Finalul Realismului Romanesc

Friday, 10 April, Year 1 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Marilena, ultimul film al lui Mircea Daneliuc consfinteste impresia de putred pe care o intuiam abia, fada si in felul ei imbatatoare in "Schimb valutar". Din octombrie pana acum, chestia asta a noastra, sa-i zicem ei "Realism Romanesc", a trecut de la o vaga fermentatie de fruct prea copt la borhot din cel mai dospit.

Sigur, nu-i ea chiar a "noastra", ci mai degraba a catorva minti mai rasarite printre noi, dar daca putem vorbi de succesele Romaniei la fotbal, incluzandu-ne toti in rezultatele catorva fesieri si sartori, sa ducem abuzul pana la fructele lui firesti, ce tatal naibii.

Daneliuc nu are arta lui Puiu sau Malaele de a folosi actorii pana la ultima picatura, de a le folosi slabiciunile si gaurile la fel de mult, uneori chiar mai mult decat plinurile, de a folosi actori amatori, si oameni care nici macar nu sunt actori in nici un fel, de a le controla unghiurile si suprafetele intr-un colaj reusit dar in fapt compus, urgent si ametitor, din bucatele pana la urma foarte mici.

Cornel Palade face un rol bun, seful libidinos, manat de un idealism fundamental si ciuntit, aparat cumva de-un realism, nici macar realism, de-un practicalism care nu-i iese personajului, evident din motive de idealism subiacent. Palade ca erou tragic, intr-un plan secund care-i serveste, accentuandu-i tragismul, n-as fi crezut sa vad. Un actor serios si muncitor.

La cat de bine poate juca o femeie de varsta ei, Cecilia Bârbora ar putea fi la fel de bine un travestit de pe Alfa Centauri. La cat de bine poate juca un barbat de varsta lui, Nicodim Ungureanu ar putea fi la fel de bine o preadolescenta chineza din provincia Xinjiang, ajunsa pentru prima oara intr-un oras cu sosele si electricitate acum 24 de ore. Impreuna, cei doi dor retina si zgarie urechile. Intr-o lume normala, Marilena este ultimul film din carierele lor, atat ca actori cat si ca orice altceva.

La partea de reusite, exista o scena in care televizorul se aude intr-o camera in care vorbesc cei doi, si spectatorul poate constata siderat ca vocile din televizor sunt la fel de incompetente in ale meseriei ca si vocile din camera, ceea ce produce un moment de suspensie mentala, urmat de convulsii si, la cei mai sensibili, voma.

Mie mi s-au stins luminile pe-acolo, si nu stiu sa va spun ce-a mai urmat, m-am indeletnicit cu sanii si alte formatiuni fiziologic normale ale companiei vre-un sfert de ceas dupa care am plecat la ale noastre.

Marilena nu este un film, este un semnal. Realismul romanesc a devenit reteta. Caini vagabonzi copuland, frate, c-asa-i in realism ! Blugi turcesti, ratuste de plastic cu fluier, hai sa bagam si cu accident de circulatie. Tot ce mai lipseste e spalatoarea de vase, pentru o ciorba de cantina revolutionara. C-asa se face, ce, esti copil ?

De-acum incolo, s-a mantuit, petrecerea a luat sfarsit, visul asta cu cinematografia romaneasca a fost foarte frumos, chiar tin in ciorne de vre-o luna si mai bine un articol care propune renuntarea la nivel de stat la alte eforturi, si concentrarea cheltuielilor pe cinematografie. Decat sa stricam bani pe servicii sociale proaste, pe firme de mahari, pe sosele care reparate arata mai stricate decat la inceput, hai mai bine sa dam toti banii pe filme.

Prea tarziu. Revenim la ale noastre.

Category: Trilematograf
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

13 Responses

  1. Sunt, am fost şi rămân fan Danieliuc, un regizor de mâna întâi. Subiectiv fiind eu, dam îmi place subiectivismul meu.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Friday, 10 April 2009

    Om bun, si mie imi place Danieluc, asa, in principiu si teoretic. Dar ai vazut filmul ?

  3. catfish`s avatar
    3
    catfish 
    Friday, 10 April 2009

    N-am vazut filmul, poate n-am sa-l vad in veci. Dar daca se iveste als pe-aici, imi dai voie sa-l bag in ma-sa?

    <)))<

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Friday, 10 April 2009

    Intr-o vreme mai elucubra, dar fara mult succes asa ca s-o lasat pagubas. Ce-ai cu el ?

  5. catfish`s avatar
    5
    catfish 
    Friday, 10 April 2009

    Ma indoiesc ca se abtine, e "k musk in curul klului" când cineva pomeneste de filme. Sa vedem.

    <)))<

  6. llama lana`s avatar
    6
    llama lana 
    Friday, 10 April 2009

    Unde ţi-s musăţile de pisică, catfish?

  7. Mircea Danieliuc nu a rezistat si si-a bagat sotia la produs , scotand-o la inaintare cu aceasta scarbosenie , pe care multi o numesc capodopera .
    Bleahhhhhhhhhh ! :D

  8. Vedeţi, mai întâi, care este numele lui corect (Daneliuc, nu Danieluc sau Danieliuc) şi apoi comentaţi-i filmele.

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 July 2009

    Greu nume pentru astia cu dislexie. Dar ai dreptate, multumesc, am corectat.

  10. nu putem sa producem si altfel de filme ?!...tb sa avem doar caini vagabonzi, cersatori, hotzi de buzunare si mizerie crunta ?

  11. inca nu am vazut filmul Realism Romanesc, dar poti sa-mi spui te rog unde il pot vedea?

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Friday, 22 November 2013

    Apai peste tot in jur.

  1. [...] impression at the time was that the almightly, exquisite Romanian wave sweeping over cinema were coming to an end. Ten years later that barely registers : it had been running for a full decade by then. How long [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.