Pisatii

Monday, 09 January, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Descoperirea s-a produs in cel mai neasteptat mod : au raspuns. Unul dintre numeroasele calculatoare din retea care filtra si rasfiltra rezultatele vastei incercari de-a peria spatiul cosmic inconjurator cu mesaje timpitele a observat o anomalie, savantii care se ocupau de chestie s-au surescitat, au indreptat antenele incolo si s-a vadit clar ca-i un mesaj. Codat.

Un mesaj codat care-a fost decodat de un rus cinci zile mai tirziu, chestie care-a dat un nou algoritm de hash cu checksum. O chestie absolut banala daca te uitai la ea scrisa dar care aparent nu ne daduse prin cap intr-un secol de folosit masini numerice si-un catralion de linii de cod scrise. Asta e, se mai intimpla. Respectivul algoritm a adus imbunatatiri semnificative in eficienta folosirii masinilor de calcul, licentele de utilizare aducind ceva miliarde anual in contul Companiei Cerurilor de Vesti.

Asa ca le-am raspuns, sase zile mai tirziu, in urma unui urias efort de constructie a unei antene speciale, amplasata in Islanda din motive de orientare. Una dintre chestiile pe care le continea raspunsul nostru era observatia ca nu ne daduse prin cap algoritmul. Raspunsul, cinci minute mai tirziu, a continut observatia ca suntem idioti. Aparent cele optsprezece miliarde de extraterestri nu aveau nevoie sa tina conferinte interguvernamentale si plebiscite pentru a putea raspunde unor idioti. Avantaj ei.

Cetateanul-om de stiinta care se ocupa cu gestiunea esafodajului islandez (ca antena se afla in virful unei schelarii imense) nu s-a mai obosit sa ceara permisiunea nimanui, indicindu-le extraterestrilor ca lor nu le daduse prin cap sa-si faca SETI, asa ca... Aparent cele unsprezece miliarde de oameni sunt capabili de adaptare spre bine. Observatie de bun simt la care ei au raspuns ca asta e, se mai intimpla. Respectivul cetatean-om de stiinta a fost mutat de indata la inchisoare pentru terorism si alte crime extraterestre, fiind inlocuit cu o comisie de politruci, niste tipi despre care se putea avea incredere ca nu vor aplica nimic din ce le trece prin cap asa, ei de ei. Aparent adaptarea spre bine a oamenilor nu dureaza.

Conceptele necesare realizarii unei antene functionale au devenit rapid informatii publice (de facto, chit ca diverse guverne le-ar fi clasificat, da' din fericire reteaua nu baga in seama guverne) si latimea de banda interspecii a crescut rapid de la kBps la momentul contactului spre GBps dupa o saptamina, depasind lejer PBps in a doua si YBps la sfirsitul primei lunii. Toata lumea dorea sa discute cu extraterestrii, pretul antenelor a scazut in urma economiilor de scala de la "o avere" la "o casa" si apoi la "o masina", economiile tarilor dezvoltate au trecut pe cresteri fulminante de cite doua cifre si toata lumea baga la greu chatroulette cu ciudatii.

Erau niste firtati cam ciolanosi, ceva mai scunzi, fara par deloc si cu aspectul general al unui porc biped pe senile. Penisul cu siguranta avea aspectul unui penis de porc, si dupa toate aparentele functiona asemanator, puteai trage un pui de somn pina si-o lua extraterestrul la laba. Vulvele aratau remarcabil de similar, si aceste doua cauze combinate au facut ca distractia discutarii particulare cu extraterestrii sa fie activitatea favorita pentru femeile pamintene, precum si pentru masculii lor.

Goana disperata ulterioara primelor citeva saptamini de comunicare de la distanta dupa cercetarea care sa ingaduie intilnirea duce, daca ne gindim la rece, niste asemanari ridicole cu dirdora indragostelii de liceu. S-a vadit astfel ca facusem niste asumptii gresite despre absolut tot. In particular, viteza luminii nu este, asa cum s-a crezut un secol, nici un fel de limita in Univers, si nici invarianta. In al doilea rind, si mult mai grav, hartile cosmice nu se potriveau. Deloc. Pur si simplu, privite de la o distanta de aproximativ opt luni lumina de pe planeta porcusorilor simpatici stelele nu se vedeau deloc, dar deloc la fel. Ei spre exemplu nu stiau ca exista Alfa Centauri, considerasera Soarele drept o stea aflata la minimum cinci milioane de ani lumina ca parte dintr-un pachet de care noi nu avem cunostiinta si asa mai departe.

Noua luni mai tirziu aveam totul pus la punct, pe partea lor. Odata ce se lamurise teoretic cam cum am face sa ne intilnim s-a pornit o goana nebuna pentru a rezolva problemele practice. Toti copiii, literalmente toti copiii, fete si baieti de orice virsta, de la sase la saizeci de ani doreau brusc sa fie ingineri, piloti, constructori de nave spatiale. Numarul de universitati politehnice de pe Pamint a crescut intr-un an cu doua ordine de marime, jumatate de miliard de oameni se apucasera cit de serios puteau de studiu. Chiar si cu acest imens efort tot ne-au luat-o inainte, si noua luni mai tirziu erau gata. Toata chestia se organizase de facto ca un concurs, sa vedem cine vine primul la cine. Cum noi nu eram tocmai gata s-a convenit ca vor veni ei intii, si pe urma ii vom insoti inapoi.

Moment la care a intervenit intrebarea veacurilor. Ne-au intrebat ce dorim sa ne aduca ? Aveau cam opt tone disponibile dupa ce socotisera toate incarcaturile si daca dorim ne pot aduce un pachetel de ceva. Deci, dragele mele, ce-ati dori sa va aduca tati extraterestrul ? Hm ?

A fost scandal, un scandal de nedescris, mai ca s-a lasat cu razboaie. A urmat o zi intreaga de tacere de s-au speriat aia ca om fi disparut de pe lume. In final cineva le-a explicat ca-i o intrebare delicata si sa aiba putintica rabdare. S-au tinut referendumuri in toate tarile. S-au facut socoteli, consultari, negocieri, s-au cumparat locuri pe lista cu miliarde de dolari, oho, ce nu s-a facut. Intr-un final le-am inaintat o lista, totalizind cam patrujicinci de tone de diverse fara greutatea eventualelor recipiente si alte impachetari, cu speranta ca daca nu incape 45 in 8 mai lasa de-ai lor acasa sau ceva, da' oficial cu rugamintea ca sa aleaga ei ce-i mai convenabil.

Ei, si citeva luni mai tirziu au venit. Planeta lor era putin mai mare decit a noastra si gravitatia o idee mai inalta, aproximativ 11,5. Ca atare, zburdau de nebuni prin jurul echipelor de venisera sa-i recupereze din ocean, umblau pe apa si alte giumbuslucuri. Au fost absolut fascinati de curatenia apei noastre, pe care-o beau si o stucheau ca delfinii (apa aia sarata din ocean care nu se poate bea ca mori). S-a vadit ca atmosfera le este perfect convenabila (adevaru-i ca erau si apropiate, noi avem 80 azot 20 oxigen ei aveau cam o treime oxigen o treime azot o treime amoniac) cu o minima suplimentare de oxigen si o ampla suplimentare de amoniac. Chiar daca-si pregatisera niste casti care sa le recicleze amoniacul, acestea aveau scapari, si scaparile cam miroseau. A urina. Cam statuta.

Pisatii, pentru ca pare rau da' nu se poate sa nu observi, om fiind, au fost foarte amuzanti si de intimplare si de porecla care li s-a lipit precum un timbru, si urolagnia a devenit a treia "perversiune" sexuala care sa treaca-n mainstream, dupa sexul oral si sexul anal in aceasta ordine. MacDonalds a trecut la a oferi noul McPiss (produs sintetic cu gust "identic", bineinteles) direct de la fintina, alaturi de cola, sprite si ce alte pisaturi mai aveau ei pe-acolo.

S-a lasat cu paruieli aspre, vaiere prelungi si construirea de muzee la impartirea cadourilor, chestie care aparent pe pisati i-a distrat. Tot cu ocazia asta s-a descoperit ca ejaculatul fiecaruia este reciproc carcinogen pentru ceilalti, dind niste neoplasme invazive nemaivazute, deosebit de agresive si cu o evolutie fulminanta la ambele specii. Mare noroc ca au fost fulminante, de altfel, pentru ca-n felul asta n-au murit decit doi dintre cei sapte vizitatori (si aproximativ o suta si ceva de femei plus citiva ghei de-ai nostri). Va dati seama ce-ar fi fost sa le spunem ca sorry, nu se mai intoarce nimeni de-ai vostri pentru ca ne-am futut si-au murit. In ziua mortii primei a fost doliu universal, plingea lumea pe strazi din Buenos Aires pina-n Yakutsk de parca pierduse fiecare un copil.

Familiile citorva victime s-au organizat (de catre un avocat) dind in judecata CCV pentru sume imense drept compensatie, ocazie cu care extraterestrii au putut participa la un proces pe Pamint, chestie care de asemenea i-a distrat. Dupa vre-o saptamina in care li se livrau literalmente camioane de tot felul la baza militara unde se gaseau cazati, ca de exemplu tone de pizza de la fiecare producator de pizza din lume, ape minerale, sucuri, toate prostiile (finantate din bani de marketing, ca orice alte prostii de pina atunci sau de-atunci incolo) s-a decis totusi ca e cazul s-o purcedem spre casa, si cum noi aveam sapte nave si nu doua ca ei, plus ca puteam duce vreo cincizeci sau saizeci de tone fara probleme i-am intrebat cam ce doresc sa duca la ei ?

Ocazie cu care am aflat ca doresc a) ardei iuti si b) cocaina. Si anume, pentru ca ardeii iuti le dau niste transe ceva ce nu s-a vazut si nu se poate povesti, cica ciupercile pentru noi is mici copii, iar cocaina e practic vorbind un fel de zahar mult mai bun. Ei neavind, din motive complicate de microbiologie si congestie in spatiul posibilitatilor chimice, zahar. Ca nu exista la ei pe planeta, deloc. Oamenii si-au pus miinile-n cap dat fiind ca pisatii au mai adaugat si ca doresc sa-i cunoasca pe cetatenii de bine care produc cocaina asta, sa-i felicite pentru epocala descoperire si sa-i asigure de eterna lor recunostiinta, plus sa le inmineze nustiuce chestie cam ca un ordin de cavaler sau ceva decoratie fusesera ei instruiti de ceva sef de-al lor de-acasa sa le inmineze.

Va dati seama, primul pamintean decorat de extraterestri urma sa fie urmasul lui Pablo Escobar. Americanii erau pe punctul sa faca atac cerebral in massa, da' in fine, ce poti sa faci daca asta vor oaspetii ? S-au cheltuit niste miliarde de dolari pentru a umple navele cu douaji' de tone de cocaina netaiata linga vreo treiji si ceva de tone de ardei iuti uscati (mai mult habaneros si inca niste specii ce si-au ales ei in urma unei lungi sedinte de dansat in moduri cit de cit normale dupa parerea noastra) si drum bun.

Comertul a continuat apoi regulat, noi voiam de toate, tot soiul de briz-brizuri ce-aveau ei la vinzare, de la pule roz de fier cu luminite pina la automobile cu design extraterestru, ei voiau ardei iuti. Si cocaina. China s-a reprofilat de pe produs cacaturi pe produs cocaina, America latina s-a unit si-a trecut la defrisari serioase, devenind practic principala putere a lumii, americanii au declarat razboi Iranului si asta-i ultima oara cind s-a mai auzit de oricare dintre ei, rusii si-au facut scut antiextraterestri si amenintau pe toata lumea periodic ca daca mai publica poze cu cit de piticanie-i Putin vor trage-n navele astora si asa mai departe.

Anul asta productia globala de cocaina va depasi probabil un miliard de tone, si importurile de bunuri (care mai nou se realizeaza direct printr-un fel de portaluri din care avem puzderie) au trecut lejer de-o suta de milioane de tone. Comunitatea de pisati de pe pamint depaseste un milion de persoane, localizati majoritatea-n America latina, comunitatea de oameni la ei pe planeta e citeva zeci de mii (in principal datorita dificultatilor pe care un g de 11,5 si o atmosfera amoniacala le presupune - rar sa vezi un om de cincizeci de ani supravietuind acolo, altfel ei sunt foarte primitori si au un simt dement al umorului) si cam asta-i toata povestea.

(Aceasta istorioara participa la cel mai tare concurs de fictiune din istoria concursurilor de fictiune.)

———
  1. S-a decis prin negocieri internationale ca cea mai buna idee ar fi incorporarea unei companii care sa licentieze toate tehnologiile rezultate din acest schimb, cu banii putindu-se apoi finanta investitii in infrastructura de comunicare de exemplu si alte eforturi stiintifice legata de marea descoperire, o idee amplu contestata. Numele e o glumita in cheie istorica. []
Category: Cuvinte Sfiinte
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

9 Responses

  1. pretty okuta compunerea, tovarase elev. insa mie imi aminteste de citeam in revistele din comunism. cutezatorii, aveam colectia lui taica-meu la bunica. cam epica asa.

    in plus stilul e clasic, amintind de jul verne.

    cateva idei sunt insa foarte bune. tinand cont ca e cea mai buna dintre cele inregistrate, as da un noua virgula cinci, dar mai bine pastram suspansul spre final. :D

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 10 January 2012

    Pai tu iesti jurat ?

  3. Toate bune si frumoase, insa recunostinta (ca si cunostinta, de altfel - a avea cunostinta de ceva = a sti ceva, a-si pierde cunostinta = a lesina) se scrie cu un singur i. Intotdeauna.
    A avea stiinta (de carte, de viata, etc.) e cu totul altceva si se scrie, intr-adevar, cu doi de i. Cam asta e...

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 11 January 2012

    E cu totul altceva, bine. Da' de ce ? Aceeasi radacina, aceeasi pronuntie, ce facem aici ?

  1. [...] http://bordelulvesel.wordpress.com/2012/01/08/1368/ http://trilema.com/2012/pisatii/ http://trilema.com/2012/darlocii/ http://trilema.com/2012/draga-mos-craciun/ [...]

  2. [...] http://bordelulvesel.wordpress.com/2012/01/08/1368/ http://trilema.com/2012/pisatii/ http://trilema.com/2012/darlocii/ http://trilema.com/2012/draga-mos-craciun/ [...]

  3. [...] titlu… evocator daca nu musai artistic, povestirea Pisatii e ca o miniatura atent construita prin imbinarea referintelor serioase cu umorul uneori cat mai [...]

  4. [...] Pisatii are avantajul de-a distrage atentia in timp ce batjocoreste statu quo-ul, in buna traditie a unui Swift (Gulliver, gen). Chiar daca formal respecta tema, nu-i despre tema, si n-o trateaza mai mult sau mai cu interes decit atit cit sa nu se poata spune ca n-a tratat-o, la orice standard de tratament concret exprimat s-ar face apel. E, cu alte cuvinte, o insulta la adresa autorului concursului, pentru care fapta autorului scrierii sa-i fie rusine. [...]

  5. [...] „Pisatii” e amuzant si bine scris, fara a fi insa unul dintre cele mai izbutite texte scrise de Mircea. [...]

  6. [...] simt dement al umorului) si cam asta-i toata povestea. ———The original appeared in 2012, with Perelman fresh in everyone's memory. [↩]Romanian has a lot of words to denote a [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.