru o anumita creatie (in cazul meu, o creatie pentru un concurs).

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Saturday, 28 March 2009

    Asa. Oamenii respectivi au preferat sa faca un act dupa tot tipicul, ceea ce este rezonabil.

    Pe de alta parte, eu iti pot vinde tie un petec de pamant, ori o casa, printr-un singur act scris de mana pe o foaie dictando, ca un exemplu. Sunt destui proprietari care se bucura de proprietatea lor in virtutea prezumptiei simple, spre exemplu, mostenitori acceptati tacit asupra unor bunuri pe care nu s-a facut succesiunea, desi proprietarul din scripte e mort si ingropat de decenii etc.

  5. mie mi se pare cam acelasi lucru, in ambele e vorba de forţă si de "n-ai ce face".

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Sunday, 29 March 2009

    Daca nu-ti platesti ratele la masina si vine firma de leasing sa ti-o ia inapoi, e vorba de forta si de "n-ai ce-i face". Daca nu platesti baietii smecheri si ti-o fura, e vorba tot de forta si de "n-ai ce-i face". Decat, nu-i aceeasi forta, si nu-i acelasi "n-ai ce-i face". A doua forta nu-i legitima, si daca la primul n-ai si nici n-ar trebui sa ai ce-i face, la al doilea, ar cam trebui sa ai.

  7. e vina ta ca ti-ai luat masina. de ce ti-ai luat masina? nu puteai sta in casa ta? de ce a trebuit sa iti faci poz...pardon, sa iti iei masina?

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Sunday, 29 March 2009

    Nu-i de acolo, ci din partea astalalta : asa te-ai inteles cu baietii de la leasing, ca le platesti rata. Cu ceilalti nu te-ai inteles nimic.

  9. ba da, ti-ai luat alarma. sau ai pus un copy pe poză.

  10. Mircea Popescu`s avatar
    10
    Mircea Popescu 
    Sunday, 29 March 2009

    Copy ala e un semn, n-are sens obiectiv sau absolut, doar conventional si relativ. Pe drumul cu prioritate ai prioritate daca nu trece vre-o ambulanta, nu indiferent ce-ar fi.

  11. eek. conventional? conventia e ca tu sa ai viata privata, nu? sa nu iti bage bioenergia in pasaport? la fel si semnul ala. tu incalci unul, altul iti este incalcat tie. ce rost are sa vorbim de conventional daca noi le incalcam pe cele care le credem putin mai importante?

  12. *mai putin importante...

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Sunday, 29 March 2009

    Nu, tocmai aici e amestecul.

    Viata privata, proprietatea privata, ADN-ul, scl sunt chestii reale.

    Statul, piata publica, legile, scl sunt chestii conventionale.

    Existenta unor reprezentari ale primelor in cadrul ultimelor nu poate surveni decat unui act intentional al proprietarului lor real.

    Deci, oamenii sunt parte din stat doar daca vor sa fie cetateni, creatiile lor se regasesc in spatiul public doar daca ei vor sa le publice, ADN-ul se regaseste in pasaport doar daca posesorul doreste lucrul asta.

    Ca atare, daca tu nu vrei sa fi cetatean al Romaniei, iti depui frumos cetatenia si te duci in treaba-ti. Daca nu vrei sa-ti citeasca/vada/foloseasca altii opera, n-o publici, si asa mai departe.

    Odata ce esti cetatean, odata ce ai publicat, legile, si conventiile respectivelor spatii se aplica reprezentarii ce astfel ti-ai creat-o. Ele nu se aplica cu forta, ci prin conventie, o conventie la care si tu ai subscris. Sigur, la un moment dat se poate sa nu-ti placa foarte mult felul in care decurge chestiunea asta, dar e riscul implicit la care te expui iesind inspre oameni.

  14. ce ne facem insa daca vreau sa o citeasca/foloseasca in termenii doriti de mine? de aceea exista un semn distinctiv pe ea. e simplu.

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Monday, 30 March 2009

    Te aflii in situatia lui George Constanza, care vrea sa negocieze cu magazinul preturile diverselor obiecte. Nu esti tu, zoso, in pozitia sa-ti inventezi legi singur, pentru tine, cum ti se par ele c-ar fi bune, si restul lumii sa fie tinut sa le aplice.

    Oferta pe care ti-o face societatea e urmatoarea : Sau publici, si in conformitate cu conceptul de copyright, ai dreptul sa controlezi exploatarea comerciala a operei tale, dar nu ai dreptul sa impiedici citarea ei, ori parodierea ei, sau nu publici. Nu se va face un cod special pentru tine, cum nu se va face un cod special pentru mastodontii de prin Parlament care au fix aceleasi probleme la ora actuala.

  16. asta se aplica si in cazul tau. alesii (mei, tai, ai celor care au mers la vot) fac niste legi. tu de ce le comentezi sau te opui?

  17. Mircea Popescu`s avatar
    17
    Mircea Popescu 
    Monday, 30 March 2009

    Ma opun chestiei cu cipurile in doua trepte :

    1. Nu cred ca legea respectiva este coerenta cu legile statului, si mai ales cu legile despre cum trebuie sa fie legile statului (de ex, constitutia), si ca atare, e la fel de mult lege cum e orice prostie aleasa aleatoriu.

    2. Daca s-ar ajunge la situatia in care legea respectiva ar fi coerenta cu legile statului, si acceptata ca atare, eu nu pot face parte din el.

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.