Gramaticabilitatea limbii romane

Ca tot suntem (din lipsa de Academie la noi in patrie) oficiul central al indreptarii diverselor prosteli, sminteli si aiureli rabolite mai vizibil prin presa, da' atotprezente si-n viata de zi cu zi a anonimilor vizibili doar in statistici, sa completam seria sinistrelor si deflagratiilor cu niste observatii despre promovabilitate.

Deci, ca-n fiecare an la vremea verii, cind nu exista nici un fel de subiecte de stiri, toate vedetele trecind la cura de ciorba de loboda (pentru ca nu-s concerte, si deci n-au cu ce plati ciorba de burta cu ardei iuti si piper, si deci nu li se mai scoala sa faca scandale-n sandaluri) atentia publica se focalizeaza pentru o saptamina, hai maximum 2-3 zile asupra tinerimii aflate la virsta aceea incerta intre sfirsitul liceului si inceputul a nimic anume.

Si tinerimea, cu o nonsalanta demna de-un dandy si-o regularitate demna de-un elvetian batrin si chitros, pica la Bac. Da' pe capete, sfirsitul lumii, din o suta de copchii aparent sanatosi la cap si membre cam maxim zero virgula opt si promoveaza*. Sau zero virgula patru. Sau zero virgula radical din logaritm in baza zece din anul trecut. Sau asa ceva.

Ostensibil** cei care nu promoveaza stau, si adolescenti fiind stau hapt pe capul bietilor genitori***, care chiar nu-si doresc. Sau, ca sa citam din clasici,

Poets have said that the reason to have children is to give yourself immortality. Immortality? Now that I have five children, my only hope is that they are all out of the house before I die.

Asa ca principalul interes, al tuturor adultilor - si anume al celor incarcati cu plozi direct, si-al celorlalti indirect, din pura compasiune - este cind dracu' se iau si se duc astia odata, si pe cit posibil undeva departe precum Spania, si sa nu mai auzi de ei minimum, da' minimum zece ani asa ? Deci, cind promoveaza odata ?

Si ei nu promoveaza. Daca n-ar promova deloc ar fi inca simplu, ca am sti cum stam, si i-am lua sa-i spinzuram direct cind ne-am plictisit de ei, ca oricum de promovat nu promoveaza. Da' nu-i asa simplu : fapturile dracului promoveaza in minuscule proportii, doi la zece mii vorba tigancii. Pai ce te faci, ca tu n-ai zece mii de plozi (Doamne apara si pazeste!) si chiar de-ai avea harem cu zece mii de fete-n el si cumva le-ai insarcina pe toate, tot n-ar iesi toti plozii-n acelasi an, deci si daca ai tu zece-douazeci acasa tot cite doi-trei merg la examen odata. Si deci nu poti sa te apuci sa-i spinzuri, ca poate fix ai tai is aia doi din zece mii ? De unde stii ?

Ca atare, cea mai acuta problema din punctul de vedere al adultilor (care-s absolut tot ce conteaza in discutia asta, precum si-n orice alta discutie, sa fie foarte clar) este proportia aia, citi din zece mii ? Proportia se numeste rata, si cum e proportia celor ce promoveaza, adica trec, merg mai departe, rata se numeste rata de promovare.

NU SE NUMESTE RATA DE PROMOVABILITATE! Ca nu-i o rata de promovabilitate. Promovabilitatea ar fi capacitatea unora de-a trece examenul, privita din trecut inspre momentul examenului. Odata ce examenul a avut loc, promovabilitatea nu mai exista, conceptual, decit in constructii verbale ale viitorului anterior.

Deci, fraze precum "Rata de promovabilitate la examenul de ieri" sunt NONSENSURI si TIMPENII OARZANE. Daca examenul a avut deja loc, nu mai exista "promovabilitate" asociata lui, exista doar promovare. Faptul, si nu posibilitatea faptului. Posibilitatea ca atare s-a stins odata cu evenimentul, transformindu-se ori in fapt ori in fum. Ca atare, ea NU MAI EXISTA!

E simplu si usor de inteles. Sa insistam cu exemple : Banca Nationala fixeaza scontul, care-i o dobinda. Respectiva valoare se numeste rata de scont sau rata scontului. Nu rata de scontabilitate, bun ? Ca aia ar fi altceva, si anume, proportia in care cei ce-ar putea teoretic sa sconteze ceva se vor chiar apuca, functie de un eveniment ulterior dat, precizat in discutie, sa sconteze. Bancile dau credite ipotecare, pe care oamenii se angajeaza sa le plateasca. Daca ei nu le mai platesc zicem ca intra respectivele intelegeri in "default". Proportia in care se intimpla asta este... rata default-ului, nu rata defaultabilitatii.

Rata defaultabilitatii ar fi proportia celor care (din diverse motive, precum contracte prost scrise, legi prost gindite sau rau aplicate, oameni iresponsabili sau neseriosi) ar putea sa inceteze unilateral a-si mai satisface obligatiile asumate. Cu totul si cu totul alta mincare de peste, rata default-ului intereseaza intr-o discutie despre sanatatea patrimoniala a diversilor agenti economici implicati, in timp ce o imaginara rata a defaultabilitatii (de care eu unul n-am auzit vorbindu-se nicaieri niciodata in limba romana, ceea ce poate fi o observatie instructiva) ar discuta impactul diverselor legi, politici, conjuncturi economice scl asupra respectivelor sanatati patrimoniale vazute prin prisma default-urilor potentiale.

Sper ca ne-am inteles. Bafta la Bac.

---------
*Adica, pentru curiosi, "trec mai departe", din franceza veche promotion, din ceva cvasi-latina "promotionem", "pentru miscare" ar veni.

** Iote c-ati mai invatat un cuvint, care exista, sigur ca exista, doar ca nu stia nimeni de el, si mai ales nu dictionarele ~infiorator de proaste~ disponibile pe piata. Inseamna "care apare, se pretinde sau este considerat astfel", un fel de sinonim mai elegant si mai larg al cam pedestrului "asa-zis".

*** Adica parinti.