Etimologia democratiei
Toata lumea stie ca democratie "vine din limba greaca", si anume, din demos si kratos, sau mai degraba δῆμος si κράτος. Bun. Si de asemenea toata lumea stie ca demos inseamna "popor", si kratos "putere", si deci sensul etimologic cel mai vechi al termenului de democratie este "puterea poporului".
Ei bine, nu. Nu chiar. Exista o diferenta intre ce se intelege azi prin putere, si ce intelegeau grecii. Dar inainte de a ne apuca de treaba, sa va spun o poveste. Cica un negustor de arme de toate felurile, ajuns in Abdera, isi striga marfa.
- "Aceste sulite sunt cele mai ascutite sulite din lume. Nu exista obiect sub soare pe care sa nu-l strapunga."
Trecand apoi la scuturi, dar cu acelasi entuziasm neinfrant :
- "Aceste scuturi sunt cele mai rezistente scuturi din lume. Nu exista obiect pe pamant care sa le poata strapunge."
Un trecator putin mirat il intreba :
- "Si daca cineva ar arunca o sageata cumparata de la tine, intr-un scut cumparat tot de la tine ?"
Dupa mintea noastra de azi, notiunea notata prin "putere" e bine reprezentata de conceptul folosit in fizica : Puterea este cantitatea de energie schimbata per unitatea de timp. Pe filiera latina, posse/potens, puterea este capacitatea de a face. Puterea este deci sulita negustorului.
Se intampla insa ca pentru greci, puterea este altceva. Pentru a intelege ce anume, va trebui sa intelegem cum se ducea razboiul in vremea lor.
Falanga nu este o simpla alaturare de oameni, si nu este o armata in sensul modern al cuvantului. Va puteti forma o imagine apropiata foarte usor, daca ati jucat in copilarie "Tara, tara, vrem ostasi", joc al carui avatar este. Principala calitate a falangei este rezistenta. O falanga buna nu poate fi sparta, o falanga rea este sparta, spagerea e chiar masura raului.Principala calitate a fiecarui membru este rezistenta, neabatuta, o anduranta de piatra. Principalul rezultat al luptei este o fratie de-un tip anumit, rezultata din aceea ca securitatea fiecaruia este data de scuturile celor doi oameni de langa el, si securitatea intregului grup de rezistenta celui mai slab.
Libertatea, polisul, si tot ce conteaza pentru mintea grecului decurge din aceasta falanga, ea nu-i un lucru mic, ci un lucru foarte mare, cheia intregii lumi, un ritual civilizator la care toata lumea participa, si pe care toata lumea il ia in serios.
ὦ νέοι, ἀλλὰ μάχεσθε παρ’ ἀλλήλοισι μένοντες,
O, tineri, luptati scut langa scut si niciodata nu cedati,
μηδὲ φυγῆς αἰσχρῆς ἄρχετε μηδὲ φόβου,
In fata panicii si fugii miselesti,
ἀλλὰ μέγαν ποιεῖσθε καὶ ἄλκιμον ἐν φρεσὶ θυμόν,
Ci oteliti-va inima in piept cu maretie si curaj,
μὴ δὲ φιλοψυχεῖτ’ ἀνδράσι μαρνάμενοι·
Uitati de viata voastra cand infruntati inamicul.
Suna la fel ca povestile si poemele noastre despre lupte si razboi, dar suna despre altceva.
Pentru ca kratos nu este puterea celui care face, ci a celui care indura, nesfarsita este puterea marii, dar nu pentru ca toate le strica, ci pentru ca toate le duce, si democratia este, in sensul ei etimologic, demotaria. Rezistenta, anduranta, perenitatea, astea-s sensurile lui κράτος, kratos, puterea. Altfel ii spuneau ἀρχή, arhe, demoarhia. Ceea ce ar suna persiflant si peiorativ in greceste, un termen numai bun de-un discurs oligarhic.
Grecii sunt scutul, nu sulita, ca de obicei exact altfel, exact invers, exact pe dos decat ne asteptam noi, in convingerea noastra ca i-am inteles. Si ca de obicei, au dreptate.
Saturday, 4 April 2009
Grecii nu le nimereau chiar pe toate. Army of lovers ar fi trebuit sa fie invincibila, si?
Cat despre sulite si tepe, tot Tepes dadea cele mai bune indicatii:
Teapa sa fie supla,
Sa satisfaca clientul,
Sa se potriveasca perfect
Cu clima si ambientul
Sa se trimita cadre
Sa se specializeze
Economia de lemn
Sa nu se neglijeze
Printr-o reproiectare justa
Sa se elimine orice sofism
Astfel incat tepele
Sa reziste si la seism.."
Sunday, 5 April 2009
Mei, sa arati ca uite, din cand in cand jegul, Asia si monarhia mai are castig de cauza e ca si cum ai spune ca da Vinci n-o putut fi mare lucru, ca din cand in cand s-o mai si cacat.
Nu stiam ca Tepes scria heptametri, sau tu esti autorul ?
Sunday, 5 April 2009
Era fain de extins discutia in directia spatiu public (locul faptelor si vorbelor mari la graci)\spatiu privat pentru a inteege de ce notiunea de putere s-a depreciat\schimbat atat de mult.
Sunday, 5 April 2009
Drept, dar incerc sa incap intr-o mie de cuvinte (stii, cat o imagine :p)
Dar este ce zici tu. Ma gandesc c-oi face un post nou.
Sunday, 5 April 2009
greşeala cea mai frecventă în definirea puterii e asimilarea acesteia cu energia. cu alte cuvinte, confuzia e legată de personalizarea puterii, adică de atribuirea ei doar unuia dintre temenii relaţiei. vârful suliţei, ca şi anduranţa scutului sunt doar semne (sau, mai degrabă, în-semne) ale puterii. energia este însemnul puterii, însă puterea "scapă" energiei, nefiind nicidecum de resortul acesteia.
puterea este însăşi capacitatea energiei de a se transforma.
vorbind de oameni, puterea unui om (sau a unei societăţi) este capacitatea sa de a 'face' energia să curgă, să se disipeze, să se transforme, mai precis de a nu se opune acestui proces. un om puternic este cel care foloseşte transformarea energiei în beneficiul său, la fel cum un surfer se menţine pe creasta valului folosind energia acestuia cu un efort minim. ("în beneficiul său" este doar un fel de a spune, pentru că acesta este doar contingent faptului de a nu se fi opus mişcării; folosul personal urmărit conştient nu este în beneficiul persoanei dacă aceasta nu se face ea însăşi canalul şi garantul curgerii libere a energiei.)
după cum spune şi Lao Tzu (Tao Te Ching, § 38):
Cine are multă Putere
nu îşi arată Puterea
şi astfel are Putere.
Cine are puţină Putere
nu-şi pierde din vedere Puterea
şi astfel nu are Putere.
Cine are multă Putere nu făptuieşte
şi nici gând de făptuire nu are;
cine are puţină Putere făptuieşte
căci are şi gând de făptuire;
cine are multă omenie făptuieşte
deşi gând de făptuire nu are;
cine are din plin dreaptă judecată făptuieşte
căci are şi gând de făptuire;
cine are multă bună-cuviinţă făptuieşte
dar nimeni nu răspunde făptuirilor sale
şi de aceea îşi suflecă mînecile
şi se slujeşte de forţă.
(cf. Lao zi, Cartea despre Dao şi Putere, trad. Dinu Luca, ed. Humanitas, 1993)
puterea nu este deci nici energia cinetică a suliţei aruncate, nici energia potenţială (internă, de legătură, de rezistenţă) a scutului. puterea se naşte (şi, evident, concomitent se şi pierde) acolo unde timpul - nu energia! - înfrânge energia. pentru a înţelege puterea, trebuie ştiut ce este timpul. iar pentru a şti ce e timpul trebuie să ne trăim viaţa - ca viaţă, nu doar ca moarte.
Sunday, 5 April 2009
Că tot veni vorba, să înşiruim şi etimologia cuvântului "republica": "res" (chestiuni) + "publica" (publice/ ce aparţin poporului).
Îţi dai seama ce pleonasm cumplit e acum sintagma "republica democrată".
Cât despre etimologia cuvântului "democraţie", nu prea am ce să mai zic, de vreme ce mai toate cuvintele greceşti vechi sunt traduse idiot, începând cu noţiuni fundamentale precum "alethea" (tradus prin adevăr) şi "polithea" (îniţial tradus cu "republica", cuvând de origine latinească, apoi cu "statul" preluat din franţuzescu "L'etat").
Sunday, 5 April 2009
@grid E interesanta metafizica, dragul meu, mai ales pentru zei. Dar imi place sa cred ca intre atatia zei este loc si pentru cativa oameni. Ca mine.
Herakleion are a-si alege intre sulita si scut, esentele lor apartin Atinei si lui Ares.
@Doro res/rei inseamna lucru, pur si simplu, nu neaparat chestiune.
natura rerum = firea lucrurilor
pro re = dupa caz
re vera = in fapt
Este de asemeni o diferenta intre "public" in mentalul latin si "ceea ce apartine poporului". Spatiul public apartine mai degraba zeilor. Probabil cea mai curata reprezentare pentru "publica" in context e "la lumina Soarelui", sau "cu voce tare".
Asta rezolva intr-o oarecare masura pleonasmul.
Nici nu vreau sa intru in restul de exemple ca nu mai gat azi.
Sunday, 5 April 2009
Aha, deci ţine tot de o interpretare deficitară. Mulţam de lămurire.
Sunday, 5 April 2009
Încântătoare postare. Alăturând şi comentariile, rezultă o combinaţie pe care ar trebui să o citească din ce în ce mai mulţi... Dacă este duminică nu trebuie să citim neapărat chestii uşurele, nu?
Monday, 6 April 2009
In greci sa nu te increzi nici cand iti fac daruri, daramite etimologicalmente !
Wednesday, 17 June 2009
emm.. thanks
Sunday, 19 July 2009
mm... thank you )
Friday, 16 October 2009
ehh.. 10x.
EDIT : Ma intreb daca astia patrund absurditatea notiunii de incest la desene animate.
Wednesday, 22 June 2016
Ce vorbesti ma? Ce ai descrisvtubaici este sentimentul poporului roman, democratia inseamna ce inseamna nu ce se interpreteaza...
Wednesday, 22 June 2016
Lasa astea cu scrisul ca nu-s de tine, vezi ceva munca mai utila societatii.