The Taming of the Shrew

Saturday, 12 May, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

scorpie-uimita

De cite ori vine vorba de Erzsebet Szabo si cit de mare actrita o fost ea lumea-si da-n dirdora ochii peste cap si vai cacleopatra. Nici o Cleopatra : rolurile ei mari au fost Katharina in The Taming of the Shrewi si Gloria Wandrous in Butterfield 8 citiva ani mai devreme. Si altele, bineinteles, multe, numeroase si reusite, intre care si Cleopatra, da, bineinteles. Da-n principal astea doua.

O actrita are nevoie de-un barbat ca sa joace - nu ne referim aici la pasibil si palatabil, vorbim de arta, bine ? Uneori are, alteori n-are, si chestia incurcata rau e ca nu totdeauna ce-i bun e si potrivit, respectiv vitavercea. Cam ca si-n viata, dat fiind ca vorbim de filme aici. Din fericire-n cazul asta fericit e si bun si i se si potriveste (vorbim de Richard Burton aici). Iar in Cleopatra nu e chiar clara treaba da' bag de seama ca nu se potriveau ei chiar asa bine, sau ca s-o citam pe Ida, "the rocks are right here".

Zeffirelli pune-n scena eterna poveste, aia cu supunerea, pe partitura primului si de-atunci incoacelui celui mai importantului autorelui de text scris in vre-o limba paminteasca. Sigur, mai sunt si altii, sa nu intram in discutia ceea. Deci, daca-i soarele pe cer si scumpu-ti sot zice ca-i luna, tu te-nchini la soare 'au la luna ? Si daca dai peste ceva batrinel uscat si ostenit in drum ce-i el, preafrageda copila ?

Povestea incepe, asa cum incepe povestea asta indeobste, c-un viol sensu stricto, consumat in niste panura si-urmat apoi la nu prea multa vreme de-un viol ideologic, ideal, consumat in biserica, spre usurarea popii si-a intregii asistente. Dupa care se incaseaza si pretu' faptei, ca nu v-ati astepta acuma s-o defloreze gratuit : tatal plateste generos, douaji de mii de ducati, o ladita cu aur cit sa cocoseze-un fecior. Ei, da, dragele mele, iata c-asa era soarta crud'a femeii-n vremurile vechi si din fericire demult apuse pe cind era ea fericita. Bizar, da' cum zice poetu' "ca-n viata".

Dupa care ceva foame, ceva munci, de batut chiar n-o bate da' probabil ca-i judicios, japita-i foarte tensionata-n functionarea intimitatii sale interioare si de-o loveste-i cert si vizibil riscu' ca se mai ciobeste. Si-ar fi pacat s-o strice-acuma, cind mai bine-o poate pune-n jug, nu gasiti ?

Si-n rest au trait fericiti, pina la adinci batrinete. Ca-n viata ?

Poate ca ca-n viata. Indiferent de cit ca-n viata traiesc ei, atit persoanele concrete care implementeaza aceasta ideologie particulara cit si persoanele metaforic-imaginare despre care-i vorba in poveste, fie ea cea trasa-n tipla de-i zice celuloid fie ea cea trasa-n tipla originala chit ca invizibila a teatrului (si-ntre timp devenita istorie) totusi nu putem sa nu admiram excelenta calitate a... pai a zisei tiple. Sper ca ma-ntelegeti ce-am vrut sa spun.

Ca incheiere, sa va spun ca daca muriti far' sa fi privit filmu' asta c-o muiere proaspat vargata-n brate ati trait degeaba si-n tot cazu' n-ati fost barbati, iar pe partea practica sa va atrag atentia ca daca sedeti proptiti in perini in timp ce domnita sta pe burta proptita-n cot de-a stinga si cu genunghii de-a dreapta (sau vitavercea, ca-n viata) se zice atunci c-aveti masuta. Vargata.

Sa fiti iubiliti.

———
  1. 1967, de Franco Zeffirelli dupa un libret de W. Shakespeare, cu ea insasi & al ei Richard Burton. []
Category: Trilematograf
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

One Response

  1. [...] That's it, these are the only three ways magic can work. Either because it's not really working, or because it's how things were working all alongx, or else it's just what Simon says. [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.