Blablalogie neaosa

Monday, 14 May, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Initial urma sa scriu pe post de titlu ceva cu "simbologie" da' era impropriu, n-are treaba cu simbolurile. Eventual simigerie mergea, da-n tot cazul : societatea romaneasca se compune in principal din indivizi lipsiti de o minima inteligenta, experienta internalizata sau cultura preluata de la altii. Niste grobieni, pe scurt.

Acesti grobieni interactioneaza cu realitatea in modurile simple ale maimutelor, tradind la toate inchieieturile un popor primitiv. Ei se declara credinciosi da' nu cred sa gasesti un roman credincios intr-o mie : nu poate fi vorba de credinta-n necunostiinta de cauza. Vei intilni fara indoiala citeva sute spre mia-ntreaga de superstitiosi, de-astia care-si fac cruce pentru ca au trecut pe linga o biserica (o practica absolut pagina, apropo, reactie de trib mongoloid confuzat mental de prezenta misionarilor crestini). Chiar si cunostiinta aia de cauza e tratata-n moduri improprii ei : se confunda cunoasterea cu acceptarea, si "credinciosul"-superstitios mediu crede, citind paragraful dinsus, ca reprosez insuficienta citanie, lipsa de dirdora-n invatarea pe de rost a dogmei.

Pentru ca asta inseamna in Romania "trebuie sa intelegi ca", sau "am inteles ca" : acceptarea oarba a cine stie carei timpenii anumite, prin eludarea cit mai fortata si preferabil violenta a filtrului ratiunii proprii. Deci, "trebuie sa intelegi ca eu te iubesc" ? Preopinentul vrea sa zica ca ori tocmai ti-o trage, ori tocmai ce ti-a tras-o, ori planuie sa ti-o traga-n scurta vreme (teapa, vorbim, hapt peste ochi eventual) si tu tre' sa-ti depasesti propria ratiune si sa accepti absurdul : ca desi-ti face rau si-n mod vadit iti vrea raul, totusi de fapt nu. Tre' sa intelegi ca de fapt nu.

Si-atunci, "am inteles ca" {inserati ceva labareala religioasa} inseamna tocmai asta, ca am constatat nemijlocit ca-s niste prostii, capu' meu mi-ar spune ca-s niste prostii, dar eu "am inteles" ca dimpotriva. Vedeti ce efecte perverse poate crea intr-un trib de pastori de capre porumbelul ala cu "creo quia absurdum" ? Nu ca n-ar fi fost o rautate deliberata, de altfel. Puterea sovietelor bizantine, ca sa facem un mic excurs istoric, s-a intemeiat o mie de ani nu pe superioritate intelectuala, industriala, militara, de efort, de valoare sau de altceva demn de lauda. Ea s-a intemeiat pe confuzia produsa intre niste trogloditi de aferatiile metafizice ale clasei conducatoare.

Nu-n calitate de consul precum nici in calitate de legatus a supravietuit cezarul in est. Doar veleitatea de pontifex maximus s-a conservat, si-asa a dus-o cu chiu cu vai Bizantul pina la preluarea lui de catre turci - un dar otravit cum nu-i imaginabil sa mai fi primit vre-un popor pe lumea asta. Succesul activitatii de-a crea confuzie-n rindul diversilor vecini, ca de exemplu sa creada ei ca Bizantu' li-e superior in pofida realitatii usor de constatat in teren (da' "trebuie sa intelegi ca" imparatia cerurilor si cohortele ingerilor si-asa mai departe) a fost piatra lemnul putred pe care s-a cladit o existenta precara si-o supravietuire dificila, plina de umilinte si dezamagiri, precum si de tot restul ignobilitatii - tradarea, crima, imparateasa Irina, toate avatarurile estului blestemat.

Nu blestemat de vre-o divinitate, nu nenorocit de context (cum se pretinde fara oprire de-un mileniu, sa nu credeti c-om fi inventat noi asta cu "ghinionul istoric" - e straveche, nu-i a noastra cum nu-s ale noastre sarmalele) ci de catre proprii sai locuitori, pe esafodajul pretentiilor nejustificate-n fapt.

Ce obtii si ce poti spera ca-i obtine dintr-un oras compus din indivizi ce se vor Curte Imperiala da' n-au imperiu ? Ce iese dintr-o grupare de tugulani care se cred bogati da' n-au un ban ? Ce infloreste pe fundamentul muced al unei trupe in conflict cu realitatea, incercind sa-si petreaca cit mai mare parte din zi inconjurati de visele lor ? In rare cazuri o noua clasa de plugarii. In dese cazuri o clasa de popi. Niste unii adica a caror unica preocupare precum si singura resursa din mediu e exploatarea confuziei mentale a triburilor barbare din jur.

Evident, nu exista exploatare fara cultivare, si-atunci iata ca popii se ocupa de scoli, in care sa-i invete pe copiii victimelor cum sa fie confortabil prosti. Confortabil pentru popi, bien sur. Pentru ca - nu-i asa - "trebuie sa inteleaga" astia ca e foarte bine sa isi rupa' gaozu-n pula popii de mici. Ce-i asa greu de inteles ? E placut sa futi copii, in general nu strica (ma rog, si daca strica, mai da-i in pula de barbari).

Practic vorbind, pentru nevoile bisericii ortodoxe romane situatia optima in Romania ar fi un trib de douazeci de milioane de tigani. Da' nu tigani in sensul etnic, pur si direct al acestui termen, de oameni. Noi aici discutam de blablalogi de elita, cuvintele nu au sensurile rationale. Tigani in sensul chircit, imaginar, simbolic si limitativ de ciuri-buri, de nenorociti incapabili sa gindeasca si nedispusi sa munceasca. Pina la urma cel mai mare inamic al bizantului fu chiar si insasi Roma, a carei imagine ("perfectionata", bineinteles) s-a pretins si inca se mai pretinde. Chestia de care se teme cu adevarat popa e plugarul, mai ales de-o avea o atitudine de natura si factura unuia hranit de lupoaica.

Douazeci de milioane de tigani in sensul de tugulani, prosti cit se poate de mult, inculti cit mai amplu, da' care "sa inteleaga" atit imaginara inutilitate a ratiunii critice cit si la fel de imaginara "superioritate" a clasei exploatatorilor lor. Sigur, obiectiv privind nu se poate pune problema de nici un fel de superioritate cum nu se poate pune problema minimei relevante : daca miine mor toti popii si se darima toate bisericile soarele va rasari exact la fel, apa va curge tot in jos, iar economia se va simti probabil ceva mai bine. Da' pina la urma de-asta trebuie "sa inteleaga" : quia absurdum est.

Nu-i atunci de mirare de ce promoveaza popimea tiganeala cu atita dedicatie, nu-i de mirare ca orice politician corupt poate spera ca va fi sustinut de popa locului, nu ne mai intrebam de ce danseaza popii pe manele si dau acatiste lautarii-n lalaiala lor, caracteristica stuporii mentale. Ce ar putea fi de mirare e apropierea pina la identificare a unora ce se pretind "de dreapta", cu legiunea, cu alea de popime. Uimirea dureaza pina privim putin mai indeaproape si constatam ca "de dreapta" inseamna socialismul cel mai comunitard si stinga cea mai arabiata. Tiganimea pluriforma-n lupta cu realitatea, cum ar veni, sprijinindu-se pe aliatul ei de credinta, biserica.

Vestile bune sunt ca fluxul e-n retragere, astrul negru producator de intuneric al boaitelor se tot duce-n jos de la zenit (Cuza de exemplu i-a dat prima palma mai serioasa dupa cinci sute de ani de intunecime maxima). Toata chestia e sa ne asiguram ca dispare. Ceausescu a facut citeva miscari bune in directia asta, sistemul democratic a dat (inevitabil) citiva pasi inapoi, da' pe masura ce donatiile de la buget se tot subtie problema promite sa se rezolve de la sine-ntr-un deceniu-doua-trei.

Ceea ce, punind in balanta lunga istorie a acestui tip de parazit scirbos pare dintr-o data un interval foarte scurt. Intolerabil de indelungat, sigur ca da, da' obiectiv privind deosebit de scurt.

———
  1. Ca Roma de plugari s-a intemeiat, nu de preafericiti, nu de preainaltati, serenissimi, preastimati si multiubiti. Ci de niste plugari. []
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

6 Responses

  1. [...] de multi precit s-ar putea crede la prima vedere. Chestia amuzanta fiind bineinteles ca-n virtutea blablalogiei neaose ce se intelege indeobste prin prost e exact opusul realitatii. “E firma mea si fac ce vreau!” [...]

  2. [...] modul in care va invat ca aceasta cutie contine chibrite fara a o mai si deschide este ca “trebuie sa intelegi ca aceasta cutie contine chibrite”. Si le pun pe toate pizdele din cercu’ tau social sa [...]

  3. [...] Ca vorba ceea, daca citesti Biblioteca din Alexandria (jud. Teleorman) in original “intelegi” ce zice dinsul si daca nu p-a-g-u-b-a [...]

  4. [...] ca ele-s bucatele, mai contondente si mai diforme da’ absolut proprii si reprezentative ale blablaologia neaosa, poate ca cei doi autori sunt frati buni cu toanta care citeste un articol ce-i descrie exact [...]

  5. [...] mai ales la moduri neindicative. Asta l-am tratat exhaustiv sub titlul zic eu bine ales de “Blablalogie neaosa” (si da, de bun ce ie a trebuit sa-l caut si sa-l iau cu copy/paste dat fiind ca nu mi-s [...]

  6. [...] Blablalogie neaosa All Through the Night [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.