In care strivim morola de ciudatenii din capu' tineretului

Wednesday, 23 May, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Exista un set monolitic de tembelisme pe care se construieste "filosofia de viata" a unei bune majoritati a adolescentilor de ambe genuri din patrie. Intrucit o liceeana pe numele ei Cristina Virban s-a apucat sa sintetizezei o halca serioasa in mod explicit, iata ca am pe ce baza informa tineretu' de cum ii de fapt realitatea, si pe cale de consecinta strivi morule de la ei de prin capii. Sa purcedem!

Daca prostia si suferinta de sine ar durea, am auzi numai urlete in jurul nostru. M-am saturat de cei care pupa in cur pe oricine numai pentru a-si duce la implinire un scop. Sunteti OAMENI, trebuie sa invatati sa obtineti ceea ce va doriti prin munca, daruire si lupta. Nu rezolvati absolut nimic daca mergeti pe zicala “Pupa-i in bot si papa tot” . Urasc genul acesta de oameni, care se folosesc de cei cu mai mult potential pentru a-si atinge scopurile in viata. LIPITORILOR, MURITI! :-<

Ideile false inglobate in aceasta structura falsa (ca rationament nu se poate numi) sunt precum urmeaza :

  1. E fals cu asupra de masura ca orice individ ar fi "OM". Sub aspect fiziologic ori genetic se poate bineinteles accepta ca orice nascut din femeie este un reprezentant al speciei. Problema este ca omul nu-i doar o specie. Omul este un construct cultural in cel putin aceeasi masura-n care-i un construct biologic, si deci nu, supozitia ca "sunteti OAMENI" nu se sustine. Pentru orice cultura anumita vor exista niste normative care vor imparti totalitatea fiintelor umane-n viata in oameni si neoameni, si cu buna dreptate. "Solutia" oferita in mod obisnuitiii la problema asta, pe directia no true scotsmaniv nu este nici acceptabila nici functionala.
  2. "trebuie sa invatati" este echivalentul exact al lui "trebuie sa intelegi". Nu se pune nici un fel de problema de "invatare" sau "intelegere" acolo, e in discutie pur si simplu obligatia stabilita de copila pentru altii, de a-i accepta ei ideologiile.
  3. Apropo de "munca, daruire si lupta", sa citam putin din articolul inteligent intitulat Erotoghid pentru femeia adulta :

    Nu-i imposibil sa fiti o placere pentru ambele organe, si nu-i asa dificil sa transformati o intilnire in trei in ceva mai reusit decit orice sport pe perechi. Ca orice dexteritate, se invata, ca orice abilitate, se dezvolta.

    Problema in discutie aici e bifida. In primul si cel mai important rind, autoarea are dificultati socialistoide cu a digera ierarhia. Ea crede despre sine ca este egala cu toti ceilalti oameni in virtutea faptului ca asa s-a invatat sa fie tratata in clasele miciv si n-a reusit inca sa se adapteze la viata in societatea normala, in care citiva sunt superiori si marea majoritate (in care fara indoiala si ea se va inscrie) sunt inferiori, si au atit datoria cit si obligatia sa-si manifeste frecvent si convingator supunerea si constiinta propriei inferioritati fata de superiorii lor - niste alti oameni "ca si ei" care chiar exista nemijlocit in mediuvi.

    In al doilea rind, in virtutea sfielii virginale fata nu reuseste sa-si reprezinte cu naturalete (si probabil nu reuseste sa execute in bune conditiuni) manoperele si actele pe care-i datoare sa le presteze in virtutea inferioritatii ei sociale. Cu alte cuvinte : nu doar ca-i absolut necesar si fara discutii obligatoriu sa "pupi in fund", dar este un semn de disfunctie intelectuala sa n-o faci sau sa n-o faci bine.

  4. "Urasc genul" - ura este o solutie proasta pentru orice probleme, si reactia sustine intr-o oarecare masura ceea ce am sugerat doar la punctul III dinsus, anume ca nerezolvarea cit de grabnica a blocajului mental al fetei va duce la marginalizare sociala (atit binevenita cit si necesara pina cind isi rezolva problemele mentale) si in cele din urma la ratare. Expresia englezeasca, marturie a geniului practic al poporului respectiv, este "don't get mad, get even" si n-are (evident) echivalent direct in limba romana, cum au alte expresii mai putin utile. Deci, nu "uri genul", invata sa pupi in fund mai bine decit ei.

Mai departe :

Pokemonii sunt favoritii mei. Liceul in care invat e plin de asa ceva, la fiecare pas dai de cel putin 8 pokemoni, unul mai cretin decat altul. Uneori chiar ma simt mandra ca sunt capabila sa duc o fraza pana la capat sau ca stiu sa scriu o fraza corect din punct de vedere gramatical.

Adevaru-i ca domnita e semnificativ mai articulata-n scris decit majoritatea musteriilor Internetului. Nu neaparat si-n gindire, da' pe de alta parte exista sperante in acest sens - altfel nu ma oboseam sa scriu.

Suferintele de sine incep sa fie din ce in ce mai la moda. Daca n-ai o poza pe Facebook cu tine imbracata in haine de firma, sau o fotografie cu un iPhone inseamna ca esti un ratat, ca nu esti cool si ca ceilalti nu prea au atatea subiecte in comun cu tine.

De fapt, propriu spus, daca n-ai o poza-n pizda goala nu ai sanse sa contezi in marele razboi care-i marea lupta care-i marea daruire care-i marea munca care-i marea competitie care-i viata, sub aspectul ei de futai dar nu numai. Restul, cu haine de firma, cu calatorii nustiudecare, cu baieti faini si oameni faimosi si asa mai departe sunt toate suprastructuri ale acestui adevar simplu : daca n-ai o poza-n pizda goala nu ai sanse. Pentru ca "oricine poate sa" doar ca nu oricine poate, si-atunci conteaza daca poti.

Sigur, unele fete vor fi mai retrase wetwase, d-atunci sa nu se miram daca-s poftite sa se retraga-n dulap c-ocupa toata canapeaua. Pe scurt, sfiala e un echivalent al dintilor de lapte : solutia perfecta la sapte ani, o chestie de extras cu clestele la saptesprezece.

Sunt tinuti in puf, iar peste cativa ani cand o sa trebuiasca sa tina piept vietii pe cont propriu, vor realiza ca nu sunt capabili de nimic, fiind obisnuiti sa aiba totul pe tava. Nu stiu ce inseamna sa te zbati pentru ceea ce-ti doresti. Inapti, ce sa le facem.. Banii se duc Realizarile raman.

Tocmai.

Trecem peste incheierea prostesc-blogereasca cu generalizari aiuristice din nimic si-asa mai departe si-i uram fetei sa-si rezolve problemele cit de repejor, poate se-alege ceva de ea.

Succes!

———
  1. Ce-i drept ca fara nici o intentie metacognitiva, ea sintetiza cu vederi normative in naivitatea ei da' asta pina la urma putin conteaza, nu putem zice ca nu si-a adus contributia la dezvoltarea culturii scrise-n patrie doar pentru ca si-a adus-o intr-un mod prostesc, sau ma rog, naiv. []
  2. In urma carei operatii eu voi fi - iarasi si din nou - un om maximal de deosebit de rau precum si nediscutabil de ingrozitor de rau, imprejurari care ma vor interesa fix cit m-au interesat si pina acuma. []
  3. Si oferita intotdeauna implicit, nu explicit, fara reflectie adica. Prosteste, cum s-ar spune. []
  4. Imaginti-vi-l pe Hamish McDonald, un scotian, sezind in fotoliu cu un exemplar din Stirile Diminetii in Glasgow si citind un articol despre cum Obsedatul Sexual din Brighton Loveste din Nou! Hamish e socat si declara ca "nici un scotian n-ar face asa ceva". Ziua urmatoare sezind cu ziarul afla ca un tip din Aberdeen a facut niste chestii in comparatie cu care faptele lu' Obsedatu' din Brighton palesc pina la neglijabil. Aceasta intimplare arata ca opinia lui Hamish este eronata, dar oare va admite el asta ? Improbabil. Mai degraba va trage concluzia ca "nici un scotian adevarat n-ar face asa ceva!". []
  5. Iar copiii mici sunt tratati drept egali din cele mai bune motive : faptul ca sub aspect social chiar sunt egali. Cu zero. []
  6. Se poate spune ca principala sarcina a oricarei organizari sociale este sa garanteze amestecul intre inferiori si superiori intr-un produs omogen, cam tot asa cum grasimea cu apa inseamna lapte in timp ce grasimea separata de lapte inseamna unt + gunoi. []
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.
Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.