Modele de distributie

Wednesday, 02 November, Year 3 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Fie o retea. Daca va mai amintiti discutia cu seturile nu va fi prea dificil de inteles ce-i aia o retea : e un set de elemente conectate. Tot asa cum multimea e reprezentarea matematica, notatia setului, graful e reprezentarea matematica, notatia retelei.

Daca admitem ca elementele retelei au abilitatea de achizitie (ceea ce la minim inseamna o memorie, sau ceva alta implementare/echivalent al spatiului de stocare) atunci reteaua manifesta, atit individual, la nivel de element, cit si global, statistic vorbind, niste proprietati interesante.

Prima este selectivitatea. O retea e selectiva daca alege, adica nu stocheaza tot ce primeste, sau nu cere tot ce-ar putea in principiu primi, sau oricum altfel definim aceeasi idee in practica. Selectivitatea trebuie neaparat sa se petreaca dupa un criteriu, si sa fie verificabila, ceea ce revine la a fi predictibila : un observator avind informatie perfecta despre starile elementului, caracteristicile ofertei scl tre' sa poata prezice (la rigoare, perfect si fara eroare) comportamentul elementului in raport cu oferta.

A doua este rezistenta. O retea e rezistenta daca refuza alegeri chiar daca ele ar trece de filtrul selectivitatii dinsus. E comportamentul irational, daca doriti, dar o irationalitate unidirectionala : nu in sens pozitiv, de-a accepta inacceptabilul, ci in sens negativ, de-a refuza ceea ce altminteri trebuia acceptat.

Ultima este loialitatea. O retea e loiala daca refuza alegeri chiar daca ele trec de filtrul selectivitatii dinsus pentru ca are la dispozitie echivalente aproximative deja acceptate. In acest sens, loialitatea e un fel de rezistenta, doar ca nu-i irationala, ci perfect rationala intr-o lume dominata de conservarea entropiei (si deci in care totul are un cost).

Si-acum, sa examinam conceptele pe o retea familiara, recte niste calculatoare legate intr-o retea. Zisele au loialitate nula, rezistenta nula si selectivitate maxima. Ca atare, singurul motiv pentru care un calculator n-are ce-i trebuie e ca nu-i legat la retea, si singura sansa a unui ceva este sa fie util, altfel dispare.

Oamenii nu sunt calculatoare. Oamenii au loialitate, ceea ce se manifesta in situatii absurde precum faptu' ca mai exista oameni cu windows 3.xx, precum si prin situatii rationale precum aia ca eu am in buzunar un telefon care da telefoane, nu face poze, nu zboara, nu nustiuce. Oamenii au de asemenea si rezistenta, ceea ce se manifesta fara exceptii in situatii absurde (care variaza totusi dupa gradul de absurditate, de la neglijabil la incredibil). Nu intram in exemple concrete ca ne deraiaza articolu'.

Si-acum, sa venim la tema (am scapat ieftin de data asta, numa' fo' 500 de cuvinte introductive) : economiile viitorului se bazeaza pe retele. Toate. Fara exceptii. Nu va mai exista nici succes, nici avere, nici productie nici nimic altceva in afara unei retele. In mare parte nici nu mai exista, de altfel. Si-acum sa vedeti minunea minunilor si cintarea cintarilor : lumea reala fiind singurul punct de intilnire al diverselor retele informatice, ea instituie atunci o competitie intre ele!

Concluzia, la pachet cu morala, ca o pleznitura cu barosu' : A cui este Romania ? Nu este a "romanilor", indiferent cum definiti acest termen. Nu este a dumneavoastra pentru ca "v-ati nascut aici", pentru ca-i vorbiti limba sau din orice alte considerente de-astea pre-moderne. Romania este a acelei retele care reuseste s-o reprezinte optim. Si tiganimea idem si la fel, este a acelei retele care reuseste s-o reprezinte optim.

Ce inseamna asta ? Ca intre doua retele, cea mai mare o va duce pe cea mica la disparitie (numita in limbajul recent irelevanta) ori pastrindu-i elementele si refacindu-le legaturile, ori marginalizind membrii de-a dreptul de la contactul cu realitatea. A, "nu poate fi marginalizat cineva de la contactul cu realitatea" ? Nu poate pe focu'. Ce legatura cu realitatea au toti peonii care fac naveta in cutii de conserve prin tuneluri de la cutiile de beton la celelalte cutii de beton ? Ala e contactul lor cu realitatea ? Nu doar ca se poate, nu doar ca "se intimpla", e regula existentei de zi cu zi. Realitatea-i o resursa, lupta se da in jurul marginalizarii celorlalti de la relatia cu ea. Cam cum se aduna pestii in jurul petecului de pureci de apa, purcelusii la scroafa, curvele la baiatu' cu bani, internii din online la X sau Y, nu mai dam nume : ca sa-i impiedice pe ceilalti.

Iar intre doua retele egale, va cistiga cea mai puternica. Asta inseamna : elemente mai selective, mai putin rezistente, mai loiale. Apropo de care chestie, stiti de ce piata de online din SU e de fo' 15 miliarde sau ceva (50$/cetatean/an) iar cea de la noi e oarecum semnificativ sub, ceva de genu' x centi / cetatean / an ? Pai hai sa ghicim impreuna : selectivitate mai buna acolo, mai proasta aici. Rezistenta mai mica acolo, mai mare aici. Loialitate poate ca mai mare acolo sau aici, nu e clar, ca avem niste probleme atit de grave cu rezistenta si selectivitatea (in aceasta ordine, banuiesc eu, adica bizoniada e marea noastra problema, chit ca analfabetismul functional nu-i nici el de lepadat) incit loialitatea pur si simplu nu apuca sa conteze.

La aspectul masuri practice : presupun eu ca daca va doriti ca Romania sa subziste ca entitate recognoscibila, decit sa incercati sa-i invatati pe copii "ce inseamna sa fii roman" si "ce trebuie sa faci" in calitatea asta de roman, eventual pentru a ti-o mentine, ar fi mult mai util sa-i invatati sa fie selectivi si sa-i dezvatati de rezistenta.

Da' ce stiu eu...

Category: 3 ani experienta
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

7 Responses

  1. Sa pretinzi ca poate sa se prevada la nivel de element raspunsul bate spre absurd. Statistic previzibil per total imi pare un model mai aproape de ce-i posibil sa avem IRL legat de oameni.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 2 November 2011

    Legat de oameni sigur ca da, da' modelu' prezentat e o abstractiune. Teoretic vorbind poti construi retele in care sa fie raspunsul predictibil la nivel de element, si-n practica s-au chiar realizat : routing-ul pe internet asa functioneaza de exemplu.

  3. 15 miliarde in 2011 piata de publicitate online. Mai adauga, pentru Netflix, pentru Windows, pentru Apple, pentru aplicatii de toate felurile (banking, ecommerce, evidenta populatiei etc). Iese sigur peste o mie de dolari pe cap pe an.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 2 November 2011

    Pai si la noi se vind licente gratis de antivirus, ce trolezi pe-aici ?

  5. Daca eram pe trolling ziceam sa pui la socoteala si creditele Trilema, ca se echilibreaza :D

  6. Al 4-lea hipster`s avatar
    6
    Al 4-lea hipster 
    Wednesday, 2 November 2011

    dar lexy e din principiu impotriva tro-lingului.

  7. Al Quatrolea Hipster`s avatar
    7
    Al Quatrolea Hipsterinsigna de trolinsigna de tehnologinsigna pentru 1000 de comentarii 
    Wednesday, 2 November 2011

    furt!!11111

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.