Capitalism si naivitate.

Thursday, 09 April, Year 1 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Mi se explica ritos ca a fi blogger inseamna sa-ti povestesti viata personala si ce s-a mai intamplat prin metrou, nu prostii de-astea cum spun eu pe aici cu allaloisi menontes sau ce-o fi alea. Lucruri cu care sa ma duc eu la scoala, ca nu intereseaza pe nimeni pe Internet, plus ca fac cooperativa povestitorilor de vieti personale&aventuri de metrou, condimentate cu idei personale cat o alonja de boxer de club judetean sa arate destul de prost.

Asa incat, va voi povesti din viata mea personala, si cum cu metroul nu merg, va voi zice de la piata. Deci.

Asta toamna, intre alte fructe si legume vandute in piata Dacia din Timisoara, se gaseau si rosii, undeva la 2 lei kilogramul. Pe la finalul lui august, un grup de intreprinzatori locali, oameni foarte inteligenti si cu vasta experienta in biznis, s-or apucat sa cumpere tot stocul de rosii din piata, cat or fi fost, vre-o tona-doua, dupa care sa le repuna in vanzare la 4lei.

Pasamite, din valoarea unei rosii, producatorul sa primeasca 10%, transportatorul 10%, vanzatorul 20%, statul 10% si speculantul 50%. Proportional cu contributia fiecaruia : Producatorul a lucrat pamantul, semanat, cultivat, plivit, cules. Transportatorul a incarcat si descarcat, condus, asigurat masina, consumat benzina, reparat directie la fiecare 100km de drum bombardat, specific judetului Timis. Vanzatorul a sezut in piata pana a binevoit cineva sa cumpere, cate un kilogram-doua. Statul a stricat drumurile, n-a reparat coviltirele, n-a desfundat canalele si alte contributii tipice pentru un stat.

Iar speculantul si-a adus aportul lui vital, care poate fi rezumat intr-o fraza simpla : "Hai sa iau eu grosul". Brava. Nu cred ca este o idee care ar fi putut veni altcuiva, stateam toti de prosti aici, pliveam, cultivam, culegeam, taraiam de saci, o mie de ani, ce zic eu o mie, doua mii de ani, dar tot nu ne venea idea asta, frizand genialul. Hai sa iau eu grosul, cata poezie, cat misticism, ce abisala implinire a geniului uman, care, precum Ghoete, se poate intampla doar o data in viata unui stat.

Este o problema, cum de altfel se si intampla, de cate ori o sclipire de geniu de-asta abisalu' se loveste de meandrele concretului : lumea n-a cumparat nici un kilogram de rosii in prima zi. Zero. Vedeti, gloata nerecunoscatoare, cum refuza sa-si aduca aportul la propasirea neamului ? Asta este, traim in Romania, fratii mei.

Chiar si in Romania, luna august pe sfarsit, rosiile obosite, au cam inceput sa borhoteasca. Intreprinzatorii au ignorat la inceput problema, pana s-au prins ca daca nu arunca rosiile atinse, vor incepe toate sa fermenteze in legea lor. Asa ca, din cele doua tone, vre-o suta de kilograme si mai bine au zburat.

Ei, asta creeaza o problema. Doua tone cumparate la doi lei vin 4000 de lei. Mai important, vandute la 4lei, ar fi insemnat 8000 de lei. Acum n-au mai ramas decat 1.85 tone. Evident, pentru a obtine totalul pe care intreprinzatorii, nevestele, fii, verisorii, finii scl il antamasera deja, daca nu-l chiar cheltuisera de-a dreptul, trebuie operata o ajustare de pret. Deci, 1850 x 4.50lei = 8325lei, adica 325 lei extra, dupa cum si zice vorba romaneasca, in tot rau-i si un bine.

Dragii mei straini, care cititi aceste randuri. Va asigur, cu mana pe inima, ca nu fabulez. Asa gandeste economia romanul mediu, nu doar in cazul exemplificat, ci in general. Ori din vorba lui Brucan cu stupid people, ori din cauza scurtimii experientei cu chestia asta numita capitalism, atata a inteles el, omul.

Lucrurile mergeau struna, dar din nefericire, chiar cand pretul per kilogram ajunsese la 7 lei, stocul scazuse binisor, fiind astfel mult mai usor de manipulat, si profiturile (imaginare) promiteau sa depaseasca pragul psihologic de 10,000 de lei, iata ca neganditul s-a petrecut.

O femeie blonda si voinica, impreuna cu sotul ei, un om vanjos si mustacios, si cei doi baieti si-au facut aparitia, cu o Dacie ponosita (tocmai in piata Dacia, da), care taraia dupa ea o remorca, de vreo trei sferturi de tona. Plina ochi cu rosii, mari si frumoase, inima de bou le zice lor, aduse, daca e sa dam crezare numerelor masinii, tocmai din judetul Olt. Si dam, de ce sa nu dam.

Lumea (prostii de mai sus, va amintiti de ei?) asta si astepta, asa incat in vreo cinci ceasuri remorca se golise, si femeia urla disperata in telefon "Tincuta hai iute cu rosii c-aici e disperare, dadui cu 1.75 toata remorca!!!"

Intreprinzatorii ramasi cu profiturile lor teoretice nu sunt un caz singular. Imi caut casa de inchiriat. Fost, vazut mai multe. Toata lumea "Sa va spun pretul". Raspunsul meu, invariabil, "Nu ma intereseaza pretul dumneavoastra." Figura li se lumineaza brusc. "Am sa va fac o oferta daca sunt interesat". Expresie de totala si absoluta confuzie mentala. Cum adica ? Ei, uite, asa bine. Banii-s la mine, monser.

Am unul, un prost anumit, cu care ma amuz cam de-o luna. El cerea cam de doua ori cat face. Eu i-am oferit jumatate. Nici sa n-auda. Saptamana urmatoare, pusese din nou casa in ziar, dar la pret dublu decat ceruse prima oara. I-am dat telefon, i-am oferit un sfert din cat cerea, sunt curios daca va ajunge casa ceea cu chiria la sapte milioane de euroi pe luna pana gat cu el. Asa gandeste omul.

Tin minte, din vremurile vechi, cand ma ocupam cu afaceri prin Cluj, prostia cu "recuperarea investitiei". Tot prostul facea o "afacere", care consta destul de ades in a strica bani. Dupa care cauta s-o vanda, bineinteles, "cu recuperarea investitiei". Hai serios. Odata, scos din rabdari, am scos o hartie de-o mie de lei, de-aia cu Eminescu, cine le mai tine minte, am aprins-o in scrumiera, si i-am zis prostului : Ei, mai pleci de-aici cand imi recuperez investitia cu tine.

Pai nu ?

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

29 Responses

  1. Intimplare traita intr-un oras din Italia, cu o saptamina in urma. Vad linga o catedrala un marocan care avea un covor pus pe jos, iar pe covor doua-trei modele de trepied pentru aparatul foto. In intreb cit costa cel mai jalnic. 10 euro. Am inceput sa rid: pai la colega de mai incolo e doar 5 euro (chiar asa era!). "Ok, 5 euro", imi spune el. Enervat ca a dorit sa ma fraiereasca rau, dau sa plec. "Hai, 4 euro", spune el. Plec mai departe. Dupa 30 de metri sint ajuns din urma si luat de mina: "Trei euro"! Lasa-ma, bre, ii zic eu. "Hai, doi euro"!
    Se pare ca romanii cu rosiile sint exact pe dos. Din punctul de vedere al antropologiei culturale, e interesant.

  2. Anonimosu`s avatar
    2
    Anonimosu 
    Thursday, 9 April 2009

    Uita-te la guvern, ecriza, scad incasarile bugetare, ce fac ei? Cresc fiscalitatea, de fiecare data. Daca primul ministru si ministrul de finante, care macar au mers la scoala atata ii duce mintea, de la un cocalar de piata ce sa mai astepti?

  3. Mircea Popescu`s avatar
    3
    Mircea Popescu 
    Thursday, 9 April 2009

    @Andruska : Este. Romanii traiesc in oniric, ei interactioneaza cu o lume abstractizata si personalizata, cam ca un copil de tata cu purtatoarea tatei.

    @Anonimosu : Zici tu ceva.

  4. Rămân la părerea că ai unul dintre cele mai bune bloguri sin blogosferă (mă cam enervează termenul ăsta). Da, e drept că fiecare poate să scrie tot ceea ce doreşte pe blogul său, dar poate că unii depun eforturi mult prea mari pentru a nu transmite chiar nimic... Mă rog, este loc pentru toată lumea.

  5. Avantajul pieţei libere. Într-un final fericit, toţi cei care gândesc stupid economic vor falimenta.

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Thursday, 9 April 2009

    @Cristian dar mersi.

    @Ingineru Problema e destul de grava cu modelul asta teoretic. Studiu de caz foarte instructiv, industria spam-ului. Spam-ul este la ora actuala o activitate economic irationala, prin aceea ca este nerentabila. Cu toate acestea, impactul unui singur idiot care nu stie/este in procesul de a afla pe propria piele ca activitatea e economic irationala e destul de mare cat sa-l simta toata lumea.

    Pe cand idiotul x da faliment, 3-6-9 luni mai tarziu, sau se lasa, idiotul x' numai bine se apuca. Pana gata de experimentat 5 miliarde de idioti, avem a privi la 5 miliarde de primaveri, veri, toamne si ierni cu cate un catraliard de spamuri in fiecare zi.

    Evident, zvonistica abundenta despre marile si incredibilele profituri ce teoretic sunt obtinute tine toata gloata de idioti in priza, cam asa cum febra aurului a tinut generatii de oameni in varful muntelui, traind din sourdough cu apa de izvor, si muncind ca niste robi, pentru a-si sfarsi zilele la azilul de saraci.

    Cu deosebirea importanta ca nenorocirea lor era direct vizibila oricui e dispus sa se uite, in timp ce astalalta nenorocire e mult mai greu de observat.

  7. @Mircea: Diferenţa e că spamul ţi se bagă pe gât. La piaţă ai posibilitatea să-ţi foloseşti inteligenţa când alegi.

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Thursday, 9 April 2009

    Intr-un sens. In celalalt, esti obosit dupa serviciu, ce faci, te iei pe jos pana la alta piata, si pe urma tarai comparaturile inapoi acasa ? Mai greu.

    Totul ti se baga, de fapt, pe gat.

  9. Profitul 50% e regula de baza dupa care se importa haine de firma in general.

  10. nu mi se pare credibilă povestea. în tm există vreo 3 supermagazine(hypermarketuri) real, auchan...

    acolo se vând roşii în orice perioadă a anului, inclusiv în toamnă. şi se vând în general la preţuri cu puţin peste preţul din piaţă. nu se merita să încerci să obţi monopolul pe o piaţă pe care se practică mercantilism, când consumatorul are la dispoziţie o grămadă de pieţe de unde poate alege.

  11. Mircea Popescu`s avatar
    11
    Mircea Popescu 
    Monday, 13 April 2009

    Mai, eu stiu ce zici tu, dar asa o fost! Nu doar eu, sedeau oamenii si se minunau pe la colturi de ce tampiti is astia.

  12. Pai bine domne, te iei de sursa mea principala de inspiratie? Si anume metroul?:)

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 8 September 2009

    A, pai nu zic ca nu merg in sensul de rau, ca nu se poate merge, ci pur si simplu ca eu nu merg.

  14. Ha ha ha, am râs cu poftă la roșiile alea. De nu s-ar întâmpla asta mai des. Se tot spune că Internetul ar trebui să mai reducă din numărul intermediarilor speculanților, da' la roșii nu prea văd să se întâmple asta prea curând.

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Friday, 16 March 2012

    Internetu' e o scula, el nu rezolva probleme decit pentru cei ce-l folosesc. Daca speculantii or fi mai capabili si dispusi sa-l foloseasca atunci se vor organiza mai bine si va creste specula. Daca dimpotriva, consumatorii, atunci va scadea.

    Cu atitudinea de puturos ca "ne va face Internetul" va minca romanu' rosii la cinci salarii lunare kila. Cum de altfel si trebuie sa fie.

  16. Ai tu ce ai cu îndemnurile astea. Ia să faci un ghid al cumpărătorului de roșii de pe Internet că manualul stăpânului l-am citit deja.

  17. Mircea Popescu`s avatar
    17
    Mircea Popescu 
    Friday, 16 March 2012

    Da' mi-i lene.

  18. Ia uite aici capitalism:

    La zece ani de la înfiinţarea companiei, Bitdefender şi-a schimbat imaginea. Noul logo al firmei este dragonul-lup de pe stindardele de lupta ale dacilor, iar sloganul este "awake" (n.red. treaz în limba engleză). La evenimentul de lansare a noii identităţi vizuale au participat jurnalişti de la principalele publicaţii din străinătate precum New York Times, El Pais, Computer Bild etc.

    Procesul de rebranding a durat 24 de luni şi a fost gestionat de compania de branding şi design Brandient. Jumătate lup, jumătate şarpe, totemul îi proteja pe daci în timpul războaielor, fiind astfel asociat cu ideea de invincibilitate. În interpretarea modernă semnificaţia brandului este completată de atributul inteligenţei superioare, devenind astfel relevantă în contextul societăţii digitale. Totodată, dragonul-lup accentuează originea românească a brandului. În legătură cu suma investită în acest proces de rebranding, Florin Talpeş a declarat doar că "este un cost semnificativ, o cifră cu şase zerouri".

    Un milion pentru un cap de lup (amărât). Trebuia să mă fac desenator.

  19. Mircea Popescu`s avatar
    19
    Mircea Popescu 
    Friday, 16 March 2012

    Da, sigur.

    Desi eu as prefera sa te faci investitor in constructii civile. Cum ar fi de exemplu niste poduri.

  1. [...] Capitalismul inteles de romani ramane o chestie absolut fascinanta. Cum frate, stai tu si te uiti in timp ce piata iti fuge de sub picioare ? O cadere de 50 de ori a volumului intr-un sector economic nu se explica prin criza. Se explica prin prostie. [...]

  2. [...] [...]

  3. [...] sociale si trairilor sufletesti ale majoritatii populatiei. Spre exemplu, orice negustor are a-si recupera investitia. Nimeni nu-si poate permite sa vanda ceva pe mai putini bani decat a platit, pentru ca asta ar [...]

  4. [...] al expresiei, ci-n sensul impropriu pe care o anumita specie de tonti i-o da : e-al lor pentru ca l-au cheltuit, in mintea lor, deja).De atata agitatie de fotoliu, iata-i intrati la idee, si fandacsia-i gata. Va fi varsare de sange! [...]

  5. [...] Si nu, nu se pune nici intr-un caz problema de “a nu pierde nimic”. Stiu ca-i draga mintii romanului prost, dar totusi, nu este mai mult decit o fantezie erotica. In realitate nu isi gaseste corespondent : [...]

  6. Capitalism si naivitate- pe Trilema - Un blog de Mircea Popescu-...

    Recitiri din vechime....

  7. [...] Rationamentul prin substitutie. Acest rationament eronat, despre care de altfel noi am mai discutat se bazeaza pe ipoteza ca valoarea unui bun este egala cu costul reconstruirii [...]

  8. [...] mea Joi, 15 Martie, Anul 4 d.Tr. | Autor: Mircea Popescu Am o fata in piata, in Dacia, de la care cumpar diverse fructe si legume de-astea de import. E dezghetata, probabil are [...]

  9. [...] ei acolo, bucuresteni de-ai nostri cum se gasesc. [↩]Care ramin la fel ca de ce-ar scadea ? Recuperarea investitiei!!!! [↩]Alt termen necunoscut intr-o limba lipsita de cultura vorbita de niste oameni si ei [...]

  10. [...] interaction and internal life of a majority of the populace. For instance, every merchant has to recoup investment. Nobody can ever dream of selling anything for less than what they paid, because such would mean [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.