Rezultatele concursului de fictiune, precum si notele si alte consideratii.

I. Alte consideratii. Din capul locului pot sa va spun ca n-am stat sa pretaluiesc lucrarile dupa un barem explicit, ci m-am uitat o data la ele asa cum ma uit o data la oameni si le-am dat note asa cum dau si oamenilor.

Am incredere in modul asta de-a nota in virtutea experientei, pentru ca mi-a servit aducindu-ma, iata, sanatos-voios de partea cealalta a decadei nebune. Dac-a fost suficient de bun pe cind de alegerile mele depindeau vieti o fi suficient de bun si cind de alegerile mele poate depind orgolii, si asta maximal vorbind.

Nu vreau prin asta sa spun ca metoda mea-i mai "buna" decit a altuia, fiecare mester isi cunoaste sculele meseriei si le foloseste dupa cum crede el de cuviinta, nu mai suntem la scoala aici unde tragem cu pusti de lemn si calarim bote, suntem pe Internet, e pe bune. Vreau insa sa spun ca am apreciat seriozitatea, rigoarea si priceperea care transpare din eseul Dianei pe tema notarii, despre care cred ca se poate folosi ca model pentru orice incercare de notare dupa barem de oricind si oriunde. Nu cred ca-n practica reuseste sa-l chiar aplice da' asta-i pina la urma problema cu orice set explicit de reguli : cu cit sunt mai bune cu atit sunt mai inaplicabile.

Vreau de asemenea sa spun ca-s absolut impresionat de seriozitatea cu care lumea a tratat concursul in general. V-oi marturisi ca atunci cind mi-am facut socotelile m-am gindit ca data fiind formula dupa care se stabilesc premiile vom vedea intre o suta si doua sute de lucrari, ceea ce-ar fi asigurat un fond de premiere de citeva sute pina intr-o mie de euro, pe care i-am si pus deoparte in acest scop. Cind am constatat ca dupa toate probabilitatile vor fi cam douazeci de lucrari am ramas destul de uimit, da' mi-am inchipuit ca din ceva motiv obscur lumea asteapta ultimul moment. Dupa incheierea inscrierilor am ramas oarecum si mai uimit, pina aproape de uluiala, "dom'le oamenii astia nu-s sanatosi, e criza, ce roman cistiga cinci sute de euro intr-o luna ?!"

Dupa care am constatat ca

• Absolut toata lumea mi-a trimis note. Motivul pentru care am specificat 11 jurati va spun sincer este tocmai ideea ca mnoa, daca cinci dintre ei vor trimite note (sau ma rog, daca fiecare lucrare primeste de la trei note in sus) tot e bine. Nici vorba de-asa ceva, avem 250 de note, adica fix cite note ma asteptam sa vad daca ar fi chiar fost una-doua sute de lucrari. Bizar, nu ? Si nu se opreste aici.
• Multa lume a scris articole lungi si gindite despre cum vor nota, mai ca-mi vine sa risc presupunerea ca mai mult efort a intrat in evaluarea lucrarilor introduse decit in scrierea lor! E un efort totusi sa citesti astea patruzeci-cincizeci de pagini (multi le-au recitit si rasrecitit) si sa le dai note, nu-i o chestie de colea.
• Un concurent s-a retras, pentru ca nu i s-a parut ca se ridica la nivelul concursului ?! Pai adica dupa logica de ce sa te retragi, in cel mai rau caz nu cistigi, ce-ai de pierdut ?

Problema, cu alte cuvinte, nu-i cum mi-am inchipuit in prima faza, de pur dezinteres pe formula "a, sute de euro, pai ce-s aia" ci tocmai dimpotriva, de prea mult interes. Bizara situatie, va marturisesc cinstit, si faptul este ca mi-a dat mai mult de gindit concursul asta decit orice alta interactiune cu media romaneasca din anul curent. Inca diger.

II. Notele. De notat am notat dupa cutuma de la clasa, note de la 3 pina la 10, cu 3-ul rezervat pentru performanta absolut nula, 4 pentru insuficient, 5 pentru suficient si-n rest de la cinci pina la noua pentru competenta, cu zecele rezervat zilelor mari. Imi voi permite sa fac citeva consideratii pe marginea fiecarei lucrari, care consideratii nu trebuie totusi luate prea in serios.

Filiera. Porcusorul are talent, ceea ce-i indiscutabil. Nu are rabdare, ceea ce-i ineluctabil. N-are nici experienta, ceea ce ma gindesc ca-i va veni cu virsta. Povestirea este alerta, convingatoare, puteam s-o citesc intr-o carte buna, de SF sau nu. Tema fixata este tratata insa secundar si neconvingator.

Biciul trilematic e o glumita politico-mondena, ar merge pentru umplut spatiul la ziar ("mai trebuie materie, domnule") dar nu are de fapt legatura cu tema. Se vede mina cuiva sigur pe arta lui da' prea lenes ca s-o chiar aplice pentru ea insasi, supravietuind din expediente si asteptind... nu e clar ce.

Comert echitabil e o alegorie destul de transparenta. Principalul ei defect e ca trecerea-n alegoric se face brusc : "fuga dupa bani, spiritul critic si privitul in curtea vecinilor, crezul absurd al inteligentei unicat, lauda de sine" scl sunt toate expediate-n fuga intr-o lista in penultimul paragraf. Cind scriem alegorie partea omeneasca are a ocupa, in filigranul desfasurarii ei, mai mult decit idealul spre care vorbim, altfel pare mai degraba un esop lipit acolo in fuga. Tema nu-i de fapt abordata, fundamentul intim al comertului e schimbul, intilnirea dorintelor, nu simpla manipulare de ici-colo a ceva sau altceva.

Gazdele. Tot o alegorie, mai bine structurata, concluzia ni-e infipta-n fund pe furis si neasteptate asa cum de altfel se si infige ea (iubirea adica). In mod remarcabil comertul chiar este tratat, fundamental desi fugar.

Pisatii are avantajul de-a distrage atentia in timp ce batjocoreste statu quo-ul, in buna traditie a unui Swift (Gulliver, gen). Chiar daca formal respecta tema, nu-i despre tema, si n-o trateaza mai mult sau mai cu interes decit atit cit sa nu se poata spune ca n-a tratat-o, la orice standard de tratament concret exprimat s-ar face apel. E, cu alte cuvinte, o insulta la adresa autorului concursului, pentru care fapta autorului scrierii sa-i fie rusine.

Darlocii e un exercitiu-n banalitate, daca n-am vazut povesti apocaliptice de-astea pina la greata... E bine realizata, trateaza tema si asa mai departe, o zi de munca cinstita asteptind un salariu cinstit.

Draga Mos Craciun are o forta emotionala care sperie (si de fapt pentru majoritatea cititorilor e probabil prea mult, asa ca-i blocheaza cum i-ar orbi lumina prea puternica). De fapt nu trateaza tema, probabil autorul isi inchipuie ca daca se preface ca vai, dar situatia e atit de trista incit nici macar tema nu se poate trata cistiga ceva puncte gen.

Tranzactii Intergalactice nu-i tocmai despre extraterestri dar reuseste sa vorbeasca despre comert intr-un mod elegant si concis. O bucatica memorabila, si rau face autorul ca nu scrie des si mult, lipsa de practica se cunoaste.

Macel 7.0 se apropie de-a fi proza simbolista, cred. Tema este numita dar nu este si tratata.

Sarin, oh, oh, oh face impresia unei colectii eclectice de bucati disparate. Se vorbeste despre turism ca un dat, se ilustreaza vinatoarea implicit, da' comertul nu se regaseste nicaieri.

Ultima oră din an reuseste sa creeze un aer de mister in jurul unei alegorii mai degraba didacticiste. Formal vorbind satisface cerinta.

Cutia Zeilor nu are treaba cu concursul (de altfel autorul recunoaste si singur).

Biblioteca de la Alexandria, Tezaurul de Teama si amintirile din viitor – draft. Marea problema a acestei incercari este ca incifrarea, codificarea nu produce literatura. Oricit de fascinante pot fi luminitele modemului, ele nu cinta o simfonie.

Contactul. Merita poate observat in treacat ca marimea unui continent e o marime plana. Imposibilitatea comertului e un raspuns in principiu acceptabil la tema, chiar daca tratamentul e destul de subtire.

Evadatii e antrenanta, iti vine sa intrii acolo-n banda desenata cu eroii ceia. Totusi, despre altceva se discuta.

Cutia e o incercare in mare reusita de-a eluda problema. Ideea e banala, executia acceptabila.

Alteriotii se bazeaza pe-o idee inca si mai banala (si semnificativ mai simpluta ca profunzime). Respecta cerinta si mai da palme-n politica.

Proprietar, fac troc cu stari de agregare si schimb locuinta modesta, neincapatoare, pe locuinta sub cerul liber. Textul e o foarte reusita explorare-a neoplasmului din interior, dar nu reuseste sa trateze tema propusa.

Un cantec e o compunere bizara, care pare sa se adreseze de fapt unui alt concurs sau asa ceva ?

Noi, extraterestrii si iarasi noi este o incercare de discurs politic pitit oarecum sub mantia scurta si cam rupta a unei alegorii facute cu jumatate de gura. Nu mi se pare ca trateaza tema.

O Tranzactie Reusita are un numar de probleme imediate ("ne-au absorbit toata energia" "a, ok, vom folosi energia de rezerva") si-un numar de probleme mai profunde. Cum adica "nu avem timp" ? Timpul nu-i o piesa de recuzita, e o problema destul de profunda a fiindului, cum s-ar plimba niste entitati atemporale prin "Bucurestiul Interbelic" ? Totusi, cel putin la nivel de intentie respecta cerinta.

Degete de extraterestru are intorsaturi de fraza excelente (la gust, vorbim). Tema e elegant tratata.

Ce le-ar putea lipsi unora… rezolva tema direct si personal, "fa-ma sa fiu hazliu" gen. Si-n schimb te duc pe Marte. E bine, chiar daca pixul virtual mai merge si dupa cum doreste el, nu neaparat dupa cum il impinge autorul.

Intr-o lume ideala pare o a doua incercare, mai putin reusita (sau lucrata) insa, pe schema care-a dat si Alteriotii. Delicatesele poate mai salveaza cite ceva.

Batoane de Carne N-am inteles nimic, m-am prapadit de ris.

In general : Remarcabil cit de multa lume trateaza problema la persoana intii (sa fie oare un efect al Internetului asta ? oare viitorul ne rezerva si niste simplificari ale persoanelor, raminem cu a-ntiia si a-neintiia ?). Remarcabil cit de multa lume se lupta cu cerintele mai degraba decit sa le foloseasca (o fi o caracteristica a creativitatii asta ?).

III. Rezultatele.

Din pacate un membru al juriului mi-a trimis notele intr-un format proprietar pe care nu l-am putut deschide (docx) si nici de raspuns la email-ul semnalind problema nu mi-a raspuns, iar un alt membru al juriului s-a retras, raminind deci cu un maxim de noua si pe alocuri opt note (nimeni n-a primit mai putin de opt).

Precum se poate constata si din tabel,

• Cistigatorul premiului I (in valoare de 12`500 karma) este, la o diferenta de trei sutimi, Degete de extraterestru, textul Dianei Coman.




• Cistigatorul premiului III (in valoare de 5`000 de karma) este (in mod cu totul surprinzator pentru mine) Noi, extraterestrii si iarasi noi, textul lui Vlad Spulber.




• Cistigatorul premiului II (in valoare de 7`500 de karma) este, cu o divergenta de doar 2 puncte (multe texte au si cinci lol) Gazdele, textul lui Toni Mircescu.

Felicitari zisilor, consolari celor nedreptatiti de soarta (pe bune acuma) si bineinteles succese tuturor in activitatea literar-viitoare.

PS. Citam din clasici :

pai nu am trimis ca am zis ca si asa nu castig….
da am lasat comentariu

Fraere : probabil cistigai.