La Moartea Lui Fulger on Trilema Rotaku Club

Friday, 27 April, Year 10 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

In goana roibului un sol, cu friu-n dinti si-n capul gol
/ɨn ɡo̯ana rojbuluj un sol ku frɨwn dint͡sʲ ʃʲn kapul gol/

Rasare, creste-n zari venind, si-n urma-i corbii croncanind
/rəsare kreʃten zəri venind ʃʲn urməj korbij kronkənind/

Alearga stol.
/ale̯argə stol/

El duce regelui raspuns din tabara, si tine-ascuns sub straiul picurind de ploi
/jel dut͡ʃe regeluj rəspuns din tabarə, ʃʲ t͡sʲne̯askuns sub strajul pikurɨnd de ploj/

Pe cel mai bun dintre eroi. Atita semn de la razboi si-a fost de-ajuns.
/pe t͡ʃel maj bun dintre eroj atɨta semn de la rəzboj ʃʲa fost de̯aʒuns/

Pe Fulger mort! Pe-un mal strain l-a fulgerat un brat hain!
/pe fuld͡ʒer mort pe̯un mal strəin la fuld͡ʒerat un brat͡s hajn/

De-argint e alb frumosu-i port, dar ros de singe-i albul tort
/de̯argint je alb frumosuj port, dar roʃ de sɨngej albul tort/

Si pieptul gol al celui mort de lanci e plin.
/ʃʲ pjeptul gol al celuj mort de ləncʲ je plin/

Sarmanul crai! Cind l-a vazut, si cind de-abia l-a cunoscut
/sərmanul kraj kɨnd la vəzut, ʃʲ kɨnd de̯abja la kunoskut/

Cu vuiet s-a izbit un pas de spaima-n laturi si-a ramas,
/ku vujet sa izbit un pas de spajmən ləturj ʃʲa rəmas/

Cu pumnii strinsi, fara de glas.
/ku pumniʲ strɨnʃʲ fərə de glas/

Ca un pierdut.
/ka un pjerdut/

Sa-i moara Fulger ?! Poti sfarma si pe-un voinic ce cuteza
/saj mo̯arə fuld͡ʒer pot͡sʲ sfərma ʃʲ pewn vojnik t͡ʃe kuteza/

Sa-nalte dreapta lui de fier sa prinda fulgerul din cer ?
/sənalt͡se dre̯apta luj de fjer sə prində fuld͡ʒerul din t͡ʃer/

Cum pier miseii daca pier cei buni asa!
/kum pjer miʃeiʲ dakə pjer t͡ʃei bunʲ aʃa/

Dar miine va mai fi pamint ? Mai fi-vor toate cite sunt!
/dar mɨine va maj fʲ pəmɨnt maj fivor to̯ate kɨte sunt/

Cind n-ai de-acum sa mai privesti pe cel frumos cum insuti esti, de dragul cui sa mai traiesti
/kɨnd naj de̯akum sə maj priveʃti pe t͡ʃel frumos kum ɨnsut͡sʲ eʃti de dragul kuʲ sə maʲ traiʲeʃti/

Tu, soare sfint ?
/tu so̯are sfɨnt/

Dar doamna! Suflet pustiit, cu parul alb si despletit prin largi iatacuri alerga
/dar do̯amna suflet pustiiit ku pərul alb ʃʲ despletit prin lard͡ʒʲii jatakurʲ alerga/

Cu hohot lung ea blestema, si tot palatul plin era
/ku hohot lung jea blestema ʃʲ tot palatul plin jera/

De plins cumplit.
/de plɨns kumplʲt/

La stat si umblet slaba ce-i! Topiti sunt ochii viorei
/la stat ʃʲ umblet slabə t͡ʃei topit͡si sunt ochiʲ vioreʲ/

De-atita vaiet ne-ntrerupt si graiul stins si-obrazul supt, si tot vesmintul doamnei rupt
/de̯atɨta vajet nentrerupt ʃʲ grajul stins ʃʲobrazul supt ʃʲ tot veʃmɨntul do̯amneʲ rupt/

De mina ei.
/de mɨna jei/

"De dorul cui si de-al cui drag sa-mi plinga sufletul pribeag ?
/de dorul kuʲ ʃʲ de̯al kuʲ drag səmʲ plɨngə sufletul pribe̯ag/

Intreaga noapte nedormind ca s-aud roibii tropotind, sa sar din pat, s-alerg in prag
/ɨntre̯aga no̯apte nedormind ka sawd roibiʲ tropotind sə sar din pat salerg ɨn prag/

Sa te cuprind!
/sə te kuprind/

Nu-l dau din brate nimanui! Inchideti-ma-n groapa lui.
/nul dau din brat͡se nimənuj ɨnkidet͡simən gro̯apa lui/

Ma lasi tu, Fulgere, sa mor ? Iti lasi parintii-n plins si dor ? O, du-i cu tine, drag odor.
/mə laʃʲ tu fuld͡ʒere sə mor ɨt͡si laʃʲ pərint͡siʲn plɨns ʃʲ dor o duj ku tine drag odor/

O, du-i!
/o duj/

Ah, mama, tu! Ce slaba esti! N-ai glas de vifor, sa jelesti ;
/ah mamə tu t͡ʃe slabə jeʃtʲ naj glas de vifor sə ʒeleʃtʲ/

N-ai miini de fier, ca fier sa fringi, n-ai mari de lacrimi, mari sa plingi.
/naj mɨʲnʲ de fjer ka fjer sə frɨngʲ naj mərʲ de lakrimʲ mərʲ sə plɨnd͡ʒʲ/

Nu esti de foc, la piept sa-l stringi, sa-l incalzesti.
/nu jeʃtʲ de fok la pjept səl strɨnd͡ʒʲ səl ɨnkəlzeʃtʲ/

Si tu, cel spre batai aprins, acum esti potolit si stins. N-auzi nici trimbitile-n vai...iii
/ʃʲ tu t͡ʃel spre bətəʲ aprins akum eʃtʲ potolit ʃʲ stins nawzi nit͡ʃi trɨmbit͡silen vəʲ/

Nu vezi cum sar grabiti ai tai... rideai de moarte prin batai
/nu vezi kum sar grəbit͡si ai təʲ rɨde̯aj de mo̯arte prin bətəʲ/

Dar ea te-a-nvins.
/dar jea te̯anvins/

Pe piept, colac de griu de-un an, si-n loc de galben buzdugan faclii de ceara ti-au facut
/pe pjept kolak de grɨu dewn an ʃʲn lok de galben buzdugan fəkliʲ de t͡ʃe̯arə t͡sjaw fəkut/

In dreapta cea fara temut, si-n mina care poarta scut
/ɨn dre̯apta t͡ʃe̯a fərə temut ʃʲn mɨna kare po̯artə skut/

Ti-au pus un ban.
/t͡sjaw pus un ban/

Cu faclioara, pe-unde treci, dai zare negrelor poteci in noaptea negrului pustiu
/ku fəkljo̯ara pewnde tret͡ʃʲ daj zare negrelor potet͡ʃʲ ɨn no̯apte̯a negruluʲ pustʲw/

Iar banu-i vama peste riu. Merinde ai colac de griu, pe-un drum de veci.
/jar banuʲ vamə peste rɨw merinde aj kolak de grɨu pewn drum de vet͡ʃʲ /

Intr-un cosciug de-argint te-au pus, deplin armat, ca-n ceruri sus
/ɨntrun koʃt͡ʃʲug de̯ard͡ʒʲnt te̯aw pus deplin armat kan t͡ʃeruri sus/

Sa fii intreg ce-ai fost mereu, sa tremure sub pasu-ti greu albastrul cer, la Dumnezeu
/sə fiʲ ɨntreg t͡ʃe̯aj fost merew sə tremure sub pasut͡si grew albastrul t͡ʃer la dumnezew /

Cind vei fi dus.
/kɨnd vej fʲ dus/

Mirati si de rasuflet goi, vazindu-ti chipul de razboi sa steie ingerii-nlemnitiiv
/mirat͡si ʃʲ de rəsuflet goʲ vəzɨndut͡si kipul de rəzboj sə steje ɨnd͡ʒeriʲnlemnit͡si/

Si, orb de-al armelor sclipit, s-alerge soarele-napoi
/ʃʲ orb de̯al armelor sklipit salerd͡ʒe so̯arelenapoʲ /

Spre rasarit.
/spre rəsərit/

Iar cind a fost la-nmormintat toti mortii parca s-au sculat sa-si plinga pe ortacul lor
/jar kɨnd a fost lanmormɨntat tot͡si mort͡siʲ parka saw skulat səʃʲ plɨngə pe ortakul lor /

Asa era de mult popor venit sa plinga pe-un fecior
/Aʃa era de mult popor venit sə plɨngə pewn fet͡ʃʲor/

De imparat.
/de ɨmpərat/

Si popi, sirag, cadelnitind, ceteau ectenii de comind, si clopote, si plins, si vai
/ʃʲ popʲ ʃirag kədelnit͡sɨnd t͡ʃete̯aw ekteniʲ de komɨnd ʃʲ klopote ʃʲ plɨns ʃʲ vaj.

Si-ostenii-n sir, si pas de cai, si sfetnici, si feciori de crai
/ʃʲoʃteniʲn ʃʲr ʃʲ pas de kaj ʃʲ sfetnit͡ʃʲ ʃʲ fet͡ʃʲori de kraʲ /

Si nat de rind.
/ʃʲ nat de rɨnd/

Si ma-sa biata! Cum gemea, si blestema, si se izbea sa sara-n groapa
/ʃʲ məsa bjata kum d͡ʒeme̯a ʃʲ blestema ʃʲ se izbe̯a sə sarən gro̯apə/

"L-au inchis pe veci! Mi-a fost si mie scris sa ma destept plingind din vis
/law inkis pe vet͡ʃʲ mja fost ʃʲ mje skris sə mə deʃtept plɨngɨnd din vis/

Din lumea mea!"
/din lume̯a me̯a/

Ce urma lasa soimii-n zbor ? Ce urma, pestii-n apa lor ?
/t͡ʃe urmə lasə ʃoʲmiʲn zbor t͡ʃe urmə peʃtiʲn apa lor/

Sa fii cit muntii de voinic, ori cit un pumn sa fii de mic, cararea mea si-a tuturor
/sə fiʲ kɨt munt͡siʲ de vojnik orʲ kɨt un pumn sə fiʲ de mik kərare̯a me̯a ʃʲa tuturor /

E tot nimic.
/je tot nimik/

Ca tot ce esti si tot ce poti, parere-i tot, daca socoti.
/kə tot t͡ʃe jeʃti ʃʲ tot t͡ʃe pot͡sʲ pərerej tot dakə sokot͡sʲ /

De mori tirziu ori mori curind, de mori satul ori mori flamind, totuna e.
/de mori tɨrzjw orʲ morʲ kurɨnd de mori sətul orʲ morʲ fləmɨnd totuna je /

Si, rind pe rind, ne ducem toti.
/ʃʲ rɨnd pe rɨnd ne dut͡ʃem tot͡sʲ /

"Eu vreau cu Fulger sa ramin!
/jew vre̯aw ku fuld͡ʒer sə rəmɨn /

Ah, Dumnezeu, nedrept stapin, m-a dusmanit traind mereu, si-a pizmuit norocul meu!
/ah dumnezew nedrept stəpɨn ma duʃmənit trəjnd merew ʃʲa pizmujt norokul mew /

E un pagin si Dumnezeu,v
/je un pəgɨn ʃʲ dumnezew/

E un pagin!"
/je un pəgɨn/

"De ce sa cred in el de-acum ? In fata lui toti au un drum, ori buni, ori rai.
/de t͡ʃe sə kred ɨn jel de̯akum ɨn fat͡sa luj tot͡sʲ au un drum orʲ bunʲ orʲ rəj /

Tot un mormint! Nu-i nimeni drac si nimeni sfint, credinta-i val, iubirea vint
/tot un mormɨnt nuj nimenj drak ʃʲ nimenj sfɨnt kredint͡saj val jubire̯a vɨnt /

Si viata fum!"
/ʃʲ vjat͡sa fum /

A fost minune ce spunea! Grabit, poporul cruci facea de mila ei si sta-ngrozit
/a fost minune t͡ʃe spune̯a grəbit poporul krut͡ʃi fət͡ʃe̯a de mila jei ʃʲ stangrozit /

Atunci un sfetnic a venit, si-n fata doamnei s-a oprit, privind la ea.
/atunt͡ʃi un sfetnik a venit ʃʲn fat͡sa do̯amnej sa oprit privind la je̯a /

Un sfint de-al carui chip te temi, ce-abia aude cind il chemi.
/un sfɨnt de̯al karuj kip te temi t͡ʃe̯abiʲa aude kɨnd ɨl kemi /

Batrin ca vremea, stilp ramas, nascut cu lumea intr-un ceas,
/bətrɨn ka vreme̯a stɨlp rəmas nəskut ku lume̯a ɨntrun t͡ʃe̯as/

El parca-i viul parastas al altor vremi.
/jel parkəj viul parastas al altor vremi /

Si sprijin pe toiag catind, si-ncet cu mina ridicind sprincenele,
/ʃʲ spriʒin pe tojag kətɨnd ʃʲnt͡ʃet ku mɨna ridikɨnd sprɨnt͡ʃenele /

Din rostu-i rar duios cuvintele rasar : "Nepoata draga!
/din rostuj rar dujos kuvintele rəsar nepo̯atə dragə/

De-n zadar te vad plingind."
/den zadar te vəd plɨngɨnd/

"De cum te zbuciumi, tu te stingi, si inima in noi o fringi
/de kum te zbut͡ʃjumj tu te stind͡ʒʲ ʃʲ inima ɨn noj o frɨnd͡ʒʲ /

Ne doare c-a fost scris asa, ne dori mai rau cu jalea ta,
/ne do̯are ka fost skris aʃa ne dori maj rəw ku ʒale̯a ta/

De-aceea doamna, te-am ruga, sa nu mai plingi."
/de̯at͡ʃeja do̯amnə te̯am ruga sə nu maj plɨnd͡ʒʲ /

"Pe cer cind soarele-i apus, de ce sa plingi privind in sus ?
/pe t͡ʃer kɨnd so̯arelej apus de t͡ʃe sə plɨnd͡ʒʲ privind ɨn sus /

Mai bine ochii-n jos sa-i pleci, sa vezi pamintul pe-unde treci. El nu e mort. Traieste-n veci.
/maj bine okijn ʒos səj plet͡ʃi sə vezi pəmɨntul pewnde tret͡ʃi jel nu je mort trajeʃten vet͡ʃi /

E numai dus."
/je numaj dus/

"N-am cap si chip pe toti sa-i spui, si-as spune tot ce stiu, dar cui ?
/nam kap ʃʲ kip pe tot͡sʲ səj spuj ʃʲaʃ spune tot t͡ʃe ʃtjw dar kuj /

Ca de copil eu m-am luptat in rind cu Volbura-mparat
/kə de kopil jew mam luptat ɨn rɨnd ku volburəmpərat /

Si-l stiu pe Crivat cel turbat ca tara lui."
/ʃʲl ʃtʲw pe krivat͡s t͡ʃel turbat ka t͡sara luj /

"Ce oameni! Ce sunt cei de-acum! Si toti s-au dus pe-acelasi drum.
/t͡ʃe o̯amenʲ t͡ʃe sunt t͡ʃei de̯akum ʃʲ tot͡sʲ saw dus pe̯at͡ʃelaʃʲ drum /

Ei si-au plinit chemarea lor, si i-am vazut murind usor. N-a fost niciunul plingator
/jeʲ ʃʲaw plinit kemare̯a lor ʃʲ jam vəzut murind uʃor na fost niciunul plɨngətor/

Ca viata-i fum."
/kə vjat͡saj fum/

"Zici fum ? O, nu-i adevarat. Razboi e, de viteji purtat!
/zit͡ʃi fum o nuj adevərat rəzboj je de viteʒj purtat/

Viata-i datorie grea, si lasii se-ngrozesc de ea. Sa aiba tot cei lasi ar vrea
/vjat͡saj datorije gre̯a ʃʲ laʃiʲ sengrozesk de jea sə ajbə tot t͡ʃej laʃi ar vre̯a /

Pe neluptat."
/pe neluptat /

"De ce sa-ntrebi viata ce-i ? Asa se-ntreaba cei misei.
/de t͡ʃe səntrebj vjat͡sa t͡ʃej aʃa sentre̯abə t͡ʃej miʃej /

Cei buni n-au vreme de gindit la moarte si de tinguit. Caci plinsu-i de nebuni scornit,
/t͡ʃej bunʲ naw vreme de gɨndit la mo̯arte ʃʲ de tɨnguʲt kət͡ʃi plɨnsuj de nebunʲ skornit/

Si de femei!"
/ʃʲ de femeʲ /

"Traieste-ti, doamna, viata ta, si-a mortii lege n-o cata.
/Trəjeʃtet͡si do̯amnə vjat͡sa ta ʃʲa mort͡siʲ led͡ʒe no kəta/

Sunt crai ce schimb-a lumii sorti, dar daca mor, ce grija porti ?
/sunt kraj t͡ʃe skimba lumiʲ sort͡sʲ dar dakə mor t͡ʃe griʒə port͡sʲ /

Mai simte-n urma cineva ca ei sunt morti ?"
/maj simten urmə t͡ʃineva kə jej sunt mort͡sʲ /

"Dar stiu un lucru mai presus de toate cite ti le-am spus :
/dar ʃtiw un lucrw maj presus de to̯ate kɨte t͡si le̯am spus /

Credinta-n zilele de-apoi e singura tarie-n noi.
/kredint͡san zilele de̯apoj je singura tərjen noj /

Ca multe-s tari cum credem noi, si miine nu-s."
/kə multes tarʲ kum kredem noj ʃʲ mɨine nus/

"Si-oricit de amariti sa fim, nu-i bine sa ne dezlipim de cel ce vietile le-a dat
/ʃjorikɨt de amərɨt͡sʲ sə fim nuj bine sə ne dezlipim de t͡ʃel t͡ʃe vjet͡sʲle le̯a dat /

O fi viata chin rabdat, dar una stiu : ea ni s-a dat ca s-o traim."
/o fʲ vjat͡sa kin rəbdat dar una ʃtiu je̯a ni sa dat ka so trəjm /

Ea n-a mai plins, pierdut privea la sfetnic, lung, dar nu-l vedea.
/je̯a na maj plɨns pjerdut privea la sfetnik lung dar nul vede̯a/

Si n-a mai inteles ce-a zis, si nu vedea cum au inchis sicriul alb
/ʃʲ na maj ɨnt͡seles ce̯a zis ʃʲ nu vede̯a kum au ɨnkis sikrjul alb /

Era un vis, si ea-l traia.
/jera un vis ʃʲ je̯al trəja /

Senini de plinset ochii ei, priveau barbati, priveau femei...
/seninʲ de plɨnset ochiʲ jej prive̯aw bərbat͡sʲ prive̯aw femeʲ /

Cu spaima muta-n jur privea. Din mult nimic nu-ntelegea, si se muncea sa stie ce-i
/ku spajmə mutən ʒur prive̯a din mult nimik nunt͡seled͡ʒe̯a ʃʲ se munt͡ʃe̯a sə ʃtje t͡ʃei /

Si nu putea.
/ʃʲ nu pute̯a /

I-a fulgerat deodata-n gind sa rida, caci vedea plingind o lume-ntreaga-n rugaciuni
/ja fuld͡ʒerat de̯odatən gɨnd sə rɨdə cət͡ʃi vede̯a plɨngɨnd o lumentre̯agən rugəciunʲ /

"In fata unei gropi s-aduni atita lume de nebuni... Sa mori rizind!"
/ɨn fat͡sa unej gropʲ sadunʲ atɨta lume de nebunʲ sə morʲ rɨzɨnd /

Si clopotele-n limba lor plingeau cu glas tinguitor,
/ʃʲ klopotelen limba lor plɨnd͡ʒeaw cu glas tɨnguitor /

Si-adinc, din bubuitul frint al bulgarilor de pamint, vorbea un glas, un cintec sfint
/ʃʲadɨnk din bubujtul frɨnt al bulgərilor de pəmɨnt vorbe̯a un glas un kɨntek sfɨnt/

Si-naltator :
/ʃʲnəlt͡sətor/

"Nu cerceta aceste legi, ca esti nebun de le-ntelegi!
/nu t͡ʃert͡ʃeta at͡ʃeste led͡ʒʲ kə jeʃti nebun de lent͡seled͡ʒʲ /

Din codru rupi o ramurea, ce-i pasa codrului de ea! Ce-i pasa unei lumi intregi
/din kodru rupʲ o rəmure̯a t͡ʃei pasə kodruluʲ de je̯a t͡ʃei pasə uneʲ lumʲ ɨntred͡ʒi /

De moartea mea!"
/de mo̯arte̯a me̯a/

Translation also available.

———
  1. Truly the complex i/j/ʲ/ translations remain the finnickiest portion of Romanian and readily the principal giveaway of the foreign speaker to the native ear. []
  2. For the record, the difference between mergi and faci is very marked to the native ear, even if conventionally both sounds are rendered as /d͡ʒ/. The end result may be entirely similar, but one is jaw-powered while the other is tongue-powered and the difference is audible ; and for that matter visible. []
  3. Es braust ein Ruf wie Donnerhall... []
  4. Because angels are little bitches by Ro logic. []
  5. "Pagan" here practically speaking means "nigger". []
Category: Cuvinte Sfiinte
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

One Response

  1. [...] 18. Du-te la ostire! Pentru tara mori, si-ti va fi mormintu-ncununat de flori! Go back to your battle, for the country die, and your earthly grave will reach to the sky. [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.