Sugestie de prezentare

Sunday, 05 June, Year 3 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

E o traditie a neamurilor pastorale, cel putin in partea asta de lume, sa inceapa anul (ca anul nu incepe iarna, incepe primavara, odata cu iarba si mieii) cu brinza proaspata, sare, piine si rosii. Asa este de-o vreme, si cele doua se potrivesc atit de bine sub toate aspectele sensibile incit nu-mi vine a crede ca se va mai schimba vre-odata.

brinza-cu-rosii

Si-n rest, bineinteles, sa fim iubiti.

Category: Lifespiel
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

44 Responses

  1. stii ce cred eu ca lipseste? un pic de untura, merge tare bine cu branza si rosiile.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Sunday, 5 June 2011

    Aia n-am mai filmat, da' am pus o fleica aseara de-am facut din ea jumari.

    Da' nu mai spune la nime'.

  3. Nu știu cum or fi roșiile în restul lumii (mă rog, mai știu, așa: alea de prin spania și portugalia n-au nici un gust, la fel cum n-au nici astea importate de pe la turci sau mai știu eu unde), dar ce știu sigur e că roșiile astea românești sunt pfai, n-am cuvinte. Cu alte cuvinte: zemoase, dulci, numa bune de mâncat direct de la mama lor din grădină, nespălate nenimic.

    Dar nu le mai fac reclamă, că nu se știe cum găsesc ăștia din vest nuș ce bacterie mortală prin ele.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Sunday, 5 June 2011

    Io regret sa te dezamagesc, da' nu pot sa nu precizez ca rosiile cele mai bune din lume se gasesc in Costa Rica.

    Impresia generala pe care-o dau ele este a unei distante in sens pozitiv cam ca si intre ceea ce numesti tu superrosii si-o bila mai mare de aracet.

  5. si apropo, rosia nu e asa cumva originara din america 'latina' ? chestia asta cu rosie romaneasca sau turceasca imi cauzeaza un umor incredibil. inteleg ca na' la grau mai merge, cultivat in tarile arabe de cateva zeci de mii de ani. dar rosia nu are nici 500 de ani pe piata de larg consum in europa.

  6. *si adus in europa ulterior.

  7. @Critic: Ea o fi originară de acolo, da' la fel ca orice organism viu, dânsa își schimbă materialul genetic, plus că nu iese la fel plantată în solul ăla cum iese după ce a fost sădită aici, fiindcă și solul are altă compoziție etc.

  8. eh, trollam si eu. pe langa ceva transfer de gene, incrucisari ale taranului dintre mai multe soiuri, dupa marime, dupa vecini, munte, campie, etc.

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Sunday, 5 June 2011

    @Critic Ba, e originara din Indiile de Vest, si apropo de care chestie, multa vreme fu considerata otravitoare-n coloniile englezesti, dat fiind ca pe-acolo se foloseau mult oale si ulcele facute din plumb.

    PS. Sa zici ca-ti cauzeaza un umor e ca si cum ai zice ca-ti cauzeaza un culinar cind de fapt tie pur si simplu-ti face foame.

    @spyked Haidi bre, si-o fi schimbat materialu' genetic de la 1400 pina azi. Tu ce crezi ca-i materialu' asta genetic, plazdilina ?

  10. Apăi nu fundamental, că altfel n-ar mai fi roșie, nu? Evident, fără să luăm în calcul chestiile modificate genetic de le numesc ei roșii.

  11. pai si aia nu e tot america, ce naiba.

    eu zic ca o fi umor. cum au fost dementii aia cu caii lor salbatici saptamanile trecute, calul domesticat in asia, lol.

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Monday, 6 June 2011

    @spyked Deci pina la urma e de bine sau de rau modificarile genetice ? Ca sa nu te intreb cum is alea niste modificari genetice nefundamentale, dat fiind ca mnoa, cica genele-s chiar fundamentu', iara daca le-am putea imparti in doua categorii, de fundamentale si nefundamentale probabil ca ultimele nu s-ar mai numi gene.

    @Critic Sau cum o fost Elena Udrea, de ce nu, sau orice altceva...

  13. lexy229`s avatar
    13
    lexy229 
    Monday, 6 June 2011

    Eu vreau sa stiu cine sunt ei!

  14. elohim sau mp se ▲ singur.

  15. Adicătelea cum de bine sau de rău, nu înțeleg. La #7 mă refeream la modificările produse pe cale naturală, și adicătelea nefundamentale în sensul că s-a mai transformat un A în T acolo, să nu-mi zici că în țșpe mii de generații nu apare câte o mutație din asta, că nu cred.

    La #10 mă refeream la modificările produse de mâna omului, ergo ei sunt cei care le modifică.

  16. Mircea Popescu`s avatar
    16
    Mircea Popescu 
    Monday, 6 June 2011

    Io cred ca-i oarecum nascuta din confuzie asupra geneticii, discutia.

  17. Confuzia e de la faptul că eu în general când mă gândesc la alimente modificate genetic, mă refer implicit la cele modificate genetic de oameni, mai exact metode din astea mai sofisticate (adică nu încrucișări și alte metode tradiționale, să le zicem).

    Și astea-s rele, în sensul că ingineria genetică e încă prea slab dezvoltată să dea alimente bune calitativ, which is an understatement (cu alte cuvinte, aș prefera să mănânc scoarță de copac decât așa ceva).

    Da' zic, diversitatea asta a soiurilor rezultă cumva și din câteva mutații genetice apărute pe cale naturală de-a lungul vremii, favorizate poate chiar de dezvoltarea pe un alt tip de sol decât cel inițial. Și numai faptul că roșia sălbatică e destul de diferită de asta cultivată, și tot are cumva sens.

  18. Mircea Popescu`s avatar
    18
    Mircea Popescu 
    Monday, 6 June 2011

    Deci cum deosebesti tu intre mutatii bune si mutatii rele ? Dupa agent ?

  19. @Mircea Popescu Pai daca iei ca exemplu supercow: http://www.youtube.com/watch?v=Nmkj5gq1cQU tu ce-ai prefera, carne de vaca normala sau din chestia aia?

    Ei au obtinut vacile alea prin "imperechere selectiva" a unor vaci care cica au o gena defecta si-o transmit de la generatie la generatie (cine stie cum o fi ajuns defecta gena aia...) si gena aia le face sa creasca tone de muschi. Deci, ai zice ca e muschi ca orice alt muschi, doar ca mai mult, deci nu-i nici o problema cu el, DAR, tu fortezi un organism cu un anumit metabolism si sistem circulator, glande, organe si whatever sa creasca de jdemii de ori mai multi muschi decat a evoluat el sa creasca in mod normal. Acum organismul fiind obligat sa creasca atatia muschi evident ca se va dezvolta diferit fata de o vaca normala, astfel incat sa hraneasca tesuturile alea, dar ma cam indoiesc ca va avea exact aceleasi proprietati ca al unei vaci normale.

    Acelasi lucru se aplica si la plante, doar ca acolo e si mai naspa, pentru ca deja tai din nutrienti de la cel mai jos nivel, si o sa-ti afecteze si animalele pe care le hranesti cu ele. Modifici plantele sa creasca cu mai putin azot si diversi nutrienti, dar singurul lucru pe care-l obtii e ca plantele vor avea MAI PUTINI NUTRIENTI, si o sa trebuiasca sa mananci mai multe ca sa obtii acelasi rezultat, sau chiar un rezultat mai naspa, ca vei fi nevoit sa mananci mai mult nutrient A ca sa-ti iei doza din nutrientul B, care se gaseste in cantitate mai mica. Sau poate chiar ajunge sa nu mai produca cine stie ce amonoacizi si alte bullshituri necesare si tot mancand chestii modificate genetic observi peste 20 de ani ca mori de diverse boli degenerative si cancer.

    Ma indoiesc ca au aflat ei sau ca o sa afle foarte curand EXACT de ce are nevoie corpul uman pentru a supravietui. Ca daca aflau deja mancam pastile.

  20. Mircea Popescu`s avatar
    20
    Mircea Popescu 
    Monday, 6 June 2011

    Mei, eu nu zic ca n-ai dreptate, dar incerc sa subliniez o anumita duplicitate.

    Adica, porumbul original avea niste boabe cam cit meiul asa. Indienii l-au imperecheat selectiv, evident cu niste unele tulpini care aveau o gena defecta. In decursul a 1-2000 de ani boabele au crescut cam cu 2 ordine de marime la volum.

    Merele padurete sunt mai mici decit cele de le cultiva oamenii pe linga Cluj. Via salbatica face niste struguri cam cit stafidele. Piersicul original facea niste zarzare. Rosiile salbatice-s cam cit niste cirese, si asa mai departe.

    Ei, de toate alea ne extaziem ca-s bune, minunate, nemaipomenite, si de incercarile recente ne suparam ca-s rele ? E o vorba, cica exista two kinds of fools in this world, he who says this is old and therefore good and he who says this is new and therefore better. Sa spui new and therefore worse nu-i cu nimic mai inteligent, mi se pare mie, ca problema-i judecata-n patura.

    E si psihanalizabila chestia cu "ei". De ce sa fie "ei" si nu "noi" ? Toti ne ocupam cu chestii, facem cercetare, de unde acest ei vs noi ? Dupa ce criterii ? Adica pot intelege un de-ala de ofteaza dupa comunism, ca el e un marginal fara inteligenta, fara educatie, fara competente sau abilitati, si atunci judeca in termenii noi morlocii versus ei eloii.

  21. Deci acum, similar cu alte rationamente, daca mai mananca cineva rosii cu sare si branza inseamna ca te imita, da?

  22. Mircea Popescu`s avatar
    22
    Mircea Popescu 
    Monday, 6 June 2011

    Daca le maninca, nu. Daca le baga pe blog, tie cum iti pare ? Sincer acuma, nu zic ca-s imposibile coincidentele, ba chiar dimpotriva. Pe de cealalta parte, si manualul de semiologie clinica e un indreptar de pure coincidente, daca-ti pui mintea in sensul asta.

    Zic ca adevarul tre' numaidecit sa fie undeva la mijloc.

  23. Deci cum deosebesti tu intre mutatii bune si mutatii rele ? Dupa agent ?

    Depinde din care punct de vedere privești problema. Din punctul de vedere al naturii, întrebarea nu-și are rostul, natura nediferențiind între bine și rău, sunt mutații și pas. Din punctul de vedere al omului, treaba e mai complicată. În principiu, agentul nu are nimic a face, adică nu contează că vin eu și produc o mutație sau că se lovește nușcare particulă și produce o altă mutație.

    Atât doar că cele două fenomene sunt în fapt destul de diferite. Mutația naturală e aleatoare și se produce la o rată relativ redusă, pe când mutația făcută în laborator are loc prin izolarea unor gene care s-a constatat că ar determina anumite caracteristici și modificarea lor, rezultând astfel într-o mazăre a naibii de dulce. Până aici toate bune și frumoase.

    Problema e că ei (da, ei, adică cei care se ocupă de cercetare în domeniu, nu io, tu sau gheorghe) n-au la dispoziție instrumentul perfect pentru a produce mutații. E greu să spui că un astfel de procedeu poate ajuta în momentul de față la modificări fără efecte laterale (mie-mi place asta cu dinamica non-lineară, așa că o bag și aici, în paranteză: deci clar au loc pe parcurs ceva fenomene non-lineare, care momentan nu-s luate în calcul la modelare), pentru că nici ei nu înțeleg așa de bine încă mecanismul din spate. Analogia între mutația aia și asta e aceeași cu analogia între reproducere naturală și clonare: ambele-s posibile, dar au scopuri și rezultate complet diferite, inclusiv din punct de vedere calitativ.

    Cu alte cuvinte, nu zic că în 100, 50 sau poate chiar 25 de ani chestia n-o fi gata de scos pe piață, dar în momentul de față nu este, asta în condițiile în care o bună parte din indivizii din domeniu deja au bifat-o drept fit for mass production. Acum sigur, fiecare interpretează cum vrea, da' mie îmi e destul de clar: cum ar fi să vin eu să vând în masă un sistem de calcul care are un bug în instrucțiunea de împărțirea în virgulă mobilă? Oh, my bad, s-a făcut deja.

  24. Mircea Popescu`s avatar
    24
    Mircea Popescu 
    Monday, 6 June 2011

    Io nu neg ce zici tu, doar ca nici ei (adica nu tu sau Ion, dar tocmai Gheorghe) nu au instrumentul perfect pentru a studia particule superaccelerate. In timp ce alti ei (adica nu tu sau Gheorghe, dar chiar Ion) n-au instrumentul perfect pentru a sapa santuri. De acord, orice activitate umana comporta riscuri. Sa inchidem acu' ciclotronu', doar pentru ca ni-e noua frica de necunoscut ?

    Normal ca nu inteleg dinainte ce va fi cu cercetarea, ca asta-i chiar sensul cercetarii : nu stim si dorim sa aflam. A, ca ne poate omori pe toti ? Sigur ca ne poate. Da' nu pricep ce te agita, de murit oricum mori.

  25. eu cred ca discutia a derivat aiurea. nu sunt gene bune sau rele, ci cele care afecteaza individul in supravietuire si reproducere sau nu. chit ca gheorghe si ionel sunt blonzi si gigea si ionela sunt brunete, pot sa futa, etc, nu-i problema. ca au maini mai scurte, picioare, deformari, down sau mai stiu eu ce e altceva.

    tehnic vorbind daca ai adus o rosie de pe continent tropical la continental, s-au adus ceva modificari la planta ... debit de apa, ploi, zinc, magneziu, temperatura, etc. pe acolo prin padure o fi crescut natural ca la latinezi iarna e mai o toamna asa, aici gheorghe pastra seminte pentru anul urmator. dar rosia a ramas rosie, chit ca s-a mai schimbat ceva.

    zimzalabin sulerin :

    In applied genetics it is usual to speak of mutations as either harmful or beneficial.

    -A harmful mutation is a mutation that decreases the fitness of the organism.
    -A beneficial mutation is a mutation that increases fitness of the organism, or which promotes traits that are desirable.

    In theoretical population genetics, it is more usual to speak of such mutations as deleterious or advantageous. In the neutral theory of molecular evolution, genetic drift is the basis for most variation at the molecular level.

    -A neutral mutation has no harmful or beneficial effect on the organism. Such mutations occur at a steady rate, forming the basis for the molecular clock.
    -A deleterious mutation has a negative effect on the phenotype, and thus decreases the fitness of the organism.
    An advantageous mutation has a positive effect on the phenotype, and thus increases the fitness of the organism.
    -A nearly neutral mutation is a mutation that may be slightly deleterious or advantageous, although most nearly neutral mutations are slightly deleterious.

    In reality, viewing the fitness effects of mutations in these discrete categories is an oversimplification. Attempts have been made to infer the distribution of fitness effects using mutagenesis experiments or theoretical models applied to molecular sequence data. However, the current distribution is still uncertain, and some aspects of the distribution likely vary between species.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Mutation

  26. FSM ferească, n-am nimic cu cercetarea în nici un domeniu. Și nici cu faptul că alimentele astea sunt băgate pe piață în anumite state din lume, vorba aia, piață liberă, fiecare face ce vrea. Da' ca alegere personală, prefer un măr cu vierme în el decât unul alterat genetic să nu le placă viermilor. Ba în cazul de față gusturile viermelui s-ar putea să aibă o greutate destul de mare, având în vedere că și eu și viermele avem interesul să ne hrănim cu mâncarea respectivă.

  27. Mircea Popescu`s avatar
    27
    Mircea Popescu 
    Monday, 6 June 2011

    Mnoa, deci suntem in mare taman de-acord.

  28. @spyked S-ar putea sa nu fie chiar aleatorii mutatiile din natura, dat fiind faptul ca toate chestiile din univers au anumite patternuri. Daca ar fi chiar aleatoriu, de ce se "selecteaza" intotdeauna aceleasi patternuri si aceleasi proportii?

    Lucrul asta e cu atat mai evident la dezvoltarea unui organism. Daca ai vita A normala si vita B cu gena care-i face muschii sa-i creasca ca lu Vandam, restul genomului fiind identic, de unde stie vita B din informatiile din genomul ei ca trebuie sa-i creasca inima si restul organelor mai mari, ca sa poata sa hraneasca tesuturile in plus? Eu tind sa cred ca exista o oarecare inteligenta a organismului, totul fiind interconectat cu restul chestiilor, astfel putand sa se autoregleze daca e ceva anormal intr-o componenta. Si acelasi mecanism ar putea sa aiba rol si in evolutie, sau chiar sa fie principalul motor al ei.

    Deci probabil ca imperecherea selectiva ar fi mai ok, din moment ce organismul isi dezvolta in acelasi timp si restul chestiilor, nu doar caracteristica controlata de gena pe care o modifici, si le transmite pe cale genetica la urmasi mai bine reglate, pe cand daca iei o vaca normala si doar ii modifici gena s-o faci musculoasa, organismul ei probabil ca o sa functioneze in stare de avarie.

  29. pai stai ma asa ca ADN-ul are un fel de CRC propiu. cand piesele alea se imbina cu arn si mama masii sau cum se numea, intregul se verifica singur sa vada daca puzzle-ul e corect. daca nu sufera o mutatie celula, buna sau rea, cine sufera e ulterior organul per total.

  30. @Critic Si care-i problema cu ce-am zis eu? Eu zic de modul in care se organizeaza celulele in organe, tesuturi, etc. cat de mari se fac organele, cat de multe substante genereaza glandele, etc.

  31. completasem.

  32. Mircea Popescu`s avatar
    32
    Mircea Popescu 
    Monday, 6 June 2011

    @gheorghe Cu intrebarile astea intrii in probleme de simetrie, armonie, culoare, aroma si alte chestiuni foarte profunde. Da' FOARTE profunde. Nu cred ca avem echipamentul, nu zic de noi astia de-aici, sau de noi astia vorbitorii de limba romana, ci de-a dreptul de noi oamenii, sa discutam asa ceva.

    In tot cazul, ce propui tu cu "restul genomului fiind identic" nu se intimpla absolut niciodata. Cam patru spre sase nivele de complexitate exista intre codificarea adn si manifestarile fenotipice, trecind prin decodare, proteine, enzime (uneori multiple straturi) etc. Nu exista "gena de pula mare" si asa mai departe.

    Manipularea genetica in laborator nu-i diferita semnificativ de incrucisarea/imperecherea selectionata, cel putin pre cit inteleg eu problemele in discutie. Sunt diferente tehnice, dar asta-i tot.

    @Critic ADN-ul nu are CRC, deloc. Ca o observatie-n trecere, e bine ca ai fantezie, dar e rau ca-i permiti sa-ti sopteasca in ureche realitati alternative, care "ar putea sa fie" pe care apoi le iei de bune. Chestia asta nu te poate duce decit in zid. In plus, merita observat ca 90 si % din ADN-ul vietuitoarelor mai complicate nu are de fapt nici un fel de inteles, si nici o utilizare decelabila.

  33. inseamna ca mi-a fost mie somn la ora de anatomie.

  34. Mircea Popescu`s avatar
    34
    Mircea Popescu 
    Monday, 6 June 2011

    Procesu' de transcriere are teste, si daca nu ies celula intra in apoptoza, poate ca se vorbea de aia.

  35. da, cand se trec gene de un sir de adn la altul, adn mesager sau ceva de genul, in fine.gotta study moar http://trollscience.com

  36. @Mircea Popescu Dar exista o gena pentru tepi pe pula... ma intreb daca au incercat smecheria pe cineva.

  37. Mircea Popescu`s avatar
    37
    Mircea Popescu 
    Monday, 6 June 2011

    Depinde in care directie.

  38. Da rosia in ce perioada a anului se coace?

  39. Mircea Popescu`s avatar
    39
    Mircea Popescu 
    Thursday, 8 December 2011

    De la sfirsit de Mai pina-n inceput de Octombrie. Cel putin prin partile astea de loc.

  40. Atunci nu prea bate cu traditia

  41. Mircea Popescu`s avatar
    41
    Mircea Popescu 
    Thursday, 8 December 2011

    Cum ai stabilit ?

  42. Citeste dinsus, mai pe deasupra pozi in sus

  1. [...] care am halit ce-am mai gasit si eu prin frigider si pe cai. Taxiul cica ajunge in patru minute, zice fata de la telefon. Dupa vreo cinci ies eu ca [...]

  2. [...] postmodernismului ? A, ca poate badea Ion care sta la el la tara si nu produce $$$ ca produce rosii si brinza, pe care le si maninca si-i foarte multumit de asta n-ar trebui fortat sa se apuce acuma de cine [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.