Din istoria socialismului in Statele Unite, cu aplicatii concrete

George Francis Johnson a fost un american de care fara indoiala n-ati auzit. S-a nascut pe la jumatatea secolului XIXⁱ si-a devenit proprietar a unei parti dintr-o fabrica de pantofi.

Dupa care s-a apucat de-un larg program de inbunatatire a conditiei proletariatului (ca in secolul XIX - si numai in secolul XIX - asta-i termenul corect pentru forta de munca), vreo zece mii de oameni care lucrau pentru el. Spre exemplu, s-a apucat de-a cladit un oras intreg (Endicott), vinzind casele muncitorilor cu o mie de dolari mai ieftin decit il costase pe el constructia.ⁱⁱ Stiti programu' ala al comunistilor de prin anii 60-70 incepind, ca ei "dau case" adica niste apartamente jegoase fuserite din materiale proaste pe desene rau gindite de minti necalificate ? Noa, exact la fel doar ca in 1870 nu in 1970, case nu "apartamente" si asa mai departe. Ca bonus, parcuri, si de verdeata si de distractie, librarii si multe altele.

Pasamite anii de sfirsit ai secolului XIX au fost o vreme a experimentarii-n Statele Unite, atunci s-au infiintat tot soiu' de culte bizareⁱⁱⁱ si s-au facut tot soiul de alte incercari comunitarde. S-a incercat aproape tot ce merita incercat atunci, pe forta de munca abundenta, ieftina si fara pretentii importata din Europa si pe resursele cu generozitate puse la dispozitie de-un continent imens s-a incercat aproape tot. Si-n treacat fie spus : un "reformist" care nu cunoaste din doasca-n amanuntita doasca istoria incercarilor si rezultatelor obtinute de-acel imens laborator nu poate fi privit altfel decit drept idiot cu pretentii nejustificate al autoimportanta.

Da' revenind la ce voiam eu sa zic : mie unul mi-e clar de mult ca din punct de vedere cultural comunismul romanesc a incercat sa fie o schioapa, chioara si muta stradanie de-a construi Americanismul secolului XIX in Romania secolului XX. Asta si-au dorit, si Gheorghiu Dej si Ceausescu. Puterea Americii se dovedise in sfirsitul secolului XIX si pina la al doilea razboi mondial productia de otel ?^iv Foarte bine, sa socotim cit otel pe cap de locuitor produce TARA!

Mie unul mi-e destul de clar ca niste copii nascuti putin inainte de razboi, care auzisera de la parintii, bunicii si strabunicii lor despre cum de extraordinara e puterea SU (ei toti fiind dusi acolo sa munceasca, de exemplu la cai ferate, sau la steel mills sau la ce), care vazusera apoi fortaretele zburatoare reducind Ploiestiul fara dificultati si fara riscuri in timp ce ei agitau bote la nivelul solului au suferit un soc cultural, o rupere si-o fixatie absolut completa. Si nu si-au mai putut imagina altceva, nici n-au mai putut urmari altceva decit sa ridice-n fapt icoana aia atit de indepartata de ei cum e si Iuliu Cezar Augustus departe de "царь". O imagine tulbure, vazuta prin sase straturi de sticla proasta, auzita ca un murmur vag prin telefonul fara fir, chestia care s-a putut numi socialism si s-a putut pretinde sistem unitar chiar daca era un experiment oarecare, o subproblema a unei subprobleme a unui sistem mult mai larg si mult mai important decit au fost vre-odata sau vor putea ajunge vre-odata niste copii desculti agitind bote la nivelul solului.

Experimentul n-a reusit, in sensul in care o incercare de-a planta noduri de scoarta de cires (fara frunze si fara radacini, doar nodurile singure) intr-o pivnita de beton n-ar reusi. Nici macar nu se poate spune prea serios ca ar fi fost un experiment, altfel decit privind la faptul ca la cit de trogloditi ne gasim sub aspect intelectual orice miscare oricit de inepta e semn de progres si motiv de bucurie. Decit nimic...

Da' nu va intristati : cica dupa fiecare generatie de sacrificiu vine alta.

1. In Milford, Massachusetts, nu chiar asa de departe de Lowell, si ca tot m-am apucat de discutie cre' ca scriu naibii articolu' ala odata. [↩]
2. In vremea ceea o mie de dolari erau bani grei. [↩]
3. Oneida de-un exemplu, mormonii de alt exemplu, cutotii-n statul New York, pe-atunci ca un fel de California. [↩]
4. Ceea ce chiar e adevarat, SU au inceput sa conteze pe scena lumii dupa ce un miliardar a unit toata productia de otel intr-un singur conglomerat, a tras beneficiile de eficienta ce se puteau obtine din economia de scala si astfel s-a deschis o epoca, cu cai ferate, nave si zgirie-nori. [↩]