Cancerul din noi.

Tuesday, 10 March, Year 1 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

O cunostinta a primit acum vre-o luna o veste proasta. Ceea ce parea, la examinarea colonoscopica, o tumoreta ori posibil un polip inflamat, cativa milimetri, s-a dovedit a fi un neoplasm extins in toata cavitatea abdominala, cu incercuirea rectului complet realizata, invazia generalizata a tesutului adipos, un inceput de extindere in masa muschilor gluteici, dar, incredibil, fara sa fi atins ficatul.

Doar unul din ganglionii limfatici inghinali se prezenta agresat. Medicul a executat o excizie pentru analiza, ganglionul prezentandu-se curat la examinarea de laborator. Medicul a procedat la rezectie radicala cu colostomie, executata amplu si insotita de generoase extractii de ganglioni limfatici, o decizie riguroasa, data lipsa aparenta de metastaze. Sursa pare a fi un carcinom scuamos (cat de improbabil ar parea, data localizarea formatiunii observate initial, aparent peste linea dentata, si comportamentul mai degraba respectuos cu organele interne), desi rezultatele histopatologice asupra materialului extras nu-s inca gata.

Pacientul nu are inca 30 de ani. Ei, cum vi se pare asa o luna de zile in viata unui tanar ? El se afla acum la o rascruce particulara. Daca intr-adevar metastaze nu exista, tesutul malign a fost in intregime extras si el este un om la fel de sanatos ca si oricine altcineva, la fel de sanatos cum parea el insusi, asta iarna. Daca nu, nu. Lunile, anul ce vor veni vor da un raspuns definitiv intrebarii, pentru el. Da sau nu.

Binevoiti acum si calculati dumneavoastra, in masura in care va amintiti incidentele statistice, care sunt sansele teoretice ale unei asemenea imbolnaviri. Cancer de colon la tanar sub 30 de ani, carcinom scuamos la trei centimetri si jumatate adancime, si asa mai departe. Eu unul am ramas suspendat mental, afland toate acestea, pentru ca, fara a fi doctor, totusi imi place sa citesc, si din ce-mi amintesc eu sa fi citit, pare un caz extrem de rar.

Am stat de povesti cu mai multi cunoscuti, printre ei doctori practicanti, oameni cu experienta in sala de operatie de decenii, specialisti respectati, personal secundar, in scurt, oameni din linia frontului. Nevoia spiritului de-a se usura povestind cu alti oameni isi gaseste o foarte comoda acoperire sub interesul stiintific, pana la urma.

Asa am aflat un numar de chestiuni punctuale, care numai de linistit n-au reusit sa ma linisteasca. Sa transcriu din ele.
1. A existat, in prapaditul asta de oras de-un sfert de milion de oameni, un caz de copil de noua luni cu cancer de colon.
2. Sunt doctori care executa cate-o colostomie ori ileostomie pe zi, paturile gem, saloanele sunt pline, ajungandu-se la a adauga al cincelea pat, de rezerva, in majoritatea lor.
3. Incidenta, asa cum mi-o amintesc eu din carti roase de molii, scrise prin anii 70 pe baza experientei decadelor dinainte, cu 90% din cazuri dupa varsta de 50 de ani sunt complet invalidate de practica, cazuistica fiind mai mult sau mai putin egal impartita intre pacienti sub si pacienti peste 50 de ani.
4. La fel, raportarea pe sexe nu este nici pe departe adanc inclinata inspre barbati, asa cum era intr-o vreme, ajungandu-se intre timp la o cvasi-egalizare a cazurilor.
5. Incidenta teoretica asa cum mi-o aminteam eu este cam un ordin de marime sub incidenta observata experimental in spitale.

Ei, asta cum va place ? Eu unul am, cam de cand m-am apucat a scrie, asa, ca o tinere in vintre. Privind putin literatura recenta de limba engleza, am aflat cateva lucruri si mai fascinante. Societatea americana a cancerului (ACS) ofera un tabel cu date de incidenta si mortalitate estimate pentru 2008. 108 mii de cazuri noi de cancer de colon in anul 2008. 1.4 milioane de cazuri noi de cancer, in total. In anul 2008.

Dumneavoastra intelegeti ce inseamna cifrele astea ? Daca la o populatie de un sfert de miliard, se adauga cate o suta de mii de noi cazuri de cancer de colon pe an, si un om face cancer de colon o singura data in viata, speranta de viata fiind, sa luam rotund, 80 de ani, rezulta ca, pe durata vietii unui individ mediu, aproximativ 8 milioane de oameni, sau un om din 40, se va imbolnavi, de cancer de colon. 112 milioane si mai bine se vor imbolnavi de cancer in general. Aproape jumatate din populatie. Jumatate, dragii mei. Cum vi se pare ?

Daca Bill si Joe sunt vecini, nascuti in aceeasi zi, si traiesc ei 80 de ani, sansele lui Bill de-a face cancer sunt undeva la 0.6% in fiecare an. In total, in 80 de ani, sansele lui Bill de-a face cancer sunt 48%. Ale lui Joe la fel. Sansele acestor doi gemeni, de-a trai o viata de om, fara a face nici un soi de cancer nici unul nici celalalt sunt un siderant 27%. Douazeci si sapte la suta. Cum va pare ?

Asa-i ca se loveste de experienta dumneavoastra proprie ? Asa-i ca-i de-a dreptul cu un ordin de marime peste ce vi s-ar parea rezonabil, avand in vedere aceeasi experienta ? Asa-i ?

Datele descriu, in fapt, o evolutie inspre hau, agravandu-se decada cu decada. Rapoartele pe anii 00 arata o incidenta aproximativ egala a cancerului de colon la barbati si femei. Rapoartele pe anii 80 arata o predominanta de aproximativ 1.5 la 1 pentru barbati. Rapoartele din anii 60 arata o predominanta mai apropiata de 4 la 1 pentru barbati. Ce inseamna asta ? Dilutie statistica.

Ia priviti un model teoretic, care evidentiaza introducerea unei noi cauze de imbolnavire intr-o populatie :

Anul 1960

    Barbati (cauze naturale) : 4,000 cazuri ; Femei (cauze naturale) : 1,000 cazuri

Rata relativa 4:1 barbati.

Anul 1980 :

    Barbati (cauze naturale) : 4,000 cazuri ; Femei (cauze naturale) : 1,000 cazuri
    Barbati (cauza X) : 6,000 cazuri ; Femei (cauza X) : 6,000 cazuri
    Barbati (total) : 10,000 cazuri ; Femei (total) : 7,000 cazuri

Rata relativa 1.5:1 barbati.

Anul 2000 :

    Barbati (cauze naturale) : 4,000 cazuri ; Femei (cauze naturale) : 1,000 cazuri
    Barbati (cauza X) : 60,000 cazuri ; Femei (cauza X) : 60,000 cazuri
    Barbati (total) : 64,000 cazuri ; Femei (total) : 61,000 cazuri

Rata relativa 1:1 barbati.

Cauza X, care nu afecteaza sexele in mod diferit, produce o diluare statistica aplatizand diferenta de incidenta pe sexe cunoscuta istoric. Ei, ce ar putea genera cancer de colon in mod indiferent dupa sex ? Probabil nu o cauza genetica, probabil deci nici o iradiere, ci probabil o contaminare cu un cancerigen.

Ce ar putea fi cancerigenul contaminant, daca intr-adevar el este cauza X ? Multe lucruri. De exemplu, utilizarea materialelor plastice in societate urmeaza aproximativ aceeasi curba, de la mai nimic in 1960 spre x in 1980 si 6x astazi.

Asa incat, ma gandesc ca mai ramane sa ma ajutati sa-mi formulez raspunsul la o ultima intrebare. Cat de mult va doriti credite de consum si carti de credit, masini, televizoare, alimente preambalate, coca cola, si mai ales, cat de mult sunteti dispusi sa dati pe-o ciunga americana, pe bune? Mana dreapta ? Punga pe abdomen ? Orice ?

In tot cazul, pentru sanatatea dumneavoastra, evitati excesul de sare, zahar, si grasimi.

Category: Zsilnic
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

44 Responses

  1. 1. esti indragostit de neologisme
    2. ai tendinte ipohondre
    3. 1 si 2 s-ar putea sa fie echivalente
    4. un sfert de miliard inseamna 250 de milioane. populatia Ro era de vreo 10 ori mai mica atunci cand am plecat din tara. cre'ca-i numa' vina ta. foloseste caciulita, porcule! :)
    5. am avut o prietena studenta la medicina in Ro care mi-a confirmat ca, intr-adevar, pe langa prabusirea demografica, este si o explozie a cancerelor; asta era prin 2004.

  2. O curba similara e si pentru bolile de inima. In ~30 de ani avem mari sanse sa ne imbolnavim la fel de usor si de boli de inima. Dar toate astea sunt privite din perspectiva in care tehnologia ramane neschimbata.

    Daca e sa te gandesti cum era in perioada pre-vaccinalista, si atunci aveai mari sanse sa mori de la polio, bolile copilariei sau alte boli care in prezent sunt eradicate.

    Probabil in urmatorii 20-30 de ani, odata ce tehnologia e tot pe curba ascendenta, odata ce s-a dat drumul si la cercetarea pe celule stem, se va putea gasi o solutie pentru boblile ce ne amentinta.

    In caz ca ziua aia nu va veni, si epidemia va fi prea mare, macar religiosii vor fi si ei multumiti ca li s-a indeplinit profetia. Doomsday is coming to a theater near you. :D

    PS: mai adauga la toate astea si demografia scazuta din tarile civilizate :P

  3. Mircea Popescu`s avatar
    3
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 10 March 2009

    @zamolxis : vorbesc de timisoara (1/4 milion), romania (22ish milioane) si sua (1/4 miliard,pentru convenienta). Asa ca, foloseste abacul ca eu caciulita folosesc (ipohondru fiind) :D

    @selfhelp : e drept ca mortalitatea ramane in scadere, considerand toate sursele. Dar catastrofa asta cu cancerul nu-mi pare pur si simplu explicabila asa cum obisnuiam s-o explicam, boala a batranetii ce castiga pondere pe masura ce stiinta largeste speranta de viata. Cine-o mai auzit de cancer la sugari ?!

  4. În primul rând, vreau să spun că mi-a plăcut titlul materialului, pentru că poate fi interpretat şi în linii mult mai generale, nu neapărat la această boală perversă care curmă atâtea vieţi. În al doilea rând, fug de statistici de fiecare dată când am ocazia, dar ceea ce am citit aici mă înspăimântă de-a dreptul...

  5. ipohondru sau nu, cred ca si eu devin asa cand e vorba de asta. iar cat despre varsta la care poate lovi o asemenea boala nu mai e o noutate...

  6. corect, vb de USA, mi-a scapat. totusi, e ceva tare putred in calculele tale. nu-ti zic ce ca-s convins ca vor mai patrunde si altii prin barajul de cifre si neologisme, si vor intelege tot ce vrei sa zici. sa-ti spuna ei! :D

    lasand la o parte cifrele, nu-i nici un secret ca de cateva decade sanatatea generala a-nceput sa dea inapoi - si asta peste tot. care va sa zica, nu-i numai democratia, drepturile omului, si inteligenta cetateanului mediu :)

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 10 March 2009

    @Lisandru : Asa cum zici.

    @Simona : Da mai, dar e infiorator, eu cred ca multi oameni totusi nu realizeaza.

    @zamolxis : pune jejetu pe ce-i, ca mi-ar prinde bine.

  8. nu poci pantru ca. sa.
    dac-am gresit? ego-ul meu n-ar supravietui.

    ar deveni (harun al rash)ID

    in plus, cum ti-am zis, sunt de-acord cu concluzia.

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 10 March 2009

    Si-mi pare mie, ori confunzi neologismele si arhaismele de-olalta ? Ca gluteus maximus exempli gratia vine din latinie nu din alt ce.

  10. cancerul nu e o boală ci un mod de viaţă. s-ar putea face o analogie cu viaţa unei maşini care se strică, utilizată fiind la parametri inadecvaţi constituţiei sale, adică în afara domeniului pentru care maşina a fost construită. sigur, omul nu e o maşina, sau e o maşină menită a se... auto-utiliza, ceea ce omul a devenit, pe zi ce trece, tot mai incapabil să facă.

    în ciuda prezenţei sale terifiante în viaţa zilelor noastre, sau poate tocmai din această cauză, cancerul e metafora princeps a civilizaţiei umane.

    principiul dezvoltării de tip canceros este deturnarea vieţii celulelor dinspre calitate spre cantitate. asta presupune că, din ce în ce mai mult, calitatea ia aspecte cantitative (ceea ce e, la nivel uman / sociologic, e rezultatul moralei, care afirma că mai multă calitate e mai bine decât mai putină). în goana dupa calitate (e.g., confort), calitatea începe să aibă un iz cantitativ. asta e o infracţiune metafizică fatală.

    înmulţirea celulară se face, în cancer, doar de dragul înmulţirii, nemaifiind în slujba celulei (nu mai serveşte normalitatea vieţii celulare). asta duce la haos în ţesuturi şi, în final, la moarte celulară. în mod similar, goana civilizaţiei a făcut ca omul să ajungă să servească societatea (idealul social) mai mult decât societatea poate servi individului în sine. o dată cu dezvoltatea tehnologică, omul devine un simplu accesoriu al tehnologiei pe care el însuşi o mânuieste, el fiind la dispoziţial maşinii (sau procedurilor, legilor, etc.) mai mult decât îşi este sieşi disponibil. practic, nu mai avem _timp_ pentru viaţă, deşi viaţă avem destulă. viaţa devine astfel un concept gol de conţinut, o gogoaşă din care nimfa a ieşit prea devreme (ca să amintesc subiectul de ieri), astfel încât gogoaşa, desi tocmai a născut, e totuşi stearpă - adică nu poate să nască cu adevărat, să producă ceva realmente viabil. produce doar simulacre de viaţă.

    în acest fel, obsesia colectivă pentru mai multă ordine, siguranţă şi prosperitate naşte tot mai multă dezordine, nesiguranţă / pericole şi sărăcie. în mod similar, cancerul e rezultatul obsesiei noastre fatale pentru sănătate. dacă sănătatea nu ne-ar interesa atât, am păstra-o, dar pentru că o urmărim cu orice chip, o pierdem. chiar presupunând că s-ar gasi un tratament eficace pentru cancer, ceva care ar opri înmulţirea celulară haotică, dezechilibrul ar aparea imediat la un alt nivel.

    cancerul, ca şi boala, vor dispărea numai atunci când vor înceta să ne preocupe, sau mai bine zis cand nimic în particular nu ne va mai preocupa. asta ar putea însemna să începem să trăim cu adevărat şi să renunţăm la a mai ţine cu dinţii de viaţă. dar atâta vreme cât singura grijă pe parcursul vieţii rămâne aceea de a nu muri (semnul sigur că n-ai murit fiind “reuşita” socială), viaţa nu se mai poate numi viaţă, iar sănătatea se va măsura în unităţi de boală acumulate.

  11. Şi mai concret, ca să trăiesc la ce trebuie să renunţ pe lângă Cola, Fanta, cips, calculator, căşti..?

  12. de ce fac copiii cancer? pentru că nu mai sunt copii. pentru că se nasc în eprubetă, selectaţi ante-partum pe criterii de performanţă virtuală, iar apoi purificaţi post-partum în vederea obţinerii unui randament biologic maxim. copiii devin, mult prea des, simple accesorii de lux ale părinţilor lor. azi nu se mai nasc copii - doar viitori membri ai societăţii.

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 10 March 2009

    @grid : un contra-argument simplu la o parte din ce zici tu : cu cat sunt mai maligne, cu atat celulele sunt mai putin diferentiate. Evolutia societatii dimpotriva, impinge, sau impingea, spre tot mai acuta specializare.

    Dar cu multe alte parti fiind eu in totul de acord, auzi colea, "Dar atâta vreme cât singura grijă pe parcursul vieţii rămâne aceea de a nu muri (semnul sigur că n-ai murit fiind “reuşita” socială), viaţa nu se mai poate numi viaţă, iar sănătatea se va măsura în unităţi de boală acumulate.". Frumos spus.

    @Bau : Ca sa traiesti trebuie sa renunti, zice grid. Dar mai pe romaneste, am de gand a scrie un articol pe tema "puritatii", sa-i zicem.

  14. eu simt cu ma ia un cancer la kangi numai citind de ce fac copiii cancer :P

    apoi sistemu' 'munitar isi revine, cand imi amintesc ca, de fapt, rate crescute de cancer la copii se constata indiferent de cum au fost conceputi. o teorie interesanta si nu imposibila, nonetheless.

  15. n-am zis că tre' să renunţi. e o diferenţă între a nu-ţi dori şi a renunţa. omul modern nu mai cunoaşte nevoia, care e înlocuită de dorinţă. nici nu mai simte nevoia nevoii - nevoia venind de dincolo de el - de vreme ce o dorinţă asimilată nevoii e întotdeauna mai aproape de împlinire, fiind cel puţin de resortul posibilului, dacă nu al probabilului. o nevoie nu se poate împlini - cu ea te naşti şi mori. se poate cel mult astâmpăra. o dorinţă însă se împlineşte, însă are proprietatea stranie de a nu putea fi atâmpărată cu nici un preţ; dimpotrivă, se înteţeşte pe măsură ce e satisfăcută. apoi, subit, moare şi dispare din orizontul preocupărilor noastre, prăbuşită în chiar neantul pe care îşi propusese să-l traverseze.

    e adevărat că lipsa de diferenţiere e un semn de malignitate, dar nu mi se pare deloc că ultra-specializarea e un semn de diferenţiere, ba chiar dimpotrivă - specializarea (formală) încearcă să acopere lipsa umană de specializare... fundamentală. [ne dorim să] devenim cu atât mai competenţi cu cât _suntem_ (ne simţim) mai incompetenţi. tot efortul uman în direcţia diferenţierii îşi are originea într-o îngrozitoare lipsă de încredere în propriul nostru destin, ceea ce ne face să ne dorim a ne stăpâni destinul, or asta e de domeniul absurdului, căci omul nu este - aşa cum are nesăbuinţa a-şi imagina - propria sa creaţie. venim întotdeauna de dincolo de noi. ne lipseşte grăuntele perfecţiunii, dar asta în loc să ne bucure, ne nemulţumeşte. nu vedem că măreţia perfecţiunii stă tocmai în nedesăvârşirea acesteia, în locul lăsat liber pentru acel ceva (sacru, ar zice unii) care face diferenţa între corpul cu suflare şi corpul pe care suflarea tocmai l-a părăsit.

  16. Mircea Popescu`s avatar
    16
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 10 March 2009

    Dar cred ca faci o confuzie intre indivizii cu adevarat competenti, sa le zicem fundamental competenti, care, oricat de rara o fi specia la noi in patrie, totusi exista (chiar ma stradui sa-i iau unuia un interviu, cred) si indivizii aparent competent, sa le zicem social competenti. Astia din urma dreptu-i ca fac ce zici tu, dar primii mi se pare mie ca isi urmeaza pur si simplu riul.

  17. Si cine nu se imbolnaveste de cancer moare in accidente de masina pe soselele Romaniei? Tocmai povesteam deunazi...

  18. Aştept cu mare drag articolul ăla.

  19. "cancerul nu e o boală ci un mod de viaţă."

    daca e adevarat, asta inseamna ca daca schimbi modul de viata, poti scapa de cancer. (eventual daca meditezi, te rogi la stele, zei sau practici alte misticisme _quantice_)

    eu zic ca e doar falsa analogie.

    "principiul dezvoltării de tip canceros este deturnarea vieţii celulelor dinspre calitate spre cantitate. asta presupune că, din ce în ce mai mult, calitatea ia aspecte cantitative (ceea ce e, la nivel uman / sociologic, e rezultatul moralei, care afirma că mai multă calitate e mai bine decât mai putină). în goana dupa calitate (e.g., confort), calitatea începe să aibă un iz cantitativ. asta e o infracţiune metafizică fatală."

    cancerul apare atunci cand celulele se inmultesc fara control si nu mai mor, eventual se plimba si prin organism (metastaza). Dereglare a ADN-ului face ca asta sa se intample.

    analogia cu societatea e iarasi pe langa subiect, suna frumos dar nu explica nimic.

    cancerul nu e o boala moderna, ci sunt evidentiate cazuri inca de acum 3500 ani.

    "chiar presupunând că s-ar gasi un tratament eficace pentru cancer, ceva care ar opri înmulţirea celulară haotică, dezechilibrul ar aparea imediat la un alt nivel."

    asta ar fi adevarat pentru ca?

    "cancerul, ca şi boala, vor dispărea numai atunci când vor înceta să ne preocupe, sau mai bine zis cand nimic în particular nu ne va mai preocupa."

    crezi ca pe maimutele sau pe soarecii care au cancer le preocupa boala?

    "de ce fac copiii cancer? pentru că nu mai sunt copii. pentru că se nasc în eprubetă, selectaţi ante-partum pe criterii de performanţă virtuală, iar apoi purificaţi post-partum în vederea obţinerii unui randament biologic maxim. copiii devin, mult prea des, simple accesorii de lux ale părinţilor lor. azi nu se mai nasc copii - doar viitori membri ai societăţii."

    mai bine-i zci mostenire genetica, dar apoi nu mai suna asa poetic sau mistic ;)

    si pentru final ca nota pozitiva:
    "Survival for children with cancer has improved from less than 10% in 1970 to 75% in 2007. This is largely due to clinical trials and laboratory research conducted by members of CCLG and through International collaboration. "
    --cclg.org.uk

  20. Mircea Popescu`s avatar
    20
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 10 March 2009

    Pe de o parte, se cunoaste ca cimpanzeii, care au in comun cu omul cam 99% din codul genetic, au de asemenea rate de incidenta a diverselor forme de cancer mult inferioare. (Incidental, cea mai mare parte a diferentelor cromosomiale au legatura mai degraba cu sistemul imunitar decat cu functia cerebrala. Cimpanzeii sunt mai bine protejati nu doar de cancer, ci si de diversi patogeni, ca de exemplu HIV, care in general nu da SIDA la cimpanzei. O mutatie interesanta care creste speranta de viata a spermatozoizilor la oameni pare a avea in particular legatura cu longevitatea celulelor maligne. Detalii)

    Un articol interesant : New Analysis Shows Liver Cancer Incidence Has Tripled Since 1970s.

  21. grid - din comment-ul tau mai lung reies confuzii privind diviziunea celulelor maligne; ori descrii tu prea metaforic pentru gustul meu, ori faci confuzie cu multiplicarea virala; si mai ai de citit despre mutatii, ca sa faci conexiunile mai bine

  22. în mod necesar, orice discuţie care aspiră la a separa autenticul şi adevăratul de inautentic şi neadevărat alunecă, vrând-nevrând, spre nesinceritate dacă nu chiar spre minciună. iar minciuna o fi garantul adevărului, dar tocmai de-asta nu poate fi totodată şi calea spre adevăr.

    toate criteriile de competenţă sunt structurate în jurul a ceea ce cineva _ştie_, măsurând sau valorificând cunoaşterea în-chipuită, adică cunoaşterea în calitate de sumă a unor cunoştinţe specifice, diferenţiate, specializate, identificabile. or, după mine, cunoaşterea în calitate de developare a necunoscutului e irelevantă la modul absolut. la modul relativ, sigur, îşi are relevanţa sa, dar ceea ce contează cu adevărat în privinţa cunoaşterii este nu reproductibilitatea acesteia, caracterul său obiectiv, cât ceea ce înseamnă această obiectivitate pentru noi, recte utilitatea sau instrumentalitatea sa - finalitatea reică a obiectivării.

    dacă utilitatea aceasta e una exterioară cunoaşterii, scoţând cunoaşterea de pe făgaşul său ca mijloc în sine şi pentru sine şi subscriind-o unui scop anume, atunci se poate vorbi de o cunoaştere... deplasată, inutilă şi irelevantă. dacă însă ceea ce e cunoscut se face cunoscut într-un mod care nu numai că nu detronează supremaţia necunoscutului dar o şi onorează, atunci cunoaşterea îşi atinge scopul de a rămâne un mijloc fără o finalitate expresă, având poate doar o "finalitate" intrinsecă, nebănuită.

    inutil să spun că genul acesta de cunoaştere, pe care unii l-ar numi cunoaştere mistică, alţii cunoaştere involuntară, iar alţii re-cunoaştere, nu este nici pe departe atât de asemănător necunoaşterii sau ignoranţei pe cât este cunoaşterea de tip sistematic-obiectiv. cunoaşterea reală nu se opune necunoscutului, ci îl aprofundează; nu îşi propune să reveleze necunoscutul ci se pune în lumina acestuia şi se supune revelaţiei sale. din acest motiv, cunoaşterea reală nu poate sta la baza unei ierarhii de valori, find liantul de care orice ierarhie de valori depinde pentru a-şi menţine integritatea.

  23. Mircea Popescu`s avatar
    23
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 10 March 2009

    N-ai dreptate cand echivochezi intre cunoasterea "reala" cum o definesti tu si misticism. Exista amplu loc pentru cunoastere "reala", in termenii tai, in obiectivitate.

    Ia-l pe Churchill. Omul cunoaste cum sa castige un razboi pierdut. Ia-l pe Stalin. Omul cunoaste cum sa domine fara sa conteze. Exemplele nu sunt din istorie/politica pentru ca doar acest domeniu ingaduie cunoastere "reala" obiectiva, ci pentru ca doar acest domeniu o lumineaza cat s-o putem vedea.

  24. selfhelp~

    munca cu forfecuţa e utilă, dar nu duce la nimic bun. duce la "dereglări de ADN" :) .

    ideea că celulele maligne "nu mai mor"e greşită. dimpotrivă, celulele maligne au o supravieţuire scurtă, "accelerată" aş zice, numai că rata de înmulţire şi creştere e atât de înaltă încât pierderea de celule tumorale devine inaparentă (şi e practic imposibil de cercetat in vivo, dar se poate deduce că e foarte scurtă, căci dacă nu ar fi aşa cancerele ne-ar ucide de zeci de ori mai repede decât o fac în prezent).

    http://www.merck.com/mmpe/sec11/ch147/ch147b.html

    Imago~

    unde am vorbit eu de diviziunea celulelor maligne?

    există asemănări între multiplicarea virală şi multiplicarea celulelor tumorale. chiar dacă virusurile nu sunt celule, ele se folosesc de ADN-ul celular pentru a fi replicate, materialul genetic viral fiind el însuşi carcinogen în multe cazuri, tocmai deoarece perturbă structura şi funcţionalitatea normală a ADN-ului celular. în rest, nu înţeleg ce confuzii am făcut (şi, mai ales, cum ţi-ai dat seama), dar oricum mă mulţumesc şi cu o reacţie pur viscerală.

    în plus, merită ştiut că nu toate cancerele pornesc de la o mutaţie, deşi mutaţii apar în toate cancerele. mutaţii apar tot timpul în corpul uman, replicarea ADN fiind un fenomen imperfect care necesită reparaţii enzimatice continue, dacă există timp pentru acestea - iar în cancere nu exista timp, pentru că rata de diviziune e accelerată. de ce se accelerează rămâne un mister (eu am sugerat doar că nerăbdarea celulelor de a se înmulţi e reflectarea la nivel micro a modului nostru de viaţă macro).

    în orice caz, nu cred că e cazul să ne grabim să proclamăm mutaţia o cauză a cancerului, când ea poate fi doar o consecinţă a acestuia. nietzsche a intuit foarte bine că luarea cauzelor drept efecte (şi invers) ne face puţin mai deştepţi decât e nevoie, cu consecinţe dezastruoase.

  25. Mircea Popescu`s avatar
    25
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 10 March 2009

    Bon alors, voyons, mutatia ramane totusi o buna prima aproximare a cauzelor unui mare numar de neoplasme, in sensul in care mecanica lui Newton, incorecta cum este, descrie suficient natura pentru nevoile absolventului mediu de liceu. Absolutizarea e, bineanteles, o eroare.

    Comparatia ce-o folosesti intre celule alergand intr-un cerc caruia i-au pierdut norma si noi are forta ca procedeu stilistic. Are si gaurelele ei, ca de exemplu cea ce singur o explui : E perfect posibil ca in fapt cauza cancerului sa fie mai degraba o proasta reactie a sistemului imunitar fata de celulele "diferite" decat insasi diferenta lor.

    Asa, cam ca un fel de copii care ajung razgaiati nu pentru ca-s ei razgaiati ori razgaiabili, ci pentru ca nu-i cine sa le mai intoarca cate-o pereche de palme, dupa nevoi.

  26. Faptul ca o mare parte din oameni nu mai au "credinta" si s-au lepadat de cele "sfinte" explica o bna parte din incidenta sporita a cazurilor de cancer in statisticile recente.

    Incidenta crescuta a cancerului poate indica mutatii profunde si accelerate in mediul nostru de viata. Organismul se adapteaza, frecventa mutatiilor indicand (similar globule albe/infectiie) intensitatea schimbarilor din mediu.

    Teoretic aceasta adaptare e utila, necesara si de succes. Practic, de cand au disparut dinozaurii suntem cu totii un pic stresati.

  27. grid - in asteptarea consecintelor mentionate mai sus, raman totusi la parerea mea: unele chestii le scrii doar pentru ca iti place cum suna, asigura dramatism; in rest, salut cunostintele tale despre replicare si despre procesul reparator.

  28. Mircea Popescu`s avatar
    28
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 11 March 2009

    @Adrian : Si pe termen lung suntem morti oricum, hm ?

    @Imago : In principiu vorbind, cum ai face sa-ti dai seama cand cineva insira cuvinte goale ce din coada au sa sune, vs vorbeste cat se poate de serios ?

  29. In mod evident o gramada de oameni pe care inainte "i-a luat dumnezeu" pentru ca "nu mai aveau zile" acum ar fi descoperiti cu cancer. Pe masura ce stiinta medicala avanseaza numarul de "bolnavi"va creste. La fel si numarul ipohondrilor.

    PS. In tari mai evoluate dpdv al smenurilor medicale, un caz de cancer descoperit se plateste bine. Doctorii au tot interesul sa declare cat mai multi.

  30. Mircea Popescu`s avatar
    30
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 11 March 2009

    O fi ce zici tu, dragul meu, dar eu nu-mi amintesc multi oameni "pe care i-a luat dumnezeu pentru ca nu mai aveau zile", la douazeci si ceva de ani.

  31. Ce sa-ti amintesti ? ...
    esti boboc bibicule ... :) eu "inclusiv"

  32. Mircea Popescu`s avatar
    32
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 11 March 2009

    Pai eu am asa o calitate, ca-mi amintesc si amintirile din mintea mea, si amintirile din mintea altora.

  33. MP - ma ghidez dupa instinct :-)
    Practic nu mi s-au parut multe goale, unele cuvinte chiar au fot utilizate cat se poate de serios

  34. Costello`s avatar
    34
    Costello 
    Thursday, 26 March 2009

    Interesant
    Grid este pe aproape de realitate dar asa cum spune Adrian ar trebui sa avem si o rezolvare...
    Eu cred ca am invatat si ma pot exprima ca acest cancer poate fi invins usor si asta o spun dupa experienta proprie.Tot ce vorbiti este relatat la o lume tridimensionala sau lumeasca dar cancerul este un raport dintre lumea fizica si hai sa spunem lumea spirituala. Daca cititi Biblia cred ca le gasiti cam peste tot.
    Cei ce mergeti la biserica auziti in fiecare duminica ca se vorbeste despre Suflet care mare majoritate dintre noi nu avem cum sa-l definim.
    Putem vorbi in continuare o zi intreaga dar trebuie sa stiti ca rezolvarea cancerului va veni de la un roman...straniu dar adevarat.
    Costello
    clungu@hotmail.com

  35. si totusi intre 10% si 13% din cazurile de cancer sunt provocate de anumite virusuri, si exista dovezi care leaga multe alte cazuri de prezenta unor tipuri de virus. dovezi circumstantiale, pentru ca o legatura directa inca nu s-a gasit dar s-ar putea ca procentul sa fie mult mai mare...

  36. Cancerul este si cheia unui basm din copilarie "tinerete fara batranete si viata fara de moarte" , adica in cancer si raspunsul unei vieti eterne ... daca nu cumva mori de stres si suprataxe :D !

  37. en.wikipedia.org/wiki/Shanidar_Cave#Shanidar_4.2C_the_.22flower_burial.22

    Yarrow, Cornflower, Bachelor's Button, St. Barnaby's Thistle, Ragwort or Groundsel, Grape Hyacinth, Joint Pine or Woody Horsetail and Hollyhock were represented in the pollen samples, all of which have long-known curative powers as diuretics, stimulants, astringents as well as anti-inflammatory properties.

    Cica-i mai veche problema.

    This led to the idea that the man could possibly have had shamanic powers, perhaps acting as medicine man to the Shanidar Neandertals.

    Bai deci parca-mi imaginez un scenariu dala apocaliptic cu herp derp bomba nucleara si o luam de la capat si peste 10 milioane de ani o sa dezgroape unii un pustan dala de livra pizza si omfg omfg am descoperit mancarea asta care s-a congelat subit, clar au murit de o era glaciara urmasii nostrii, ramasitele de petrolifere si resturi de metal ne dau de inteles ca incerca sa se incalzeasca la radiator.

  1. [...] stele, fara ca macar sa stim, ci pur si simplu, din comfortul propriei canapele, in papuci de casa. Si ne adaptam. // Category: Gandesc, deci gandesc You can follow any responses to this entry through the [...]

  2. [...] doar n-avem destul cancer, n-avem destula astma, n-avem destule alergii, nu-i destul autism pe lumea asta, tre’ sa mai [...]

  3. [...] meditatiei era o chestie care ma framanta de mai multa vreme, anume impresia subiectiva ca se duce dracu’ genotipul. Adica, incidenta unei vaste palete de suferinte, de la cancer la boli autoimune, de la sindroame [...]

  4. [...] Cancerul din noi 10 3 2009 [...]

  5. [...] crescuta si-n crestere a cancerelor de toate felurile. Poate ca va amintiti de exemplu “Cancerul din noi“, mai ales daca sunteti cititori cu vechime. Preocuparea este de fapt anterioara expresiei pe [...]

  6. [...] ale instalarii pubertatii (instalare care istoric se petrecea in jur de 13 ani, dar ca rezultat al mediului murdar in care traim, virsta a tot scazut in ultima suta de ani, ajungind undeva in jur de 9 ani prin [...]

  7. [...] la frumoasa virsta de 75 de ani. Pe care dumneavoastra n-o s-o apucati, pentru ca veti muri. De cancer. Pe care vi-l va provoca fara indoiala fumatul, cum nu i l-a provocat lui Clemens, si nici intr-un [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.