Evolutia onlinautului

Tuesday, 31 January, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Nimeni nu se naste invatat, ci toti se nasc foarte inclinati sa bage-n gura (expresie care s-ar putea nota si ca "a pune botu'" la rigoare). Capete de creion, colturi de covor, cabluri electrice, degete de la picior si orice se mai gaseste-n zona. Indiferent de gen apropo, si baietii si fetele, stiati, da ?

Internetul nu-i cu nimic diferit. Primul contact al oricarei persoane fizice cu Internetul e de fapt momentul nasterii unei persoane virtuale echivalente individului nostr (tot indiferent de gen). Daca aveti inclinatii mistice puteti spune ca-i momentul la care fiecare corp isi intilneste sufletul, ca pina la urma asta-i persoana online a fiecaruia, un sine intangibil si mai "bun" sau mai "curat" decit el insusi, care in unele cazuri ii va supravietui. Sufletul fiecaruia e online.

Unii prezinta niste suflete mai de morloc asa, grobiene, incapabile de mare chestie. In general asta se intimpla oamenilor care erau deja batrinii cind au intilnit oglinda, si n-au mai avut cum si cu ce sa salveze mare lucru dintre inchistarile specifice existentei indelungate-n tiparele vietii "de zi cu zi". Pur si simplu nu mai pot, pentru ca nu mai au. Altii prezinta suflete fragmentate, existenta lor virtuala e o eterna fuga de propria esenta pe care si-o cunosc da' si-o reneaga (si au impresia ca pot ei "sterge" chestii), sau o eterna lupta-ntre doua jumatati sau mai multe bucati care nici una nu se lasa da' nici una nu-i capabila sa preia controlul.

Cei mai multi insa sunt pur si simplu copii, la virsta la care baga totul in gura. Existenta lor incepe probabil pe-un joc (de preferinta cu impuscaturi) si se extinde apoi incet-incet inspre ceva program de mesagerie - pe masura ce nevoile de organizare mentala ale activitatii online din joc necesita comunicare tot mai complexa. Odata cu trecerea combativitatii simple prepuberale in agresivitate pradatoare adolescentine preocuparile trec dinspre interactiunea cu parteneri si inamici din joc inspre interactiunea cu parteneri si in acelasi timp inamici in general de genul opus.

Cum ontogeneza reface filogeneza nu-i de mirare ca mintea tinarului se afla-n raport cu nesfirsita cimpie a retelei cam in situatia-n care se aflau mintile primilor agricultori de subzistenta cu nesfirsitele cimpii ale Pamintului. Hack&slash agriculture-i zic engleziiii, vine tribul de maimutoi, da foc padurii, in cenusa-si ingroapa cartofii sau ce mai cultiva ei dupa care se muta mai dinjos pe riu si ard iara. Exact asa functioneaza si relatiile tinarului internaut cu ceilalti tineri internauti, si cum are nevoie de un numar de fete (sau baieti) noi pe fiecare unitate de timp iata ca incet-incet isi gaseste drum spre primul website din istoria sa pe Internet, ceva lista cu id-uri de fete (sau baieti).

De-aici incolo nu mai e decit un singur pas pina la a observa ca mess-ul e un mijloc oarecum ineficient pentru modelul lui de relationare, si-un site de social media primitiv ar fi mult mai adecvat. Asa ajunge pe hi5 de exemplu, sau pe myspace inaintea lui, sau pe oricare dintre nenumaratele alternative care-au fost si vor mai fi. Si-aici traieste fericit o vreme, intr-o existenta inexistenta si neasumata, consumind poze si bucatele de video "gasite pe Internet" si interactionind textual cu ele intr-un mod specific deversarii (nu citeste ce s-a scris inaintea lui si nu-l intereseaza ce i se raspunde, un "pisi ce te-as fute" ii este arhisatisfacator si intru totul suficient).

Cu timpul, unii (mai rasariti, si ne place sa credem ca majoritari) observa completa inutilitate a demersului si incep sa-si puna probleme care in cele din urma-i duc la a identifica argumentul (adica, fondul!) drept esential, si-a scuza astfel completa disfunctie a activitatii pe seama irelevantei formei. E momentul la care intervine in viata internautului forumul, un instrument dedicat tocmai acestei abordari teoretice - "nu conteaza cine zice, nu conteaza ce zice, conteaza ce inseamna ceea ce zice el". Conflictul forma-continut cunoaste o intreaga lista de patologii specifice, ca de exemplu obsesia formularii deliberat-improprii ca garantie tranzactionala a calitatii fonduluiiii, sau ca de alt exemplu o preocupare exagerata si pina la urma irationala cu gramaticalizareaiv.

Existenta pe forum, organizata-n jurul esentei productiei textuale a fiecarui participant, chestia zisa "argument" sufera de nenumarate dificultati si scaderi minore pe care participantii si le reprezinta drept esentiale - ca de exemplu faptul ca nu toti sunt in egala masura echipati sa recunoasca aceleasi fonduri intr-o forma data, pe de-o parte datorita problemelor tari de teoria reprezentarii pe care in general nu le cunosc apropo de sens, inteles si rolul contextului in limbaj, pe de alta parte datorita imprejurarii simple ca nu-s toti la fel de idioti, ci-n general idioti in feluri diferite si-n masuri variabile - si de o scadere esentiala pe care participantii nu si-o reprezinta deloc.

Aceasta este irelevanta funciara a argumentului, a "fondului" discutiei. In orice discutie oarecare totalul pozitiilor posibile si imposibile, centrale si marginale, cit si felul in care orice argument s-ar invesminta-n forma pentru a fi perceput in anumite contexte date drept central sau marginal, logic sau ilogic, persuasiv sau neconvingator sunt perfect cunoscute de la inceputul discutiei, continute deterministic in chiar discutia respectiva. Ca atare jocul aducerii potentelor lor in fapt e simpla masturbare intelectuala, chestie pe care intelectele mai proaspete o intuiesc fara s-o inteleaga (nu cred ca-i inteligibila daca n-ai ori studii de specialitate ori esti pur si simplu inuman, un transcend din alte spatii si dimensiuni) si asa se naste trolajul, o ocupatie ca atare nobila si adecvata celor mai inteligenti dar inculti dintre participanti.

Pasul urmator in aceasta evolutie este blogul, care asumat identitar prin prisma unei existente fizice, a unor competente concrete, a unor angajamente politicev ingaduie ancorarea discursului intr-un context care-i confera daca nu neaparat stabilitate (ceva ce limbajul nu va atinge niciodata) atunci macar eficienta. A convinge, a instrui sau a edifica nonentitatile participante pe forumuri e o operatiune echivalenta cu a muta apa din stinga-n dreapta barcii, un efort nul si neavenit care pina la urma scirbeste veteranii forumurilor. A convinge, a instrui sau a edifica persoane prin interactiunea cu blogurilor lor este o activitate complet echivalenta discutiilor petrecute-n lumea fizica, doar ca ceva mai eficiente.

Evident, nu-i vorba de orice blog, sau mai propriu spus e vorba tocmai de blog, nu de orice chestie pe care cineva o numeste blog. Pentru ca pretinsul blog sa chiar fie blog e neaparata nevoie de niste criterii formale - ca de exemplu un autor identificat, dupa nume, dupa poza, dupa metode de contact si asa mai departe - cit si de niste criterii de fond - blogerul trebuie sa-si ia in serios blogul, sa-l perceapa ca o extensie a sinelui, sa inteleaga corect relatiile de corespondenta cit si de disparitate intre lumea virtuala si lumea fizica, sa aiba un respect real si nu mimat atit pentru adevar cit si pentru ceilalti cu parerile lor stupide cu tot si-n general sa fie un individ matur si civilizat.

Cam asta e si ultimul pas posibil in evolutia unui i[ndivi]d virtual, admitind ca viitorul nu ne rezerva contopirea intr-o mare comunitate colectiva care sa aduca a borgi. Blogul este, cu alte cuvinte, incoronarea creatiei virtuale, maimutica-om isi atinge odata cu statutul de bloger (da' pe bune) reumanizarea intr-un nou spatiu.

E un drum lung si obositor, plin de gropi si pietre ascutite, desfasurindu-se intre prapastii care mai de care. Nu-i un drum de care-i capabil oricine, asa cum nici in lumea fizica nu orice giardie, miriapod, melc sau iepure au ajuns pina la umanitate. Toata chestia-i ca ecosistemul nu conteaza ca atare decit prin prisma valorii pe care i-o aloca oamenii. Aplicind asta din unghiul ingust al propriei mele experiente, diversii indivizi inferiori nu au alta importanta practica decit sa ma amuze pe mine, si daca nu reusesc sa ma amuze nu reusesc sa conteze. Nu pentru mine, ci in mod obiectiv, iepurele care nu hraneste un om nu conteaza, practic vorbind. Aceeasi aplicatie-i valabila din perspectiva oricarui alt bloger (da' pe bune), si pina la urma se reduce la o banalitate pe care-am mai scris-o de nenumarate ori, cam de fiecare data cind ceva comentator ingrijorat ma intreba ca "de ce scriu despre X ca nu merita etc". Pai din singurul motiv posibil : ma amuza.

———
  1. Si batrinetea nu-i neaparat o problema de virsta. In general daca "ti-ai gasit drumul in viata" poti considera ca ti-ai gasit drumul spre moarte, fiind deci la fel de batrin ca orice piatra, te poti descrie complet si anonim printr-o sintagma pe tiparul "si au trait batriniti pina la adinci fericete". []
  2. De fapt ii zic slash-and-burn, da' fac si io putin misto, bine ? []
  3. Asta ar fi o buna explicatie alternativa la cea oferita aici apropo de dificultatile de relationare ale fostului bloger #2, fost #1 pina in 2009 cindva. []
  4. Apropo de care chestie merita citat Stephen Fry []
  5. Unde prin politica nu se inteleg partidele sau sistemul electoral, ci orice set de alegeri de natura etica sau estetica care exclud alte alegeri din plaja alegerilor posibile. []
Category: Meta psihoza
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

7 Responses

  1. Blah, what is this platonic pseudo stuff about formes and shit?

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 31 January 2012

    Platon n-a murit hatere. E poate cel mai survivalist filosof din istorie, cumva s-a lipit de consitentul colectiv.

  3. Eu nu pot sa citesc nimic de teoria formelor, sunt prea dusi oamenii, vorbesc mult despre nimic.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 31 January 2012

    Da' nici aici dinsus nu putusi ?

  5. Flaviu-Luchian`s avatar
    5
    Flaviu-Luchianinsigna de criptograf 
    Saturday, 11 February 2012

    curat mistica online mon sher...

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Saturday, 11 February 2012

    Vezi cai scris gresit mastica.

  1. [...] citi ani o fi avind nevoie acest meltean ca sa ajunga bloger ? Sau cam cita bataie ? ———Pe numele lui Emil Marian Pasca, de loc din Baia [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.