Chiar nu ma agita chestiunea

30 Responses

1. 

   1

   sorin 
   Tuesday, 25 August 2009

   Pe mine ma agita chestiunea, nici prea prea, nici foarte foarte, dar ma agita sub alta forma, ma agita in sensunl diferentierii scopurilor de vise, iar asta se intampla doar in dreptul meu si a omilor care mi-s dragi.
   De ceva vreme am observat ca tot mai multi omi numesc drept vise ceea ce io numesc drept scopuri. Ma gandesc ca nu conteaza cum le spune, conteaza mult de tot cum le abordezi.
   Stiu ca-s caritor, da' carai si io pentru ca ma gandesc ca, ori am inteles io gresit, prin faptul ca spui ca nu te agita chestiunea (in dreptul tau, ca banuiesc ca nu te roade in dreptul altora), ori vrei sa subliniezi ca nu te agita intr-un anume sens, ca nu-i chiar mare branza ca ai ori n-ai, daca ai cu ce si este sa fie, faci si desfaci, de unde nu-i ... cine ce sa ceara.
   Asadar, ma agita, am/n-am, nu conteaza atat de mult acum, conteaza mai mult ce vreau sa am si cum ajung acolo. Mai mult de atat si foarte important pentru mine, ce fac daca si cand ajung acolo.
   Sunt doo mari aspecte de baza pentru mine, calatoria/drumul (care poate sa fie mult mai fain/a si mai important/a decat destinatia) si ce ma fac cand am ajuns la destinatie.
   Si zau ca nu-s putini cei care s-au pierdut in momentul in care nu au mai avut catre ce sa mearga.
   He he, imi hodinesc io neuronul si imi fac ordine (cat de cat) in gandire, da nu acum.

2. 

   2

   Mircea Popescu 
   Tuesday, 25 August 2009

   Scopurile si visele sunt diferite doar prin aceea ca primele sunt abordate rational, si ultimele oniric. Ia-l pe Pygmallion. Pana a daltuit-o, femeia de marmura era un vis. Dupa ce s-o apucat s-o invie, ea era un scop. Acelasi lucru e scop sau vis, dupa cat de organizat procedam.

   Cestia importanta e ca uite cum se impart masinariile de zbor : 1) Pietroaie. Astea, lansate de la orice inaltime, in orice unghi, descriu o jumatate de parabola spre sol, en grande vitesse. 2) Planoarele. Astea, lansate de la orice inaltime si in orice unghi ajung in cele din urma pe sol, si evolutia lor e in jos in majoritatea punctelor, chiar daca uneori reusesc sa foloseasca curenti de aer conjuncturali care sa le ridice pentru catva timp. 3) Avioanele. Astea, pornind de oricat de jos, dar in conditii propice, pot ajunge la orice inaltime doresti, si raman acolo cat este benzina.

   Ei, e mai important sa fii ori sa te faci tu avion, decat sa te arunce tata de tare sus.

   A, si ar mai exista 4) Rachetele. Astea pornind de oriunde si in orice conditii trec prin stratosfera si-si vad de drumul lor. Dar deja, e prea mult sa ceri omului obisnuit.

3. 

   3

   urangutanita 
   Tuesday, 25 August 2009

   genul asta de mentalitate e un pericol oarecum public, pentru ca in subtext se aude "daca m-ar ajuta si pe mine cineva"... asteptand ceva, fie o oferta de sinecura de la partid, fie niste bani de aruncat pe un proiect, "nu ai si tu un loc pentru mine la firma aia a ta"...

   si cand le sugerezi ca ar trebui sa mai si munceasca, se vor folosi de paragraful 3 de la coada pentru a zice "pai de ce sa muncesc io, io ma bucur de viata?"

4. 

   4

   Mircea Popescu 
   Tuesday, 25 August 2009

   Ie, pai e bine sa te bucuri de viata, da' nu strica nici sa faci ceva intai, asa, de control.

5. 

   5

   dAImon 
   Tuesday, 25 August 2009

   Pare-mi-se ca ne-am mai contrat noi prin alt articol, tu spunand ca nu se poate face diferenta intre aia care vor pomana si aia care cersesc avand ceva in cap pe bune. Eu ziceam ca se poate. Acu' vii si explici senin ca defapt pietrele nu pot zbura. Ei, psihologia moderna, incepand cu Berne si terminand cu dracu-stie-ce behaviouralisti, psihologia spune ca-ti cunosti omul dupa primele 5 minute de discutie. Cu atat mai mult daca esti deja antreprenor si ai avut de-a face cu oameni de toate soiurile.

   Dar revenind la topic. E frustrant. Nu privesc spre astia care descriu parabole cu jind, insa, la fel, nu ma pot opri sa nu calculez ca 1) poate as face ceva mai util cu sumele alea - si deci futu-i in gaoz de idioti, si 2) sumele alea se obtin, in Romania, cel mai des din fonduri publice - deci futu-i a doua oara, ca is maxim 4 meleoane de oameni care produc ceva util, doar pentru a plati taxe, salarii bugetare, pensii, başca pentru tunurile unora. Si ma gandesc ca eu ar trebui sa lucrez indracit intr-un loc putred. Atat.

6. 

   6

   Mircea Popescu 
   Tuesday, 25 August 2009

   Bun, dar tot economia te invata ca totalul ariilor de sub parabole este fix, si o functie a unor calitati masurabile a societatilor respective. Cu alte cuvinte, in Somalia se va fura absolut tot acelasi procent, indiferent cine fura. Si-n Romania la fel.

   Acum, aplicand mai departe ontoteoria inginerului (valoarea unui inginer e direct proportionala cu valoarea sculelor arse) obtinem observatia previzibila ca gradul de civilizatie intr-o societate e direct proportional cu aria totala a parabolelor descrise in timp. Deci, banii aia sunt de fapt investiti, intr-un sens macro.

7. 

   7

   dAImon 
   Tuesday, 25 August 2009

   :))

   da mei, da' una e sa investesti in birturi, cocaina si x5'uri, si una e sa investesti in industrie, sa zicem. In cazul al doilea totusi mai ramane ceva in urma, ceva poate utilizabil.

8. 

   8

   Mircea Popescu 
   Tuesday, 25 August 2009

   Si-n primul si-n al doilea ramane ceva in urma. Si anume : in primul raman in urma niste oameni care pricep ca nu-i asa mare chestie birtu', cocaina si masina, iar in al doilea, neste monstri de fiare si betoane.

   Ceausescu o investit in fiare si betoane, si-o ignorat ailalta parte. Uite ca fiarele si betoanele sunt duse toate, adio si n-am cuvinte. Cam ca si parintii copiilor astora, care le-or lasat case si acareturi, si capetele goale.

   Eu zic ca mai bine prima.

9. 

   9

   strelnikov 
   Tuesday, 25 August 2009

   thats one deep text dude. ai putea totusi sa reformulezi pe scurt, gen intr'o fraza, concluzia?

10. 

    10

    dAImon 
    Tuesday, 25 August 2009

    in concluzie, beti si va veseliti, ca a voastra este imparatia cerurilor :)

11. 

    11

    strelnikov 
    Tuesday, 25 August 2009

    nu ca asta a vrut sa zica, de fapt? si mie mi s'a parut text de teoctist, gen.

12. 

    12

    Mircea Popescu 
    Tuesday, 25 August 2009

    @strelnikov Nu.

    @dAImon Da.

    <<< Laconic.

13. 

    13

    strelnikov 
    Tuesday, 25 August 2009

    da, genu asta de laconism. numa' ca in post nu in reply.

14. 

    14

    romania inedit 
    Saturday, 29 August 2009

    Eu cred ca asta este cel mai bun articol pe care l-am citit pana acuma pe blogul tau , si te urmaresc de ceva vreme !

15. 

    15

    Mircea Popescu 
    Saturday, 29 August 2009

    Pai fac si io eforturi de perfectionare, mei :)

16. 

    16

    romania inedit 
    Saturday, 29 August 2009

    Era nevoie de articolul asta , pentru ca multi se gandesc ca altii le-au luat-o inainte si vin cu chestii de genul " pai il mai ajung eu pe ala . " , uitand ca esenta este ca trebuie sa-si depaseasca propria conditie si ca mai intai de toate trebuie sa se compare cu ce a fost inainte , adica un fel de ce a fost si ce a ajuns !

17. 

    17

    strelnikov 
    Saturday, 29 August 2009

    O_o

18. 

    18

    pletzalcoatl 
    Tuesday, 1 March 2011

    "After scouring the area, you fall upon a hidden treasure cache. You may take the gold or distribute it to the peasants for experience. Which do you choose?" ~Heroes 1-2-3.

19. 

    19

    Mircea Popescu 
    Tuesday, 1 March 2011

    Haha exact asa! Jocurile sunt arta.

20. 

    20

    fotografu 
    Tuesday, 30 August 2011

    :)

21. 

    21

    Andrei X 
    Monday, 7 September 2020

    Unde-s ei, toti ? Ce s-a ales de aceste fericiri de carton, de aceste impliniri marete de mucava ?

    Pe aceeasi directie, cu rezonante spre Moartea ca o veste buna, cazul Erbasu :

    Radiografia sinuciderii afaceristului Mihail Erbasu prin ochii anchetatorilor care au dat neinceperea urmaririi penale
    19 decembrie 2010

    In urma cu sase ani, Mihail Erbasu (foto) cunoscut om de afaceri a fost gasit mort, la varsta de 62 de ani, in piscina vilei sale de la Snagov. Elementele descoperite la fata locului au condus imediat catre ipoteza sinuciderii. La acea vreme, toata lumea si-a pus mari semne de intrebare si inclusiv presa a avut suspiciuni legate de aceasta moarte violenta. Chiar s-a sinucis? Si daca da, de ce? Care a fost motivul suicidului? A inlesnit cineva aceasta sinucidere? Pozitia in care acesta a fost gasit, in piscina fara apa a vilei de la Snagov, cu mainile si capul pe care se aflau urme de sange, cu picioarele indoite nefiresc, au dat mari batai de cap anchetatorilor. Cercetarile efectuate de organele de ancheta nu au exclus si ipoteza omorului. Cum s-a ajuns, insa, la concluzia ca nu a existat nici un asasin si nici un autor moral al acestui suicide reiese din Rezolutia de neincepere a urmaririi penale care a fost data de catre procurorii Sectiei penale de criminalistica din cadrul Parchetului Inaltei Curti la data de 3 septembrie 2004, document din care Lumeajustitiei.ro va prezinta cele mai importante fragmente. De asemenea, detinem si procesul verbal prin care trei procurori – Marian Capota, Marius Iacob (la acea vreme adjunct la Parchetul Tribunalului Bucuresti) si Marian Gherman, precum si doi comisari, Viorel Vasile (IGP) si Petre Popa (IJP Ilfov), au realizat pentru prima oara un experiment antropometric, pentru elucidarea circumstantelor si imprejurarilor in care a murit Erbasu.

    Erbasu catre ingrijitorul casei: “Si noi ne uscam!”

    Patronul mai multor firme de constructii, Mihail Erbasu avea domiciliul in Bucuresti si resedinta de vara la Snagov, judetul Ilfov. El mergea acolo de doua-trei ori pe saptamana, cu sotia si fiii Alexandru si Cristian, dar uneori se retragea la Snagov si singur. Tot singur a fost, dupa cum au concluzionat procurorii, si in data de 19 iunie 2004.

    Casa de la Snagov si piscina erau in ingrijirea unui angajat al lui Erbasu, Dinu Dan, care era ajutat la supravegherea casei de doi caini ciobanesti germani si unul mioritic, animale primite in dar de la prietenul sau, cunoscutul jurnalist Lucian Avramescu. Un singur incident major fusese legat la acea vremea de casa lui Erbasu de la Snagov care, in urma cu trei luni de suicidal ce avea sa se produca, fusese sparta dupa ce hotii – neidentificati – distrusesera sistemul de alarma si furasera din locuinta mai multe tablouri, doua icoane, haine si un casetofon.

    In 19 iunie, Erbasu l-a sunat pe Dinu Dan si i-a spus ca vine singur la Snagov, rugandu-l pe acesta sa-i pregateasca sauna. Ceea ce a si facut. In jurul orelor 17, cand Dinu s-a intors, si-a gasit patronul intr-o forma fizica si psihica normala. Inainte cu o seara, petrecuse la ziua unui prieten, Marian Iliescu (om de afaceri din acelasi domeniu, al constructiilor), serbare ce avusese loc la Corbeanca, la familia Tantareanu. Conform anchetatorilor, in jurul orei 18, Erbasu a plecat la Vila 23, a servit masa adusa acolo de Dinu si i-a zis acestuia sa vina a doua zi, pe la orele 9. A doua zi, pe 20 iunie, nu au fost evenimente deosebite. Erbasu a primit vizita prietenului Radu Tudor, apoi a plecat si s-a reintors la Snagov. Pe 21 iunie, omul de afaceri trebuia sa revina in Bucuresti pentru ca avea sedinta cu directorii holdingului sau, apoi trebuia sa participe la emisiunea lui Dan Diaconescu de la OTV, caruia ii solicitase personal sa faca o emisiune soc cu “mafia din constructii”. Aceasta emisiune trebuia sa aiba loc in 17 iunie, dar fusese amanata pentru ca Erbasu i-a spus sa o realizeze dupa ce trece turul 2 al alegerilor locale. In acea zi, de 20 iunie, pe ingrijitorul Dinu Dan l-a socat un singur lucru. El i-a spus ca un pom s-a uscat si Erbasu, in loc sa se supere tare, cum facea de obiecei, a fost indiferent si i-ar fi spus: “Si noi ne uscam!”

    In noaptea de 20/21 iunie 2004, dupa miezul noptii (orele 03,00), a venit pe la vila si fiul cel mic al lui Erbasu, Alexandru, cu doua prietene, Mirela Eremia si Florina Chimoiu cu care se intalnise in Hetrastrau in jurul orelor 24. Alexandru a vazut luminile aprinse si cainii slobozi, a inteles ca tatal sau e in casa si a renuntat sa mai intre. In acea seara, Erbasu vorbise la telefon cu fiul mai mare, Cristian, despre fotbal si alegeri, se arata in rezolutia procurorilor. El l-a sunat din nou pe acesta si i-a spus, la orele 24: 07 (dupa cum reiesea din desfasuratorul convorbirilor telefonice) spunandu-i ca a doua zi sa coboare mai repede, pe la orele 6 ca sa discute problemele firmei cu directorii, afirmand ca el va intarzia si va veni dupa ora 7. “In acea noapte de 20/21 iunie Mihail Erbasu, dupa orele 23, l-a sunat si pe vechiul sau prieten, Ontanu Neculai, pe care l-a felicitat pentru victoria in realegerea sa in functia de primar al Sectorului 2. Ontanu Neculai era un vechi coleg de munca al lui Erbasu Mihail cu care se vedea destul de des, mai ales ca avea si relatii contractuale cu primaria Sectorului 2 (…)”

    Audiat in legatura cu moartea prietenului sau, jurnalistul Lucian Avramescu a spus ca in urma cu zece zile de tragicul eveniment din familia Erbasu, vorbise cu omul de afaceri si acesta i se plansese ca “nu se mai poate cu astia”. Nu se stie nici acum la cine se referea Erbasu cand a rostit aceste cuvinte, dar era vorba - se pare - de niste licitatii pierdute pe care firme abia infiintate le castigasera in mod suspect.

    In dimineata zilei de 21 iunie 2004, Cristian si-a sunat tatal vazand ca acesta intarzie sa apara la intalnirea cu directorii holdingului, acesta nu a raspuns si atunci l-a sunat pe ingrijitor. Dinu i-a spus ca totul e in regula, cainii sunt teferi si luminile aprinse. Totusi, Cristian l-a rugat sa intre si in casa. Cand ingrijitorul a ajuns pe terasa, in spatele casei, unde nu era mai deloc apa, ci doar un rest in partea cea mai adanca a bazinului, l-a vazut pe Erbasu mort, cazut cu fata in jos, imbracat doar in pantalon, camasa, ciorapi si pantofi. Dinu s-a apropiat, l-a intros cu fata in sus si i-a comunicat lui Cristian Erbasu ca tatal lui e mort. Apoi, Dinu a sunat la organele de politie care au sosit la fata locului in 30 de minute. La vila au sosit imediat sotia lui Erbasu, Elena, cei doi fii si avocata Paula Iacob, prietena a familiei. In timp ce familia se deplasa la vila, salvarea Saftica fusese instiintata de la receptia hotelului Erbasu si se afla in drum spre vila de la Snagov. Asistenta de pe Salvare, care a sosit la orele 8:20 la vila, a constatat decesul lui Erbasu. “Intrucat cadavrul avea membrele inferioare indoite nefiresc, a banuit ca acestea erau fracturate”, se arata in rezolutia de neincepere a urmaririi penale.

    In actul procurorilor sunt evidentiate leziunile de violenta constatate de medical legist la fata locului. Anchetatorii arata ca locuinta nu a prezentat urme ale vreunei spargeri, din incaperi nu lipsea nici un obiect, dar la demisol s-a gasit pe podea o lumanare cu urme de ardere si, pe o distanta de cinci centimetri de la lumanare la usa metalica erau stropi de sange, gasiti si pe un sac de iuta aflat langa perete. De cele doua coloane de apa din tavan erau legate, cu doua noduri, un cordon de culoare galbena simpletit si o cravata de culoare maron, pe podea s-a gasit o bucata de cordon, semn ca se rupsese cordonul inodat, pe podea exista o cutie de carton plina de carti si langa sacul de rafie, un cancioc de zidar cu maner din plastic cu pete care s-au dovedit a fi sangele lui Erbasu. Parterul nu prezenta urme de ravasire.

    Cele patru experimente cu manechinul

    Dupa indelungi cercetari s-a recurs la experimentul antropometric, pentru ca anchetatorii sa-si dea seama daca Erbasu s-a aruncat singur de pe terasa in piscina goala, dupa esecul de a se spanzura in demisol, sau a fost aruncat. Acest experiment a fost realizat in data de 29 iunie 2010. Criminalistii au folosit u manechin cu greutatea de 115 kg si inaltime 1,55 m. Manechinul a fost mai intai atarnat de doua console de tevile menagerie cu ajutorul unei coarde din material textil circulare. Din procesul verbal semnat de echipa de procurori si criminaisti reiese ca, in aceasta etapa a experimentului, “s-a constatat ca cele doua console nu au cedat sustinand greutatea de 115 kg si nici nu au dat semne de cedare sau dislocare”. Apoi, s-a incercat sa se transporte cu liftul de la subsol la etajul 1 si apoi la etajul 2 al vilei, ocazie cu care s-a constatat ca liftul nu permitea accesul a mai mult de doua persoane de greutate si inaltime medie, deci nu se putea ca Erbasu sa fie transportat de cineva cu liftul pana la terasa de unde s-a aruncat afaceristul. Mai mult, atunci cand s-a incercat transportarea, prin tarare, s-a constatat ca se lasau urme extreme de vizibile, cum ar fi ravasirea covoarelor, fapt ce nu a existat cand organele de cercetare au sosit la fata locului in ziua descoperirii suicidului. Manechinul a fost dus la etajul 2. S-a stabilit traseul de la etaj, pe o distanta de 9 metri, pana la partea superioara a piscinei, dupa care s-a stabilit si punctual de impact al liniei imaginare care era lasata vertical in jos de la nivelul etajului, mijlocul dintre cele doua presiuni palmare de pe partea superioara a balustradei descoperite cu ocazia cercetarii la fata locului si pana la partea inferioara a piscinei. Mai mult, s-a reconstituit punctual unde era capul cadavrului astfel cum a fost descoperit. Cele patru experimente au constat in caderea manechinului, impins din portiuni care sa reconsituie forta cu care Erbasu s-ar fi aruncat. Din cele patru experimente, al treilea a fost cel in care manechinul a cazut intr-o pozitie asemanatoare modului in care a fost gasit afaceristul. Atat ca “manechinul a avut un impact initial in picioare dupa ce anterior acesta s-a lovit cu zona capului de petetele care sustine balustrade de la etajul 2 si pe care s-a constatat existenta unei pete de sange, iar anterior, pozitia finala a acestuia este aproximativ asemanatoare cu pozitia cadavrului, astfel cum a fost initial gasit”.

    Conform raportului de autopsie medico-legala, moartea lui Erbasu a fost violenta si s-a datorat hemoragiei interne consecutive unui politraumatism cu rupture de organe interne (aorta, pericardul, diafragma, ficatul si mezenterul) si fracturi multiple (craniene, piuraida nazala, stern, coastele bilaterale, coloana vertebrala, vazin, femur stang si rotula stanga. “S-a apreciat ca leziunile interne si externe constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire de corpuri dure si planuri dure, prin cadere de la inaltime medie (precipitare) si sunt in legatura de cauzalitate directa si neconditionata cu decesul” - se concluzioneaza in rezolutia de NUP. Procurorii au subliniat faptul ca, desi in caza nu au exclus posibilitatea unui omor, aceste concluzii ale medicilor legisti “au intarit convingerea existentei unui suicide al carui mobil urma a fi descoperit in activitatea victimei”.

    Expertiza asupra scrisului lui Erbasu

    Din rezolutie reiese ca sotia lui Erbasu le-a aratat anchetatorilor doua pagini ale unei scrisori gasite in imobil in dimineata mortii, numerotate cu cifrele 7 si 8. “Pagina numerotata 7 si 8 facea parte dintr-o scrisoare de adio lasata de sinucigas familiei, scrisoare care mai continea inca trei pagini, probabil numerotate de la 1 la 6 pe care sotia a refuzat sa le predea”, se arata in rezolutia prin care acest dosar a fost inchis.

    A doua pagina a fost predate de sotie ulterior, aceasta spunand ca a gasit-o in demisolul locuintei. Procurorii au aratat ca “fapta nu are relevanta juridica”. Din raportul de expertiza realizat pe cele doua foi in 30 iunie 2004 a reiesit ca ele au fost scrise de Erbasu Mihail si ca “scrierile ambelor pagini au fost executate cu aceiasi substanta scriptica ca si cea a pixului ridicat de la fata locului, pix gasit sfaramat pe covorul parterului din hol, in fata liftului”. Ancheta a stabilit ca Erbasu a vrut mai intai sa se sinucida prin spanzurare, in demisol, dar si-a taiat cravata in acele momente. “Pe camasa purtata de Erbasu Mihail in momentul decesului, pe guler s-a gasit o microfibra textile identica din punct de vedere al naturii si nuanta culorii cu microfibrele galbene care au alcatuit cordonul de halat”, au concluzionat anchetatorii.

    Toate urmele recoltate de la fata locului si de pe cadavru sau obiecte, au coincis cu profilul biologic al probei recoltate de la Erbasu. Mai putin urmele de sange de pe cutitul gasit pe caloriferul de la demisol presupus a fi fost folosit de Erbasu cand a vrut sa se spanzure. Aici nu a existat o cantitate suficienta de urma biologica pe manerul cutitului respectiv pentru a se stabili profilul genetic.

    “Un ansamblu de saracie afectiva” si datorii foarte mari

    Din studiul profilului psihic a rezultata ca “Erbasu Mihail a prezentat un sindrom de dezorientare si dezinsertie cu o rea organziare temporo-spatiala, un sindrom vadind o lipsa de contact si de comunicare cu nesiguranta si izolare, un tablou de anxientate si incordare mentala si un ansamblu de saracie afectiva, devitalizat”, manifestari care “au aparut brusc”.

    Din studierea activitatii firmelor lui Erbasu a reiesit ca “societatile din cadrul grupului Erbasu au inregistrat o situatie financiara deficitara, avea datorii mari, obligatiile de plata la bugetul statului erau in suma de 99 de miliarde lei, esalonate, cu termen scadent in 14 ianuarie 2005, iar creditele bancare aveau scadenta la finele anului 2004, an in care Erbasu s-a sinucis. SC Constructii Erbasu ipotecase, pentru creditele respective, active in valoare de 270,9 miliarde lei din care mare parte terenuri si cladiri. Mai mult, s-a constatat ca SC Constructii Erbasu SA era in imposibilitatea de a-si desfasura activitatea “intrucat nu dispunea de lichiditati, nu mai putea contracta alte credite”, iar datoriile erau de 2,2 ori mai mari decat creantele.

    Pierderea licitatiilor, in aceasta conjunctura financiara extrem de nefavorabila, i-au facut pe procurori sa conchida ca acesta a fost motivul pentru care omul de afaceri Erbasu s-a sinucis.

    Cheltuielile judiciare pentru efectuarea acestei ample anchete au fost suportate de stat si s-au ridicat la 500.000.000 lei vechi - valoare stabilita la nivelul anului 2004.

    PS

    Mă piş pe voi!

    de Lucian Avramescu pentru Jurnalul, 24 Iul 2012

    E un citat. Un citat vulgar, pe care ma simt obligat sa-l cocot in fruntea acestui comentariu, nu fara ezitari. Un citat din filosofia politica si de viata a lui Traian Basescu. O definitie a atitudinii presedintelui fata de oameni si, in cele din urma, fata de poporul sau. Nu sunt cele mai descheiate la nasturi vorbe ale presedintelui. Voi aminti doar cateva, legate de indivizi sau colectivitati. Fa, tu cu cine te f... ? Primaria Capitalei, la iesirea din birou a primarului care acompania o functionara juna care s-a facut rosie ca racul. Cei de fata au privit in jos. Miting de protest la Ministerul Transporturilor. Ministrul intreaba din balcon ce vor protestatarii. Salarii omenesti, raspund acestia. Va dau p..a, raspunde ministrul. Mihai Erbasu, cu o saptamana inainte de a-si pune capat zilelor. Are o firma de constructii care a castigat licitatia pentru lucrari importante in Capitala. Sta de patru ore la usa primarului general Basescu. Sunt indicii ca primarul e singur in birou si nu face nimic. Eventual bea. Erbasu are nevoie sa lamureasca lucruri importante care priveau direct cetatenii bucuresteni si care tineau de primarul general. Primarul il umileste pe unul dintre constructorii care au facut cladirea parlamentului de azi, obiective de referinta, el si altii ca el. Oricum, mai mult decat Basescu, infirm la capitolul realizari in folosul cetatenilor. O secretara crapa usa primarului si-i comunica ceva. Apoi ii reaminteste, din mila sau respect pentru constructor, ca domnul Erbasu e inca aici. Din birou se aude un urlet menit sa fie auzit de cel care astepta: "Da-l in p... mea!' Erbasu pleaca livid.

    N-am nimic cu limbajul lui T. Basescu. Sa injure si sa spurce cat are chef. Tragedia este ca personajul, cu desavarsire malefic, arata si prin acest limbaj de carciuma ca nu da doi bani pe nimeni si mai ales pe poporul lui. Ce se petrece acum? Presedintele se afla in fata unui vot majoritar care-l trimite acasa. Cei mai multi dintre cetateni s-au saturat de Basescu. Desfasurarea democratica si normala a scrutinului are un rezultat previzibil. Un politician care respecta regulile unui stat de drept accepta realitatea, chiar daca-i e nefavorabila. Ei bine, Basescu o calca in picioare. Indiferent de rezultat, zice el, nu plec. Ce-o sa-mi faceti? Nu ies din Cotroceni. Armata lui de profitori s-a pus in miscare si incearca sa traga dupa ea prostimea, nehotaratii, scarbitii de politica. Majoritatea ramane insa hotarata sa-l trimita acasa. Ultima arma basista - diversiunea, imputirea aerului asa cum face acel personaj al lui Marin Preda care, simtind ca va fi pus la pamant, se preface ca nu lupta, se scalamba ca o paiata iar in final da un part. Reteta este uluitoare si scriitorul nu pricepe cum de i-a trecut asa ceva prin cap. Gloata e aiurita, iar infrantul iese din incurcatura printr-o mizerie.

    In lupta dreapta, T. Basescu pierde zdrobitor duminica. Ce face el? Provoaca – nu e departe – un razboi civil. Abia acum e lovitura de stat. Distruge ultimele echilibre ale unei tari secatuite, sarace, indatorate. Calca in picioare, asa cum a facut mereu, democratia. Se pisa, pana la urma, pe poporul roman.

    Florina Chimoiu are azi ceva pfa amarat, cealalta a disparut in marea genitiva, Romania ai scris-o tu.

22. 

    22

    Mircea Popescu 
    Monday, 7 September 2020

    Da, eu dupa un libret de SRI.

1. 23

   Marunte satisfactii personale on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Monday, 6 January 2020

   [...] ziceam ca nu ma agita chestiunea, si de-aia nici nu ma agita. O pietroaie, oricit de mica sau de mare, oricit de aerodinamica sau [...]

2. 24

   Moartea ca o veste buna on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Monday, 6 January 2020

   [...] demolate si sterse ca-s murdarie si polueaza. Si sa nu-mi spuneti ca le-or lasat la copii, cunosc problema aia cit sa nu-mi doresc sa fac copii toata [...]

3. 25

   De ce nu ma agita nimicurile on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Monday, 6 January 2020

   [...] povesteam acum un an-doi (si iata ca s-au facut trei...) despre cum nu ma agita o anumita chestiune, anume faptu' ca diversi nenorociti s-or trezit incarcati cu bani si averi pe care nu le-or facut [...]

4. 26

   Artistii ca niste vite de productie on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Monday, 6 January 2020

   [...] sugereaza de exemplu seria despre esente la cel mai inalt nivel teoretic si exemplifica articolul "Chiar nu ma agita chestiunea" intre altele). Economia fiind despre bani si nu despre oameni evident ca orice privire asupra ei [...]

5. 27

   Fata mea, sau cum am distrus eu sistemul educativ al tarii on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Tuesday, 7 January 2020

   [...] secretariat si sa alerge dupa profi si sa respire basini pe coridoare jegoase. Merge la Vassar sau la Paris sau undeva, si studiaza ceva discipline de-alea interesante gen Melancolia Vinului sau Lacrima lui [...]

6. 28

   Game theoretic game theory on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Tuesday, 7 January 2020

   [...] She got pretty pissed off, and perhaps for good reason. But before we consider the good reason, let's consider the following piece, written by me in very similar and yet distinct circumstances, for the use of some Romanian speaking people, many six years ago : It really isn't that big of a deal. [...]

7. 29

   The business ; and the fantasy on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Wednesday, 8 January 2020

   [...] he needn't worry about any of the real problems actual team managers have to fucking deal with on a regular basis. The best team manager isn't the guy who "lines up the best line-up" like that, out of thin air. [...]

8. 30

   The momentary dusk of reason ; or the world as a received trigrammaton. on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Wednesday, 8 January 2020

   [...] in the same circumstances, to ever the same people (that didn't know they were the same). I said "the matter does not worry me" before, it was of course very different in all particulars and contextual relationships to things [...]