Sa intelegem corect educatia

Tuesday, 22 February, Year 3 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Daca n-aveti o bicicleta de-aia fixa, fara roti, pentru exercitii sigur ati vazut una. Cunoasteti obiectul, ii intelegeti modul de functionare si chiar utilitatea. E simplu, pina la urma : mai dai jos din slanina intr-un mod simplu si elegant.

Totusi, acum douazeci de ani, pe vremea cind Gumela, eu va marturisesc ca nu-i intelegeam utilitatea, si cu atit mai putin rationalitatea. Deci o bicicleta fara roti, tre' sa fii cel putin timpit sa dai pe asa ceva cam tot banii care-ar costa si-o bicicleta cu roti. Iar eu, acum douazeci de ani, imi doream o bicicleta (din motivul simplu si evident ca aveam inca impresia ca am ce face cu ea, sau mai degraba ca exista ceva ce merita facut, la rigoare cu ajutorul unei biciclete).

Odata cu modificarea peisajului, de la totala lipsa, care-ti da impresia ca dac-ai avea atunci ce bine-ar fi pina la totala abundenta, care-ti dezvaluie clar si fara nici un fel de rusine ca si daca ai si daca n-ai tot aia-i, dintr-o data am ajuns sa inteleg rationalitatea de-a cumpara o bicicleta statica : e exact aceeasi cu a cumpara o bicicleta cu roti, adica nula. Da, stiu, nu-i exact nula, bine. Conventional, acceptam. In fapt, nu rezolva de fapt nici una dintre problemele reale pe care le intimpinati, iar cit despre problemele pe care le chiar rezolva... oricum aveati la dispozitie atitea nenumarate rezolvari alternative incit sa nu conteze.

Data fiind aceasta conventie, dialogul intre mine cel de-acum douazeci de ani, eventual stringind la piept un Pegas, si eu cel de azi, eventual, pentru dramatism, cocotat pe-o bicicelta de-asta fixa, chit ca nu m-am suit niciodata pe una, este imposibil. Pentru ca dialogul nu-i posibil decit pe baza unei conventii comune, ori diferenta care ne deosebeste e tocmai diferenta de conventie. Deci, daca reusim sa construim o baza comuna atunci ori eu cel de azi nu mai sunt eu cel de azi, ori eu cel de ieri nu mai e, cu adevarat si autentic, eu cel de ieri. Iara daca pastram onest autenticitatea, n-avem cum discuta. Simplu. Atit de simplu...

Aceasta discutie ilumineaza perfect o eroare atit de comuna in receptarea educatiei : lumea isi formeaza impresia gresita ca educatia are un scop care poate fi definit, urmarit, rafinat, imbunatatit... Cu alte cuvinte, ca educatia ar fi bicicleta cea cu roti, care poate merge spre Alejd sau spre Doftana. Si deci ca-i o problema legitima sa ne intrebam unde ne aflam pe harta, si in ce directie mergem, si daca nu cumva putem face o scurtatura de atitia kilometri luind prima la stinga.

Nici vorba de asa ceva : educatia e bicicleta cea fixa. Sigur ca in raport cu actul pedalarii cineva cu o imaginatie bogata isi poate imagina ca pedaleaza spre Alejd sau spre Doftana, mai ales daca inchide ochii. Dar asta nu schimba nimic absolut din realitate : cu ochii inchisi sau cu ochii deschisi, bicicleta fixa nu-i pedalata in absolut nici o directie. Pentru ca-i fixa.

Asta nu inseamna ca actul pedalarii nu aduce beneficii : sigur ca aduce. Mai da jos din slanina. Tot asa cum bicicleta fixa da jos din zgura acumulata pe trupul omului, in principal datorita stilului lui de viata cel nepotrivit, tot idem exact si la fel educatia mai da jos din zgura acumulata pe creierul omului, in principal tot datorita stilului lui de viata cel nepotrivit. Asta-i toata povestea.

Rolul profesorului atunci reiese clar si evident : e ala care te tine pe bicicleta. Daca te tine pe bicicleta povestindu-ti cai verzi pe pereti, sau urlind la tine de ti-e frica sa te dai jos conteaza absolut egal, si anume deloc : tot ce conteaza e cit timp petreci, pedalind, pe bicicleta. Sigur ca se poate aduce argumentul ca daca urla, unii copii se sperie si nu mai pedaleaza, ca-s paralizati de frica. Tot idem se poate aduce dimpotriva argumentul ca daca nu urla majoritatea copiilor pedaleaza in dorul lelii, si deci tot acolo ajungem. Si obsedatii de optimizari si-au gasit din nou o falsa preocupare, acum vor optimiza proportia justa de urlat si povestit cit sa dea cel mai pedalant rezultat pe o cireada anumita de copchii.

Chestia asta-i o prostie pina la urma de exact natura si structura "statisticilor" web si apucatilor cu google analytics :

Cam asta-i toata smecheria cu traficul si analiza lui. E o metoda extrem de rafinata de-a-ti pierde timpul, si e o metoda extrem de complexa de-a crea argumente plauzibile, dar in definitiv eronate. Fundamental is ireparabil eronate. E drept ca prezinta avantajul ca ascund destul de bine gaura, eroarea, falsul pe care se bazeaza, si cu cat petreci mai mult timp cu ele cu atata ajung sa-l ascunda mai bine, pana cand esti satisfacut cu savoarea minciunii respective. In definitiv, e un mod de-a te convinge singur ca faci ceva, ca de fapt contezi, ca influentezi si chiar controlezi mediul, ca nu-ti trece timpul pe deasupra capului ca unei plante.

Indiferent de aceste preocupari, tot ce conteaza e timpul. Si anume, timpul petrecut, pedalind, pe bicicleta.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

22 Responses

  1. si echivalentul stilului de viata potrivit in planul educatiei care ar fi?

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 22 February 2011

    Pai nu poate exista stil de viata potrivit, ca asta-i problema cit si sensul vietii : decurge, adica strica. Tot ce poti face e sa mai compensezi, sa mai repari, nu exista hrana care sa nu se depuna, decit eventual prin Rai dac-ajungi sa maninci mana de-aia.

  3. Si ce-i mai exact acest pedalat pe bicicleta in varianta educationala?

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 22 February 2011

    Invatatul.

  5. Care invatat insa nu-i atat de clar pe cat e pedalatul la bicicleta. Oricum, treaba cu educatia asa cum e ea definita public de atata vreme, e ca nu se multumeste deloc sa inveti cat poti de tare cum s-ar zice, ci vrea musai sa inveti CEVA anume.

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 22 February 2011

    Faptul ca o definitie proasta e larg raspindita nu schimba totusi mare lucru.

  7. Cum e singura definitie curenta pentru educatie, cam da conventia pentru termen. Daca discutam altceva decat ceea ce e acum pe post de educatie ar fi cazul sa precizam initial. Sau sa pornim cu observatia ca ceea ce tot trece drept educatie nu-i nici pe departe asa ceva.

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 22 February 2011

    Pai astfel ne-am si ales titlul.

    Totusi, este o echivocare-n discutie : problema mare nu-i daca sa se invete ceva sau altceva, problema mare-i ca s-a ajuns sa se propuna aiureala ca se poate alege calea pe care se va invata ceva-ul, si inca aprioric, ca si cum ar fi vorba de-un proces industrial, o metoda prin care se va produce.

    Ori aceasta alunecare-n industrialism a educatiei nu este nici permisa de definitia termenului asa cum e ea folosita de catre cei ce-o incalca, nici de realitatea indeletnicirii asa cum este ea constatata in fapt de cei ce-o ignora, si se bazeaza intru totul pe-o eludare de inspiratie politicianista a termenilor, respectam constringerile bugetare prin actele nerespectarii constringerilor bugetare.

  9. A, pai partea de industrialism si faptul ca-i in cel mai bun caz dresaj, nu educatie imi pare ca o ziceam si eu (http://www.dianacoman.com/blog/2010/10/23/educatia-si-copacii-bonsai/) Totusi, profesor nu e robotul care te tine atasat de bicicleta si se asigura ca dai la pedale. Si invatatul nu e chiar foarte similar cu pedalatul, mai ales cel in gol.

  10. Mircea Popescu`s avatar
    10
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 22 February 2011

    Tot invatatul e pedalat in gol, aia-i chestia!

  11. Nu e pedalat in gol. Sigur ca poate fi si e mai bun decat nimic, dar invatatul nu e in fapt pedalat in gol. Scopul la fiecare pas e o bucatica (radicalurile) chiar daca bucatica aia nu va avea nu stiu ce aplicatie-practica-directa-in-viata-si-alte-balarii.

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 22 February 2011

    Bine, deci nu-i pedalat in gol, e pedalat cu goal, unde goal = acum impingem in jos pedala care era sus. Just.

  13. Nu, acela ar fi echivalentul scopului de a misca creionul pe hartie cand inveti sa scrii, respectiv a aduna numere cand inveti sa rezolvi ecuatii samd. Ce-i drept poti spune ca toate scopurile sunt tot o apa si-un pamant si cu asta gata bataia de cap.

  14. Mircea Popescu`s avatar
    14
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 23 February 2011

    Pai si sunt, din motivul strigator la cer ca singurul din toata relatia care are dreptul sa-si propuna scopuri nu are calificarea sa-si propuna scopuri, ca nu stie ce nu stie, iara toti ceilalti, care au calificarea sa-i propuna scopuri n-au, de fapt, dreptul s-o faca.

  15. http://www.youtube.com/watch?v=HTN6Du3MCgI

  16. Mircea Popescu`s avatar
    16
    Mircea Popescu 
    Thursday, 24 February 2011

    Hahaha awww!!!

  17. Deci educația ne învață să mergem pe bicicletă sau cum?

  18. Mircea Popescu`s avatar
    18
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 7 March 2012

    Chiar si fara sa.

  19. sa, sau șa? Fi-ți-ar lipsa de diacritice să-ți fie :-)

  20. Mircea Popescu`s avatar
    20
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 7 March 2012

    :)

  1. [...] cum povesteam in articolul precedinte, Sa intelegem corect educatia, dinsa nu-i o bicicleta care te duce de-aici pina acolo. E o bicicleta fixa, nu te duce nicaieri [...]

  2. [...] prin materie, toată lumea zâmbeşte mulţumită şi asta-i tot. Nimic de substanţă, doar ai dat din pedale [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.