La Moartea Lui Fulger on Trilema Rotaku Club

Friday, 27 April, Year 10 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

In goana roibului un sol, cu friu-n dinti si-n capul gol
/ɨn ɡo̯ana rojbuluj un sol ku frɨwn dint͡sʲ ʃʲn kapul gol/

Rasare, creste-n zari venind, si-n urma-i corbii croncanind
/rəsare kreʃten zəri venind ʃʲn urməj korbij kronkənind/

Alearga stol.
/ale̯argə stol/

El duce regelui raspuns din tabara, si tine-ascuns sub straiul picurind de ploi
/jel dut͡ʃe regeluj rəspuns din tabarə, ʃʲ t͡sʲne̯askuns sub strajul pikurɨnd de ploj/

Pe cel mai bun dintre eroi. Atita semn de la razboi si-a fost de-ajuns.
/pe t͡ʃel maj bun dintre eroj atɨta semn de la rəzboj ʃʲa fost de̯aʒuns/

Pe Fulger mort! Pe-un mal strain l-a fulgerat un brat hain!
/pe fuld͡ʒer mort pe̯un mal strəin la fuld͡ʒerat un brat͡s hajn/

De-argint e alb frumosu-i port, dar ros de singe-i albul tort
/de̯argint je alb frumosuj port, dar roʃ de sɨngej albul tort/

Si pieptul gol al celui mort de lanci e plin.
/ʃʲ pjeptul gol al celuj mort de ləncʲ je plin/

Sarmanul crai! Cind l-a vazut, si cind de-abia l-a cunoscut
/sərmanul kraj kɨnd la vəzut, ʃʲ kɨnd de̯abja la kunoskut/

Cu vuiet s-a izbit un pas de spaima-n laturi si-a ramas,
/ku vujet sa izbit un pas de spajmən ləturj ʃʲa rəmas/

Cu pumnii strinsi, fara de glas.
/ku pumniʲ strɨnʃʲ fərə de glas/

Ca un pierdut.
/ka un pjerdut/

Sa-i moara Fulger ?! Poti sfarma si pe-un voinic ce cuteza
/saj mo̯arə fuld͡ʒer pot͡sʲ sfərma ʃʲ pewn vojnik t͡ʃe kuteza/

Sa-nalte dreapta lui de fier sa prinda fulgerul din cer ?
/sənalt͡se dre̯apta luj de fjer sə prində fuld͡ʒerul din t͡ʃer/

Cum pier miseii daca pier cei buni asa!
/kum pjer miʃeiʲ dakə pjer t͡ʃei bunʲ aʃa/

Dar miine va mai fi pamint ? Mai fi-vor toate cite sunt!
/dar mɨine va maj fʲ pəmɨnt maj fivor to̯ate kɨte sunt/

Cind n-ai de-acum sa mai privesti pe cel frumos cum insuti esti, de dragul cui sa mai traiesti
/kɨnd naj de̯akum sə maj priveʃti pe t͡ʃel frumos kum ɨnsut͡sʲ eʃti de dragul kuʲ sə maʲ traiʲeʃti/

Tu, soare sfint ?
/tu so̯are sfɨnt/

Dar doamna! Suflet pustiit, cu parul alb si despletit prin largi iatacuri alerga
/dar do̯amna suflet pustiiit ku pərul alb ʃʲ despletit prin lard͡ʒʲii jatakurʲ alerga/

Cu hohot lung ea blestema, si tot palatul plin era
/ku hohot lung jea blestema ʃʲ tot palatul plin jera/

De plins cumplit.
/de plɨns kumplʲt/

La stat si umblet slaba ce-i! Topiti sunt ochii viorei
/la stat ʃʲ umblet slabə t͡ʃei topit͡si sunt ochiʲ vioreʲ/

De-atita vaiet ne-ntrerupt si graiul stins si-obrazul supt, si tot vesmintul doamnei rupt
/de̯atɨta vajet nentrerupt ʃʲ grajul stins ʃʲobrazul supt ʃʲ tot veʃmɨntul do̯amneʲ rupt/

De mina ei.
/de mɨna jei/

"De dorul cui si de-al cui drag sa-mi plinga sufletul pribeag ?
/de dorul kuʲ ʃʲ de̯al kuʲ drag səmʲ plɨngə sufletul pribe̯ag/

Intreaga noapte nedormind ca s-aud roibii tropotind, sa sar din pat, s-alerg in prag
/ɨntre̯aga no̯apte nedormind ka sawd roibiʲ tropotind sə sar din pat salerg ɨn prag/

Sa te cuprind!
/sə te kuprind/

Nu-l dau din brate nimanui! Inchideti-ma-n groapa lui.
/nul dau din brat͡se nimənuj ɨnkidet͡simən gro̯apa lui/

Ma lasi tu, Fulgere, sa mor ? Iti lasi parintii-n plins si dor ? O, du-i cu tine, drag odor.
/mə laʃʲ tu fuld͡ʒere sə mor ɨt͡si laʃʲ pərint͡siʲn plɨns ʃʲ dor o duj ku tine drag odor/

O, du-i!
/o duj/

Ah, mama, tu! Ce slaba esti! N-ai glas de vifor, sa jelesti ;
/ah mamə tu t͡ʃe slabə jeʃtʲ naj glas de vifor sə ʒeleʃtʲ/

N-ai miini de fier, ca fier sa fringi, n-ai mari de lacrimi, mari sa plingi.
/naj mɨʲnʲ de fjer ka fjer sə frɨngʲ naj mərʲ de lakrimʲ mərʲ sə plɨnd͡ʒʲ/

Nu esti de foc, la piept sa-l stringi, sa-l incalzesti.
/nu jeʃtʲ de fok la pjept səl strɨnd͡ʒʲ səl ɨnkəlzeʃtʲ/

Si tu, cel spre batai aprins, acum esti potolit si stins. N-auzi nici trimbitile-n vai...iii
/ʃʲ tu t͡ʃel spre bətəʲ aprins akum eʃtʲ potolit ʃʲ stins nawzi nit͡ʃi trɨmbit͡silen vəʲ/

Nu vezi cum sar grabiti ai tai... rideai de moarte prin batai
/nu vezi kum sar grəbit͡si ai təʲ rɨde̯aj de mo̯arte prin bətəʲ/

Dar ea te-a-nvins.
/dar jea te̯anvins/

Pe piept, colac de griu de-un an, si-n loc de galben buzdugan faclii de ceara ti-au facut
/pe pjept kolak de grɨu dewn an ʃʲn lok de galben buzdugan fəkliʲ de t͡ʃe̯arə t͡sjaw fəkut/

In dreapta cea fara temut, si-n mina care poarta scut
/ɨn dre̯apta t͡ʃe̯a fərə temut ʃʲn mɨna kare po̯artə skut/

Ti-au pus un ban.
/t͡sjaw pus un ban/

Cu faclioara, pe-unde treci, dai zare negrelor poteci in noaptea negrului pustiu
/ku fəkljo̯ara pewnde tret͡ʃʲ daj zare negrelor potet͡ʃʲ ɨn no̯apte̯a negruluʲ pustʲw/

Iar banu-i vama peste riu. Merinde ai colac de griu, pe-un drum de veci.
/jar banuʲ vamə peste rɨw merinde aj kolak de grɨu pewn drum de vet͡ʃʲ /

Intr-un cosciug de-argint te-au pus, deplin armat, ca-n ceruri sus
/ɨntrun koʃt͡ʃʲug de̯ard͡ʒʲnt te̯aw pus deplin armat kan t͡ʃeruri sus/

Sa fii intreg ce-ai fost mereu, sa tremure sub pasu-ti greu albastrul cer, la Dumnezeu
/sə fiʲ ɨntreg t͡ʃe̯aj fost merew sə tremure sub pasut͡si grew albastrul t͡ʃer la dumnezew /

Cind vei fi dus.
/kɨnd vej fʲ dus/

Mirati si de rasuflet goi, vazindu-ti chipul de razboi sa steie ingerii-nlemnitiiv
/mirat͡si ʃʲ de rəsuflet goʲ vəzɨndut͡si kipul de rəzboj sə steje ɨnd͡ʒeriʲnlemnit͡si/

Si, orb de-al armelor sclipit, s-alerge soarele-napoi
/ʃʲ orb de̯al armelor sklipit salerd͡ʒe so̯arelenapoʲ /

Spre rasarit.
/spre rəsərit/

Iar cind a fost la-nmormintat toti mortii parca s-au sculat sa-si plinga pe ortacul lor
/jar kɨnd a fost lanmormɨntat tot͡si mort͡siʲ parka saw skulat səʃʲ plɨngə pe ortakul lor /

Asa era de mult popor venit sa plinga pe-un fecior
/Aʃa era de mult popor venit sə plɨngə pewn fet͡ʃʲor/

De imparat.
/de ɨmpərat/

Si popi, sirag, cadelnitind, ceteau ectenii de comind, si clopote, si plins, si vai
/ʃʲ popʲ ʃirag kədelnit͡sɨnd t͡ʃete̯aw ekteniʲ de komɨnd ʃʲ klopote ʃʲ plɨns ʃʲ vaj.

Si-ostenii-n sir, si pas de cai, si sfetnici, si feciori de crai
/ʃʲoʃteniʲn ʃʲr ʃʲ pas de kaj ʃʲ sfetnit͡ʃʲ ʃʲ fet͡ʃʲori de kraʲ /

Si nat de rind.
/ʃʲ nat de rɨnd/

Si ma-sa biata! Cum gemea, si blestema, si se izbea sa sara-n groapa
/ʃʲ məsa bjata kum d͡ʒeme̯a ʃʲ blestema ʃʲ se izbe̯a sə sarən gro̯apə/

"L-au inchis pe veci! Mi-a fost si mie scris sa ma destept plingind din vis
/law inkis pe vet͡ʃʲ mja fost ʃʲ mje skris sə mə deʃtept plɨngɨnd din vis/

Din lumea mea!"
/din lume̯a me̯a/

Ce urma lasa soimii-n zbor ? Ce urma, pestii-n apa lor ?
/t͡ʃe urmə lasə ʃoʲmiʲn zbor t͡ʃe urmə peʃtiʲn apa lor/

Sa fii cit muntii de voinic, ori cit un pumn sa fii de mic, cararea mea si-a tuturor
/sə fiʲ kɨt munt͡siʲ de vojnik orʲ kɨt un pumn sə fiʲ de mik kərare̯a me̯a ʃʲa tuturor /

E tot nimic.
/je tot nimik/

Ca tot ce esti si tot ce poti, parere-i tot, daca socoti.
/kə tot t͡ʃe jeʃti ʃʲ tot t͡ʃe pot͡sʲ pərerej tot dakə sokot͡sʲ /

De mori tirziu ori mori curind, de mori satul ori mori flamind, totuna e.
/de mori tɨrzjw orʲ morʲ kurɨnd de mori sətul orʲ morʲ fləmɨnd totuna je /

Si, rind pe rind, ne ducem toti.
/ʃʲ rɨnd pe rɨnd ne dut͡ʃem tot͡sʲ /

"Eu vreau cu Fulger sa ramin!
/jew vre̯aw ku fuld͡ʒer sə rəmɨn /

Ah, Dumnezeu, nedrept stapin, m-a dusmanit traind mereu, si-a pizmuit norocul meu!
/ah dumnezew nedrept stəpɨn ma duʃmənit trəjnd merew ʃʲa pizmujt norokul mew /

E un pagin si Dumnezeu,v
/je un pəgɨn ʃʲ dumnezew/

E un pagin!"
/je un pəgɨn/

"De ce sa cred in el de-acum ? In fata lui toti au un drum, ori buni, ori rai.
/de t͡ʃe sə kred ɨn jel de̯akum ɨn fat͡sa luj tot͡sʲ au un drum orʲ bunʲ orʲ rəj /

Tot un mormint! Nu-i nimeni drac si nimeni sfint, credinta-i val, iubirea vint
/tot un mormɨnt nuj nimenj drak ʃʲ nimenj sfɨnt kredint͡saj val jubire̯a vɨnt /

Si viata fum!"
/ʃʲ vjat͡sa fum /

A fost minune ce spunea! Grabit, poporul cruci facea de mila ei si sta-ngrozit
/a fost minune t͡ʃe spune̯a grəbit poporul krut͡ʃi fət͡ʃe̯a de mila jei ʃʲ stangrozit /

Atunci un sfetnic a venit, si-n fata doamnei s-a oprit, privind la ea.
/atunt͡ʃi un sfetnik a venit ʃʲn fat͡sa do̯amnej sa oprit privind la je̯a /

Un sfint de-al carui chip te temi, ce-abia aude cind il chemi.
/un sfɨnt de̯al karuj kip te temi t͡ʃe̯abiʲa aude kɨnd ɨl kemi /

Batrin ca vremea, stilp ramas, nascut cu lumea intr-un ceas,
/bətrɨn ka vreme̯a stɨlp rəmas nəskut ku lume̯a ɨntrun t͡ʃe̯as/

El parca-i viul parastas al altor vremi.
/jel parkəj viul parastas al altor vremi /

Si sprijin pe toiag catind, si-ncet cu mina ridicind sprincenele,
/ʃʲ spriʒin pe tojag kətɨnd ʃʲnt͡ʃet ku mɨna ridikɨnd sprɨnt͡ʃenele /

Din rostu-i rar duios cuvintele rasar : "Nepoata draga!
/din rostuj rar dujos kuvintele rəsar nepo̯atə dragə/

De-n zadar te vad plingind."
/den zadar te vəd plɨngɨnd/

"De cum te zbuciumi, tu te stingi, si inima in noi o fringi
/de kum te zbut͡ʃjumj tu te stind͡ʒʲ ʃʲ inima ɨn noj o frɨnd͡ʒʲ /

Ne doare c-a fost scris asa, ne dori mai rau cu jalea ta,
/ne do̯are ka fost skris aʃa ne dori maj rəw ku ʒale̯a ta/

De-aceea doamna, te-am ruga, sa nu mai plingi."
/de̯at͡ʃeja do̯amnə te̯am ruga sə nu maj plɨnd͡ʒʲ /

"Pe cer cind soarele-i apus, de ce sa plingi privind in sus ?
/pe t͡ʃer kɨnd so̯arelej apus de t͡ʃe sə plɨnd͡ʒʲ privind ɨn sus /

Mai bine ochii-n jos sa-i pleci, sa vezi pamintul pe-unde treci. El nu e mort. Traieste-n veci.
/maj bine okijn ʒos səj plet͡ʃi sə vezi pəmɨntul pewnde tret͡ʃi jel nu je mort trajeʃten vet͡ʃi /

E numai dus."
/je numaj dus/

"N-am cap si chip pe toti sa-i spui, si-as spune tot ce stiu, dar cui ?
/nam kap ʃʲ kip pe tot͡sʲ səj spuj ʃʲaʃ spune tot t͡ʃe ʃtjw dar kuj /

Ca de copil eu m-am luptat in rind cu Volbura-mparat
/kə de kopil jew mam luptat ɨn rɨnd ku volburəmpərat /

Si-l stiu pe Crivat cel turbat ca tara lui."
/ʃʲl ʃtʲw pe krivat͡s t͡ʃel turbat ka t͡sara luj /

"Ce oameni! Ce sunt cei de-acum! Si toti s-au dus pe-acelasi drum.
/t͡ʃe o̯amenʲ t͡ʃe sunt t͡ʃei de̯akum ʃʲ tot͡sʲ saw dus pe̯at͡ʃelaʃʲ drum /

Ei si-au plinit chemarea lor, si i-am vazut murind usor. N-a fost niciunul plingator
/jeʲ ʃʲaw plinit kemare̯a lor ʃʲ jam vəzut murind uʃor na fost niciunul plɨngətor/

Ca viata-i fum."
/kə vjat͡saj fum/

"Zici fum ? O, nu-i adevarat. Razboi e, de viteji purtat!
/zit͡ʃi fum o nuj adevərat rəzboj je de viteʒj purtat/

Viata-i datorie grea, si lasii se-ngrozesc de ea. Sa aiba tot cei lasi ar vrea
/vjat͡saj datorije gre̯a ʃʲ laʃiʲ sengrozesk de jea sə ajbə tot t͡ʃej laʃi ar vre̯a /

Pe neluptat."
/pe neluptat /

"De ce sa-ntrebi viata ce-i ? Asa se-ntreaba cei misei.
/de t͡ʃe səntrebj vjat͡sa t͡ʃej aʃa sentre̯abə t͡ʃej miʃej /

Cei buni n-au vreme de gindit la moarte si de tinguit. Caci plinsu-i de nebuni scornit,
/t͡ʃej bunʲ naw vreme de gɨndit la mo̯arte ʃʲ de tɨnguʲt kət͡ʃi plɨnsuj de nebunʲ skornit/

Si de femei!"
/ʃʲ de femeʲ /

"Traieste-ti, doamna, viata ta, si-a mortii lege n-o cata.
/Trəjeʃtet͡si do̯amnə vjat͡sa ta ʃʲa mort͡siʲ led͡ʒe no kəta/

Sunt crai ce schimb-a lumii sorti, dar daca mor, ce grija porti ?
/sunt kraj t͡ʃe skimba lumiʲ sort͡sʲ dar dakə mor t͡ʃe griʒə port͡sʲ /

Mai simte-n urma cineva ca ei sunt morti ?"
/maj simten urmə t͡ʃineva kə jej sunt mort͡sʲ /

"Dar stiu un lucru mai presus de toate cite ti le-am spus :
/dar ʃtiw un lucrw maj presus de to̯ate kɨte t͡si le̯am spus /

Credinta-n zilele de-apoi e singura tarie-n noi.
/kredint͡san zilele de̯apoj je singura tərjen noj /

Ca multe-s tari cum credem noi, si miine nu-s."
/kə multes tarʲ kum kredem noj ʃʲ mɨine nus/

"Si-oricit de amariti sa fim, nu-i bine sa ne dezlipim de cel ce vietile le-a dat
/ʃjorikɨt de amərɨt͡sʲ sə fim nuj bine sə ne dezlipim de t͡ʃel t͡ʃe vjet͡sʲle le̯a dat /

O fi viata chin rabdat, dar una stiu : ea ni s-a dat ca s-o traim."
/o fʲ vjat͡sa kin rəbdat dar una ʃtiu je̯a ni sa dat ka so trəjm /

Ea n-a mai plins, pierdut privea la sfetnic, lung, dar nu-l vedea.
/je̯a na maj plɨns pjerdut privea la sfetnik lung dar nul vede̯a/

Si n-a mai inteles ce-a zis, si nu vedea cum au inchis sicriul alb
/ʃʲ na maj ɨnt͡seles ce̯a zis ʃʲ nu vede̯a kum au ɨnkis sikrjul alb /

Era un vis, si ea-l traia.
/jera un vis ʃʲ je̯al trəja /

Senini de plinset ochii ei, priveau barbati, priveau femei...
/seninʲ de plɨnset ochiʲ jej prive̯aw bərbat͡sʲ prive̯aw femeʲ /

Cu spaima muta-n jur privea. Din mult nimic nu-ntelegea, si se muncea sa stie ce-i
/ku spajmə mutən ʒur prive̯a din mult nimik nunt͡seled͡ʒe̯a ʃʲ se munt͡ʃe̯a sə ʃtje t͡ʃei /

Si nu putea.
/ʃʲ nu pute̯a /

I-a fulgerat deodata-n gind sa rida, caci vedea plingind o lume-ntreaga-n rugaciuni
/ja fuld͡ʒerat de̯odatən gɨnd sə rɨdə cət͡ʃi vede̯a plɨngɨnd o lumentre̯agən rugəciunʲ /

"In fata unei gropi s-aduni atita lume de nebuni... Sa mori rizind!"
/ɨn fat͡sa unej gropʲ sadunʲ atɨta lume de nebunʲ sə morʲ rɨzɨnd /

Si clopotele-n limba lor plingeau cu glas tinguitor,
/ʃʲ klopotelen limba lor plɨnd͡ʒeaw cu glas tɨnguitor /

Si-adinc, din bubuitul frint al bulgarilor de pamint, vorbea un glas, un cintec sfint
/ʃʲadɨnk din bubujtul frɨnt al bulgərilor de pəmɨnt vorbe̯a un glas un kɨntek sfɨnt/

Si-naltator :
/ʃʲnəlt͡sətor/

"Nu cerceta aceste legi, ca esti nebun de le-ntelegi!
/nu t͡ʃert͡ʃeta at͡ʃeste led͡ʒʲ kə jeʃti nebun de lent͡seled͡ʒʲ /

Din codru rupi o ramurea, ce-i pasa codrului de ea! Ce-i pasa unei lumi intregi
/din kodru rupʲ o rəmure̯a t͡ʃei pasə kodruluʲ de je̯a t͡ʃei pasə uneʲ lumʲ ɨntred͡ʒi /

De moartea mea!"
/de mo̯arte̯a me̯a/

Translation also available.

———
  1. Truly the complex i/j/ʲ/ translations remain the finnickiest portion of Romanian and readily the principal giveaway of the foreign speaker to the native ear. []
  2. For the record, the difference between mergi and faci is very marked to the native ear, even if conventionally both sounds are rendered as /d͡ʒ/. The end result may be entirely similar, but one is jaw-powered while the other is tongue-powered and the difference is audible ; and for that matter visible. []
  3. Es braust ein Ruf wie Donnerhall... []
  4. Because angels are little bitches by Ro logic. []
  5. "Pagan" here practically speaking means "nigger". []
Category: Cuvinte Sfiinte
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

3 Responses

  1. [...] 18. Du-te la ostire! Pentru tara mori, si-ti va fi mormintu-ncununat de flori! Go back to your battle, for the country die, and your earthly grave will reach to the sky. [...]

  2. [...] thou must bear hence, not send with them, But carry me with thee to Seistan, And place me on a bed, and mourn for me, Thou, and the snow-hair'd Zal, and all thy friends. And thou must lay me in that lovely earth, And [...]

  3. [...] I simply translate, which is how you get The Letter Third or The silver tusked boar, or La Moartea Lui Fulger, or Rinduieli or The Beoble, or Prime Pastrami, or Sobieskii si Romanii, or Muma lui Stefan cel [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.