Educatia naste monstri ?

83 Responses

1. 

   1

   mitzaabiciclista 
   Friday, 15 July 2011

   Hehehehe, aşa deci. Acum pricep io de ce bătea apa-n piuă Diana cu să vezi că o fi şi-o păţi Miţă că i-am zis io ceva lu' Mirciulică şi el a râs, şi io la fel şi dă-i şi dă-i şi dă-i.
   Nu ştiam de ce nu mă mai opream din sughiţat, credeam că-i de la praz :P

2. 

   2

   Hipsterilor 
   Friday, 15 July 2011

   incepi sa inveti de la manowar vad

3. 

   3

   Hipsterilor 
   Friday, 15 July 2011

   asta de mai sus mi-a furat porecla!

4. 

   4

   Hipsterilor 
   Friday, 15 July 2011

   cred ca ma vad nevoit sa-mi pun gravatar sau ceva, cineva are aici impresia proasta ca am 12 ani sau ceva de genul.

   trolling de prost gust.

5. 

   5

   Mircea Popescu 
   Friday, 15 July 2011

   @mitzaabiciclista La voi acolo in Oltenia se face praz ?!

   @Hipsterilor Noa, te suparasi popo ?!

6. 

   6

   mitzaabiciclista 
   Friday, 15 July 2011

   MP da, ca să vezi! :P Dar tu dacă vezi aşa ceva să nu mănânci, că-i posibil să-ţi cadă greu :D

7. 

   7

   Hipsterilor 
   Friday, 15 July 2011

   "păi pune-ţi", zise personalitatea dublă

8. 

   8

   Hipsterilor 
   Friday, 15 July 2011

   femei, d'oh.

9. 

   9

   Lotus 
   Friday, 15 July 2011

   @Diana Coman

   Procedeul pe care-l aplică Mircea aici se numeşte DISCREDITARE. El are la bază ideea că dacă mă face tâmpit, prost, imbecil, nimeni nu o să mai ia în considerare afirmaţiile mele precedente cum că acest blog e toxic. Nu este prima dată când reacţionează în acest mod.

   Acum ceva timp am rugat o prietenă care este filolog să citească articolul din Trilema unde Mircea susţinea scrierea cu cratimă a lui "vreo", precum şi comentariile, împreună cu intervenţia lui pe aceeaşi temă de pe Diacritica. Apoi am întrebat-o, în afară de cine are dreptate dintre cei implicaţi acolo, ce impresie i-a lăsat Mircea. În urma citirii acelui (prim şi singur) articol de pe Trilema fata mi-a zis că îl vede ca pe cineva care vrea să facă valuri, arogant şi pozând în expert, stăpânind într-adevăr unele lucruri dar nu pe toate.

   Eu, pe de altă parte, după ce am citit primele 2-3 articole de aici, am băgat Trilema în blogroll. Mi-au trebuit câteva zile pentru a realiza că am făcut o greşeală. În faţa unei asemenea intuiţii sau puteri de pătrundere feminine, nu poţi decât să te înclini admirativ.

   Rămâne la latitudinea cititorului să uzeze de bunul simţ şi să-şi formeze singur o opinie cu privire la acest blog.

   PS

   Ideea articolul de faţă, într-o mare măsură corectă, se putea exprima plastic prin versurile:

   Cu prostul neşcolarizat
   Te lupţi puţin şi ai scăpat.
   Dar duci o luptă colosală
   cu prostul care are şcoală.

   sau poate şi mai bine prin versurile:

   Uşor conduci pe un netot
   Dar mai uşor pe cel cu minte.
   Pe-un semidoct, nici tu, Părinte,
   Nici zeii cerului nu pot...

   Asta ca un exemplu al faptului că limbajul poate fi extrem de expresiv chiar şi în absenţa nenumăratelor formalisme, definiţii şi metadefiniţii pe care Mircea le iubeşte atât de mult.

10. 

    10

    Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    n-am inteles, daca nu-ti convine, de ce mai postezi aici?! :lol:

    oh internet, d'oh.

    si din seria ce ironic este blogul, ai cumparat un domeniu pentru al parca pe blogspot, si in footer scrie ca e wordpress !

    oh sheeeeet nigga.....

    am ras de m-am spart si cu filologia, facultate, lol. e precum teologie, tot basme se invata acolo. ma doare undeva de cratima,btw

11. 

    11

    Mircea Popescu 
    Saturday, 16 July 2011

    @Lotus Mei, da' ai cerut tu permisiune autorilor versurilor respective sau le-ai luat cu japca ? Ma-ntreb si eu.

    @Hipsterilor Io n-am inteles de fapt de ce ti-ai schimbat nicu' ?

12. 

    12

    anonimosu 
    Saturday, 16 July 2011

    tHAR BE DOx.

    PW:RN >

    Mă numesc Cristian Ilovan (pseudonim Lotus) iar acesta este blogul meu pe teme artistice. Îmi puteţi scrie (ce doriţi dvs) pe icriss78 [at] yahoo [dot] com.

    Vârsta 31 Locaţie nasaud, România Data nasterii 18 septembrie

    Slightly gay from a young age.

    One baby daughter. Wife wears glasses.

    Otherwise, writer of bad poetry.

    Din pacate noi suntem o tara in care o mare parte dintre noi tinem cartile in biblioteca ca si bibelouri,sau ne urcam pe ele pentru a fi mai inalti(vz.cazul columbeanu) si nicidecum sa le citim pentru ca pentru tineri nu este cool,pentru clasa activa a tarii nu este timp,iar varstnicii sunt nevoiti sa faca foc din ele din cauza guvernului.
    Pentru cei care conduc Romania e simplu-EI NU VOR SA CITEASCA CI DOAR SA UNELTEASCA-Pentru toti prezentati mai jos am un mesaj
    De dragul diversitatii citeste o carte…………..
    Daca vrei sa faci lumina cand e pentru tine noapte
    Educa-te singur frate………CITESTE O CARTE

    SFTL (TPU, ofcoars):

    >Cr1sT1aN intreaba: Filelist si-a schimbat numele in thefiles.am 97 invitatii disponibile.cine vrea sa-si scrie email-ul!

    > usy313 a răspuns: Esti noob ? cum sa isi schimbe filelist numele in thefiles. thefiles e un total alt tracker . Cu mult diferit de Filelist!nu pacali oamenii , doar pentru a le da invitatii , ca sa castigi tu un concurs de rahat , ok?

    > Raspuns anonim: Icriss78 @yahoo.com vreau si eu invitatie ms

    Owns a buncha crap blogs. Stats on most recent kind of lulzy

    All Website Referrers Unique Visitors
    130 35.04% http://polimedia.us/fain/index.php
    71 19.14% http://polimedia.us/fain/story.php

    Moar later if anyone gas.

13. 

    13

    Mircea Popescu 
    Saturday, 16 July 2011

    Mnoa. Macar nu-i urit.

14. 

    14

    anonimosu 
    Saturday, 16 July 2011

    One traffic event with wounded, 2005.

    Mai tarziu cu o ora [9:30, 17/10/2005], pe DN 17, in Viisoara, aproape de Postul de Control, avea sa se consume un alt accident rutier. Cristian Ilovan, 26 de ani, din Bistrita, in timp ce se afla la volanul autoturismului Fiat Uno, inmatriculat BN-03-CZX, a surprins si accidentat grav pe Saveta A., 61 de ani, din Viisoara care se afla pe acostament. Soferul implicat, le-a declarat politistilor ca a intentionat sa evite un caine aflat pe carosabil si in manevra efectuata a acrosat femeia, care a fost internata in Spitalul Judetean, fiind suspecta de fractura de peroneu. Cazul este cercetat de politistii Biroului Siguranta Circulatiei in Mediul Urban. In toate situatiile de mai sus, cei implicati in evenimente au fost testati la alcool si li s-au prelevat probe biologice.

    Pic of a kinda banged up Fiat Uno.

    Teaches history @Grupul Scolar Telciu (pic), BN (SIRUES 376291, str. Principala Nr. 204/A) since 2005 (marked 7.25 on written examination, mark contested, 7.45 final), def. nov. 2009. Degree from UBB. Full name Cristian A. Antoniu Ilovan, CNP 1790918062972. Married, Ilovan L. Domnica (primary school teacher).

    And that is all.

    No, not really, but should suffice for now.

15. 

    15

    anonimosu 
    Saturday, 16 July 2011

    And ftr, ISJBN is publishing plaintext CNPs.

16. 

    16

    Mircea Popescu 
    Saturday, 16 July 2011

    Eh for crying out loud.

17. 

    17

    Celalalt Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    Hateru de Mircea va mintaste (si cand spune adevarul), nu-i cum sa existe Lotusi din C, si chiar daca ar exista, Lotusii iaste frumosi si puri si nu cresc in Bistrita.

18. 

    18

    ipascu 
    Saturday, 16 July 2011

    Felul in care Cristian a reusit sa sistematizeze in cuvinte putine si simple, asezate cu grija la adapost de "formalisme, definitii si metadefinitii pe care Mircea le iubeste atat de mult" imi da mari sperante...:-))), in sensul in care iti poate da sperante situatia in care constati ca oarecine, pe care il banuiai c-ar putea fi o cauza pierduta, iti dovedeste ca-i apt a se chestiona asupra sinelui insusi.

    Lasand acum gluma la o parte, chiar mi se pare ca subiectul discutiei voastre merita o aplecare atenta asupra lui, pentru ca multe sunt caile prin care "sistemul" poate vicia un tanar in formare si-n mare e cat se poate de adevarat ca educatia poate naste monstri...

    Cat ce priveste cazul aplicat de la care a pornit discutia voastra, eu inclin sa ii dau dreptate Dianei (iara nu dintr-o pornire ce tine de solidaritatea feminina) Nu cred ca avem indeajuns de multe argumente pentru a sustine ca un fel de gandire cum este cel al lui Lotus (ca nu-l pot numi sistem) este exclusiv produsul unei educatii facute in liceu (fie el de categorie B sau C - asta ca sa respectam conventia). Nu stiu nici in ce masura poate fi sustinuta cu argumente temeinice teza cum ca junii inainte de 14 - 15 ani nu-s tocmai discernibili. As zice mai degraba ca ba da, sunt, asta asa, la o scurta incursiune retrospectiva in trecutul propriu, pentru ca experienta lui imi este cel mai la indemana.

    Ca Lotus-ul nostru este produsul unui anume parcurs educational, asta este indiscutabil. Mi-e teama insa ca radacinile "viciului" se situeaza mult mai departe si n-au o legatura de directa cauzalitate cu procesul de invatamant finalizat prin indelung discutatul in ultima vreme (si contestatul) BAC. M-as lega mai degraba de educatia timpurie, cea primita in mediul familial, cat si de un anumit concurs de imprejurari care a "asezat" dibaci, peste un anume fel de profil psihologic, toate "ingredientele" necesare edificarii omului nou: fara prea multe dileme, incapatanat, convins cumva ca e detinatorul adevarului absolut, nepregatit (nu incapabil!!!, nu, dar complet nepregatit!) sa opereze cu niste concepte, dar priceput in a opera (in contextul unor discutii pseudo-filozofice) cu exemple, prost intelese ori interpretate defectuos. Din aceasta incapacitate de a opera eficient la nivel conceptual, se naste, cred, forma de "aversiune" pe care o pot lesne intrevedea printre cuvinte, chiar si atunci cand evoca "formalismele, definitiile si metadefinitiile" care ii sunt atat de dragi lui Mircea, in timp ce el, prin opozitie, e omul formularilor simple, clare si concise, e omul concretului, devenit prin aceea oponent de temut al filozofului, ce se ascunde in spatele ideilor sale...Nu?! Pai e o abordare cumva consacrata, specifica omului de tip nou.

    In paranteza fie spus, m-am amuzat copios pe debutul interventiei lui Cristian adresat Dianei Coman. Stilul in sine imi pare ca imbina admirabil explicatia revelatoare cu delatiunea ieftina si mi-a amintit de niste pagini din "Orgoliile" lui Buzura, cele in care un medic cam tamp si foarte securist, propulsat de sistem pe o pozitie de conducere (sef de sectie sau ceva, nu mai tin bine minte...), isi justifica si izbanzile si esecurile cotidiene in savuroase notite informative adresate superiorilor de la Securitate. :-) Ai dreptate, Lotus draga, ceea ce face Mircea aici se numeste DIS-CRE-DI-TA-RE!!! Rusine! Rusine nemernicului! De trei ori rusine! :-)

    M-as lega un pic si de discutia pe marginea liceelor de elita...Socotesc ca e adevarat doar in parte ceea ce spui tu, Mircea. Se prea poate sa ai dreptate atunci cand spui ca daca tinerii de elita s-ar orienta catre un alt liceu, atunci liceul dinspre care ar avea loc aceasta "migratie" a elitelor ar deveni, la randu-i, un liceu mediu. Pe de alta parte, insa, nu-i mai putin adevarat faptul ca un liceu de elita e facut si din suma profesorilor de elita care activeaza intr-insul, prin elita intelegand in acest context oameni care imbina in chip fericit un anume standard de profesionalism cu o anume anvergura umana ce poate servi drept model tocmai in perioada de conturare / slefuire a personalitatii unui tanar (adeca taman pe la 14 - 15 ani, asa), si asta, fireste, mai cu seama in contextul absentei unui model familial sau "para-familial" decisiv...
    Pentru ca eu socotesc ca unul dintre motivele pentru care oameni ca tine sau Diana va constituiti in remarcabile exemple ale unor reusite ce nu tin in chip necesar de izbanzile unui sistem (fie el si de elita) se datoreaza, pe de o parte, existentei unui teren personal extrem de fertil si predispus la auto-prelucrare, iar pe de alta parte unei sume de intalniri fericite, venite la momentul potrivit, cu modele umane marcante, de genul Doamnei de Pian, in cazul Dianei (la care si tu faci referire in discutia voastra)
    Ce te faci insa in cazul unui tanar provenit dintr-un mediu familial mai putin ofertant decat cel din care tu provii (ai evocat in cateva randuri pe blog copioase intalniri in sufrageria bunicilor ale unor personalitati culturale marcante ale Clujului, daca am inteles eu bine), care mai are si nesansa sa dea in liceu peste un profesor de istorie (daca am inteles eu bine) de genul lui Cristian Ilovan? Hm?! Care are indeajuns de multe certitudini incat sa poata ucide zbaterea timida a unei indoieli? Care e "comme il faut" pentru zilele noastre, in sensul ca se pozeaza la bustul gol la volanul masinii si aseaza, in chip rafinat, nu?!, tortul cu frisca de aniversare pe stergarul vargat tocmai potivit atmosferei de picnic la iarba verde, cu disc cu ulei incins, mici si mustar? Tot asa era si in sufrageria bunicilor? Hm?! Pot presupune ca nu!!! Ei bine, uite-o diferenta majora, iar nu facuta din urmarea sau nu a unui liceu de elita! Si pe care, daca stau bine sa ma gandesc, nu o rezolva nici urmarea sau nu a cursurilor unui liceu de categorie B.
    Ce voi a spune este ca ambitia, tenacitatea de-a urmari atingerea unui scop anume, "calitatea" de-a fi un elev silitor, in acord cu "exigentele" actuale ale sistemului, epuizarea pana la cotor a caietului de comentarii ori discutarea libera, dupa caz, a unor texte la care intelectualul tanar, aflat in formare, are sau nu acces, nu rezolva intrutotul ecuatia asta complicata a educatiei care poate sau nu, dupa caz, naste monstri. Lotus e, in fapt, in opinia mea, reprezentantul unei categorii de intelectual "de tip nou", ambitios pana in panzele albe, capabil de o mare tenacitate in a-si atinge scopul propus, inzestrat cu un set cultural...de categorie B, perfect imputabil unui liceu de tip B si dotat cu o slaba capacitate de a...dubita, dar toate astea nu pot fi imputate ca vicii de fond doar sistemului de invatamant insusi, ci-s mult mai mult decat atat...

    @Mircea: Mi-a cazut privirea si pe o formulare de-a ta cam "nepieptanata", dar care poate naste mari controverse, cea cu cei in a caror casa nu "putea a muncitor". E o discutie vasta care se poate purta pe aceasta tema. Ce vreau sa notez insa aici este ca o astfel de abordare, venita chiar din partea unui intelectual, poate fi usor...primejdioasa, caci poate constitui unul dintre motivele adancirii divortului dintre reprezentantii elitelor si cei ai "middle class-ului" fast-food-izat, inclusiv cultural, dupa modelul american cumva...nu stiu daca am reusit sa nuantez corespunzator ceea ce am vrut sa zic, dar na...

    @Lotus: Daca prietena filolog i-ar fi dat atunci dreptate lui Mircea in chestiunea cu "vreun" / "vreo", asta ar fi facut-o mai putin prietena? Mai putin filolog? Mai putin vrednica de admiratie pentru admirabila-i intuitie feminina? Sau cum?

    @Diana: Oare sa poata fi posibil sa existe pe undeva vreun sistem de formare in care sa intri bou si sa iesi breaz? Eu una nu prea cred, desi mi-as lega mari sperante de "inventarea" unui asemenea sistem...

19. 

    19

    Dr.A 
    Saturday, 16 July 2011

    Scopul unui sistem de invatamant care nu poate transforma un bou in breaz este
    I sa separe boii de brezi si
    II sa dea boilor educatie ca sa se descurce ca boi si brezilor sa se descurce ca brezi.

    Worst case scenario: sa dea boilor impresia ca-s brezi.

20. 

    20

    Diana Coman 
    Saturday, 16 July 2011

    @Lotus N-am prea inteles (la) ce anume imi replici mie. Ma informezi/previi despre pericolele discutiei cu Mircea/citirii Trilemei, sau cum?

    Ca fapt divers, nimeni nu neaga puterea de sinteza a artei. Dar arta nu consta in (si nici nu se rezuma la) folosirea unor termeni in mod impropriu/volatil. In plus, rationamentul nu tine (prin definitie) de arta, chiar daca rezultatele lui pot fi exprimate prin arta. Faptul ca intr-o discutie despre ratiune si rationament tu dai exemplu arta, zic doar ca arata o noua confuzie asupra termenilor (atat termenul "rationament" cat si termenul "arta").

    @ipascu Treaba cu intri bou si iesi breaz e in fapt, as zice, o discutie foarte veche si pana la urma ideea incetatenita in fapt la ora actuala (scoala ii invata pe elevi si-i transforma, iar totul e chestie de "egalitate de sanse" si nicaieri nu se mentioneaza la vreun fel "materia prima" a elevului in sine). Problema insa care nu se spune explicit pe nicaieri e ca daca intr-adevar vrei ca scoala sa faca toata educatia, atunci scoala trebuie sa devina in fapt orfelinat (am mai discutat pe blog pe la mine chestiunea asta cu directia spre institutionalizare). Si nu mi-e nici macar clar daca nu se tinde inspre asa ceva (vezi gradinite cu program ultra-super-lung, after-school si pregatiri de la orice varsta). Eu nu mi-as pune sperantele in asa ceva, mai degraba sa-mi pun spaimele....

21. 

    21

    Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    doar un alt proletar frustrat de sistem, de aici si comentariile.

    se intelege.

22. 

    22

    Diana Coman 
    Saturday, 16 July 2011

    @Dr A Exact. Problema e ca-mi pare inca incetatenita ideea ca toti sunt in fapt breji si e treaba sistemului de educatie sa-i faca daca nu-s.

23. 

    23

    Lotus 
    Saturday, 16 July 2011

    @Hipsterilor

    Nici nu e parcat domeniul, nici nu e scris în footer că-i pe WordPress, da-n fine.

    @Mircea Popescu

    Da şi eu sunt curios, tema blogului tău e făcută de tine? Sau ţi-au dat voie autorii să ştergi creditele şi orice referire din ea? Eu cel puţin am scris cu italice, deci clar că nu-s versurile mele. Cine e interesat ale cui sunt, poate să caute pe net, le găseşte. Poate mai util decât de-ai da omului totul de-a gata.

    @anonimosu

    A, tre să-mi cer scuze, apar pe net cu tot felul de date, care mai de care mai variate (id-urile însă sunt bune peste tot, evident). Iar unele bloguri sunt un fel de tentative, nici măcar nu sunt deschise ca să zic aşa, voiam să văd ce şi cum, adică mai mult de probă, încercat teme etc. E drept că nu am blocat motoarele de căutare pe toate, dar sincer nici nu ştiu cum ai ajuns acolo, unele au un articol sau două. Ideea e că nu prea m-aş prinde foarte tare cu datele pe care le-ai cules. Oricum o să încerc să elimin orice posibilitate de a-i "induce în eroare" şi pe alţii. Dar apreciez efortul, deşi nu prea înţeleg de unde ai dedus ca-ş fi ceva autor de poezii.

    În ce priveşte tracker-ul, stai liniştit.

    @anonimosu

    Încă o dată, pentru corecta informare a publicului cititor (chiar şi dacă nu este format decât din cei care comentează), datele pe care le-ai cules, inclusiv numele, CNP-ul şi restul, nu îmi aparţin.

    @ipascu

    Păi în particular mă cam periai. Sau era şi aia un fel de "perioadă de acomodare"? :) Iar legat de ce ai scris aici, trebuie şi eu să recunosc că am renunţat să-ţi răspund la al doilea tău mail, pe de-o parte deoarece, oricum aş fi formulat, riscam să te jignesc, iar de pe alta deoarece am început să te suspectez că ai fi un fel de clonă a lui Mircea Popescu. De aia ţi-am şi lăsat un comentariu pe blog să scrii cu diacritice, că ştiu că el n-o face. Sau poate totuşi este doar principiul că ce se-aseamănă se-adună.

    Legat de întrebarea ta, eu n-am zis nici că i-a dat dreptate nici că nu i-a dat în acea chestiune. M-am mulţumit să scriu doar părerea ei despre Mircea. Dar dacă tot ai pus problema, nu, nu i-a dat. Iar în ce priveşte părerea ei despre MP, nici nu mă aşteptam, de aia am şi făcut remarca admirativă de mai sus la adresa intuiţiei feminine.

    PS: dacă cineva foloseşte un pseudonim pe net, cred că este de bun simţ să faci referire la el în spaţiul public (virtual) folosind acel pseudonim şi nu un nume, chiar şi în ipoteza că ai avea datele lui (ceea ce nu e cazul). Asta strict pe formă, lăsând la o parte minunăţiile pe care le scrii şi aluziile pe care le faci.

    @Diana

    Dacă vrei, un fel de drept la replică. Mircea ţi-a zis părerea lui (sau mă rog, părerea lui oficială) despre mine, am vrut să fac şi eu o menţiune. E şi pentru oricine ar citi, având în vedere că discuţia e postată pe blog. E, dacă vrei, părerea mea pe subiect.

    Exprimă ceea ce zici în partea a doua despre artă într-un mod metaforic şi atunci încerc să-ţi întorc favoarea şi să-ţi rărpund printr-un limbaj cum îţi place ţie, bine structurat, cu folosirea în sens propriu a noţiunilor etc... :)

24. 

    24

    Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    miau

    sa stii ca blogger foloseste un /p/ inainte url-ului pentru pagini, wordpress nu. si asta cu private dns e pentru idioti.

    seotipsfordumbs.jpg
    jewlaugh.gif

25. 

    25

    Lotus 
    Saturday, 16 July 2011

    @Hipsterilor

    Lol. Îi grav când nu ştii să interpretezi ce citeşti. Numa' zic.

26. 

    26

    Mircea Popescu 
    Saturday, 16 July 2011

    @Celalalt Hipsterilor Buei, tu esti Florin ? Anonimity. YOU ARE DOING IT WRONG!

    @ipascu Iote de unde sare iEpUROaICA inteleapta (care pe deasupra o mai si citit Buzura, desi nu prea are anii sa-l fi savurat asa cum se savura Buzura-n obsedantul deceniu, in singuratate, cu puterile neajutate etc, si cine dracu' mai citeste azi Buzura ?!).

    Da dom'le, recunosc, am exagerat, si pe tema ca pustanii de 14-15 ani nu pot fi deosebiti intre ei, e adevarat ca eu unul nu pot da' e perfect fals ca n-ar putea nimeni, dimpotriva, parintii lor par ca pot, ei intre ei par ca pot, deci se poate, si pe tema ca liceul de elita = elevii lui. Ambele-s exagerari facute mai degraba sa ma flateze pe mine decit sa ajute intelegerea, recunosc. Arogante.

    Totusi, ca sa ne intelegem : eu sunt ferm convins ca singura chestie de-l desparte pe amicul Lotus de sanatate mintala si performanta adevarata e un dus rece si niste exemple clare. El a crescut asa cum a crescut pentru ca in univerul in care-a crescut el astea-s limitele. Nu poti sa te superi pe un rasad de rosie daca tinut peste iarna sub o jumatate de sticla de Borsec intoarsa cu fundul in sus a crescut cu frunzele nelalocul lor, si-n forme improprii unei frunze, nu ? Mai ales daca stii sigur ca indata ce-ai ridicat plasticul ala mizerabil, planta-si va reveni la forma ei, incet-incet, si dupa un timp nici nu se va mai cunoaste ca unele rasaduri s-au chinuit sub plastic o vreme-n tineretea lor si altele nu. Iata cu adevarat marea si fascinanta putere a Internetului, pina la urma. Si ca sa nu ramina dubii : meritul este intru totul al zisului anonimosu, oricine ar fi el. Eu unul nu m-as fi obosit.

    Apropo de sintagma : eu cred in divorturi. Cu cit sunt ele mai adinci cu atit e mai probabil sa creasca si sa rodeasca-n fundul lor misteriosul fruct al intelegerii reciproce. Deci, nu ca voi evita a-i spune unei femei ca-i grasa, ci-i voi spune chiar si cind nu este, sa fiu sigur ca n-am scapat o posibilitate acolo. Diplomatia mea e inversa, tactul meu e opusul celui comun. Rezultatele sunt indeobste sulfurice, dar cel mai adesea interesante. Pina la urma, e o chestie de alegere.

    @Dr.A Dar nu-i cam fascista abordarea ?

    @Diana Coman Motivul respectivei incetateniri fiind bineinteles, teama de intrebarea adresata dinsus catre Dr.A. Sau, daca doresti, fructul fricii de divorturi.

    @Lotus Vezi aici : http://trilema.com/2011/istoria-temei-trilemei/

    @Hipsterilor Loller.

27. 

    27

    anonimosu 
    Saturday, 16 July 2011

    Sisteme de alianţă la sfârşitul secolului XIX

    Formarea alianţelor politico-militare
    Între anii 1870-1871 între Germania şi Franţa a avut loc un război în urma căruia Franţa este înfrântă, iar Germania obţine victoria şi devine unul dintre cele mai puternice state din Europa. În fruntea Germaniei se află cancelarul Bismarck, care a pus la cale încheierea unor tratate pentru aţine Franţa izolată din punct de vedere politic. La iniţiativa lui, Germania va încheia tratate cu Rusia şi Austria în anul 1873, punând bazele Alianţei celor 3 Împăraţi. Rusia se va retrage din această alianţă, deoarece, în urma unui război care a avut loc în Europa, ea a primit mai puţine teritorii. Austria şi Germania au atras de partea lor Italia, nemulţumită şi ea de politica Franţei, care avea multe colonii în Africa şi care, în 1882 se aliază cu celelalte două, formând „Tripla Alianţă” sau „Puterile Centrale” (statele Austria, Germania, Italia). În anul 1883, România va adera la „Tripla Alianţă”. Rusia încearcă să pună şi ea bazele unei alianţe şi se apropie de Franţa, încheind o înţelegere în anul 1902, pentru ca mai apoi să încheie încă o înţelegere cu Anglia, care se decide să devină mult mai activă pe plan politic. Anglia va încheia cu Franţa o înţelegere şi se pun bazele celei de-a Doua Alianţe numită „Tripla Înţelegere” sau „Antanta”, formată din Rusia, Franţa şi Anglia. Cele două alianţe vor duce la declanşarea primului război mondial.

    Tripla Alianţă (1882)
    Tripla Alianţă sau Puterile Centrale cum mai este cunoscută a fost încheiată între Germania, Austro-Ungaria şi Italia, astfel luând naştere una dintre cele mai faimoase alianţe din întreagă istorie.
    Alianţa a fost încheiată la iniţiativa cancelarului Otto von Bismark („cancelarul de fier” al Germaniei), fiind iniţial una de ordin defensiv, adică, în cazul în care Franţa ar fi atacat pe unul din membrii acesteia, ceilalţi ar fi fost nevoiţi să intervină şi să declare război Franţei. La baza acestei alianţe stă tratatul secret negociat de von Bismarck cu Austro-Ungaria în 1879, care sporea puterea în zonă a celor două state. Austro-Ungaria câştigă un aliat puternic în lupta de rezistenţă dusă împotriva expansionismului rusesc, iar Germania devenea şi mai puternică în cadrul eventualelor conflicte cu Franţa, refăcută după încheierea războiului din 1870-1871.
    Italia avea în acest timp probleme mari în Nordul Africii, unde Franţa ocupă Tunisia. Imediat, ministrul afacerilor străine îl contactează pe Bismarck, propunându-i o alianţă menită să neutralizeze Franţa în Europa. Bismarck îi răspunde acestuia „că drumul spre Berlin trece pe la Viena”, astfel luând naştere, în mai 1882, Tripla Alianţă. În cazul în care vreuna dintre părţile semnatare declară război oricărei alte ţări, ceilalţi membri îşi declarau neutralitatea şi nu participau la război.
    Acest tratat nu rezolvă problemele din Balcani dintre Italia şi Austro-Ungaria, Bismarck însă îşi ia rolul în serios, dându-şi seama de ceea ce putea beneficia în urma acestei alianţe.
    Bismarck însă nu se opreşte aici. Ştiind de dorinţa României de a se afirma ca centru de stabilitate în sud-estul Europei, el încheie cu ţara noastră un tratat care înseamnă, practic, aderarea la Tripla Alianţă. Aceasta a fost ideea lui Carol I, care aducea pe plan local stabilitate politică, crescând forţa României în Balcani. Tratatul a fost secret, numai Carol I şi puţini dintre miniştrii săi ştiind de existenţa acestuia.
    Dar, la fel că în cazul disputei pentru Balcani dintre Italia şi Austro-Ungaria, existau probleme mari între ţara noastră şi habsburgi, totul plecând de la tentativele din ce în ce mai evidente de asimilare a populaţiei de origine romană din Transilvania, aflată atunci sub ocupaţie habsburgică (Bismarck s-a ferit însă să comenteze aceste probleme).
    Deteriorarea din ce în ce mai accentuată a relaţiilor franco-germane l-au convins pe Bismarck de necesitatea păstrării acestei alianţe. În 1887, când trecuseră cei cinci ani pe care se semnase alianţa, Bismarck încearcă şi reuşeşte pentru moment să forţeze Austro-Ungaria să rămână că membru. El îl ameninţă pe Kálnoky cu retragerea sprijinului împotrivă Rusiei, aşa că acesta din urmă se vede nevoit să facă concesii peste concesii numai pentru protecţie. Printre acestea, deşi dorea nespus să nu mai aibă probleme în Balcani, el trebuie să accepte ca, în cazul în care statu-quo-ul teritorial se modifică, să plătească despăgubiri Italiei. În afară de sprijinul împotrivă Rusiei, Austro-Ungaria mai primea asigurări şi împotriva iredentismului românesc şi italian,lupta acestora neputând fii susţinută oficial de România şi Italia. Italia primea din partea lui Bismarck asigurări de prietenie şi promisiuni în lupta pentru coloniile din Africa.
    În acelaşi an, Bismarck definitivează o serie de tratate menite să izoleze şi mai mult Franţa. Printre acestea se numărau şi înţelegerile mediterane la care adera şi Marea Britanie, aceasta fiind interesată de blocarea Rusiei în Marea Mediterană şi ţinerea ei în spatele strâmtorilor. Austro-Ungaria rămâne în acest fel fără nici o formă de contact diplomatic cu Rusia.
    În scurtă vreme însă lucrurile se vor schimba. Următorii miniştri de externe austro-ungari, şi anume Goluchowski şi contele Lexa von Aerenethal, se vor apropia din ce în ce mai mult de Rusia din cauza unei dorinţe comune: scoaterea Italiei din Balcani. La fel, Franţa va încheia cu Italia un acord conform căruia ambele state se vor declara neutre în cazul unor conflicte între celelalte ţări.
    Tot în acest timp, luă naştere, în urmă semnărilor de tratate între ceilalţi trei poli de putere europeni, Marea Britanie, Rusia şi Franţa, a unei serii de tratate bilaterale, Antanta, menită să contracareze pretenţiile celor din Tripla Alianţă.
    Deşi Tripla Alianţă a fost reînnoită în 1907 şi 1912, atât Italia (în 1915), cât şi România (în 1916) au intrat în război de partea Antantei.

    Tratatul cu Imperiul Rus. Începutul războiului şi proclamarea independenţei
    În a doua jumătate a anului 1876, pe măsură ce relaţiile dintre Imperiul Rus şi Imperiul Otoman s-au deteriorat, prevestind izbucnirea războiului, guvernul român a apreciat că era imperios necesar să se ajungă la o înţelegere cu cel dintâi. Cu toate insistenţele Domnitorului Carol şi ale marelui om politic Ion C. Brătianu de a încheia un tratat general, care să cuprindă nu numai probleme militare, ci care să asigure şi recunoaşterea independenţei României şi să garanteze integritatea tuturor fruntariilor ţării, dorinţa Rusiei a fost de a semna doar un tratat limitat care să evite chestiunile politice şi să permită armatei ţariste să traverseze teritoriul României, ceea ce a dus, într-un final, la încheierea Convenţiei din 4/16 aprilie 1877, care obligă guvernul imperial să respecte „integritatea existentă” şi „drepturile politice” ale României. Ratificarea Convenţiei a fost urmată la scurt timp de implicarea decisă a ţării noastre în evenimente, prin declaraţia de război adresată Imperiul Otoman, urmare a generării unei stări conflictuale „de facto” de către acesta pe întreagă linie a Dunării. La 9 mai, Adunarea Deputaţilor a votat actul Independenţei iar, a două zi, la 10 mai 1877, aceasta a fost proclamată prin sancţionarea de către domnitor şi promulgarea în Monitorul Oficial. Proclamarea independenţei era expresia voinţei tuturor românilor, dar în capitalele europene gestul României a fost privit diferit, în funcţie de interesele particulare ale respectivelor state. Se încheia astfel o etapă istorică, dar trebuia parcursă o alta, aceea a obţinerii recunoaşterii independenţei pe câmpul de luptă, pentru a putea fi impusă Porţii Otomane, singura cale de urmat în situaţia dată.
    Un tratat de alianţă militară între Rusia şi România nu a existat, dar a devenit o realitate prin îndeplinirea de către armata română a unor operaţiuni militare în lunile aprilie-iulie 1877, care au constat în ocuparea unor dispozitive de apărare în lungul Dunării, de la Turnu Severin la Ismail, concentrarea în Oltenia a patru divizii care au asigurat flancul drept al dispozitivului strategic de pe Dunăre şi imobilizarea unor forţe turceşti care nu au putut astfel interveni în sectorul unde ruşii forţau Dunărea, dar şi înlocuirea de către divizia 4 română a trupelor ruse care asigurau garnizoana cetăţii Nicopole pentru ca acestea din urmă să poată lua parte la a doua luptă de la Plevna.

    Tratatele de pace de la Stefano Berlin
    Românii aduseseră un aport militar foarte important în anumite momente hotărâtoare pentru campania antiotomană, în interesul general al tuturor popoarelor balcanice asuprite de Semilună, care a uşurat şi a scurtat durata războiului. Cu toate acestea, delegatul guvernului român nu a fost admis să participe la negocierile de armistiţiu şi de pace care s-au încheiat prin Tratatul ruso-turc de la San Stefano, lângă Constantinopol, la 19 februarie 1878. Principatele Unite Române, Serbia şi Muntenegru au fost recunoscute ca state independente, iar Bulgaria a devenit autonomă. Totodată, s-a hotărât autonomia administrativă a Bosniei şi Herţegovinei. Pentru o parte a despăgubirilor de război pe care trebuia să le plătească, Imperiul Otoman a cedat Rusiei Dobrogea, pe care aceasta din urmă îşi rezervă dreptul de a o schimba cu partea Basarabiei, pierdută pe nedrept, în opinia Curţii de la Sankt-Petersburg, la 1856.
    Tratatul de la San Stefano, prin modul în care fusese încheiat şi prin prevederile sale, leza interesele Marilor Puteri europene, creând un dezechilibru strategic în regiune în beneficiul Imperiului Ţarist, îndeosebi prin apariţia unui aşa-numit Principat autonom al Bulgariei, în realitate un cap de pod al tradiţionalelor interese ruseşti în zona Strâmtorilor, căruia i se atribuise cea mai mare parte a fostelor provincii otomane din Peninsula Balcanică. Astfel, s-a impus reluarea negocierilor de pace în numele păstrării echilibrului de forţe paneuropean.
    Ca urmare, în iulie 1878, a avut loc Congresul de Pace de la Berlin. Principatele Unite Române (şi Serbia) nu erau admise să participe decât cu rol consultativ, pe motiv că independenţa acestora nu fusese încă recunoscută „de jure”. Primul-ministru român, Ion C. Brătianu şi ministrul de externe Mihail Kogălniceanu au reprezentat România la Berlin şi au susţinut poziţia ţării conform „dreptului cel vechi” şi jertfelor făcute în război. Expunerea delegaţilor români nu a fost luată însă în consideraţie. Prin Tratat s-a recunoscut independenţa României, în a cărei componenţă intrau Delta Dunării, Insula Şerpilor şi Dobrogea, până la linia de la est de Silistra – sud de Mangalia. Opoziţia categorică a delegaţiei ţariste, lesne de înţeles prin prisma intereselor sale urmărite sub stindardul înşelător al panslavismului, a dus la eşecul intenţiei puterilor europene de a stabili frontiera Dobrogei la sud de Silistra, traseul definitiv al frontierei româno-bulgare urmând a fi stabilit abia în 1880 de către o comisie internaţională. Cele trei judeţe româneşti din sudul Basarabiei – Cahul, Bolgrad şi Ismail – reveneau Rusiei, însă Tratatul de la Berlin nu a pus în legătură revenirea Dobrogei la România cu cedarea celor trei judeţe amintite.
    O va face însă Curtea imperială de la Sankt-Petersburg, prin forţarea unui „schimb” de teritorii, care nu i-au aparţinut niciodată de drept, stârnind revoltă unanimă a clasei politice româneşti faţă de cedarea Bugeacului în schimbul Dobrogei de Nord, stare de fapt speculată ulterior de istoriografia bulgară pentru a demonstra aşa-zisă lipsă de dorinţă a românilor pentru a prelua teritoriul „eminamente bulgăresc” dintre Dunăre şi Marea Neagră, posesiune politică românească pe vremea lui Mircea cel Bătrân.
    Rusia a stabilit relaţii diplomatice cu Japonia, după Statele Unite, Regatul Unit şi Franţa şi, împreună cu Franţa şi Regatul Unit, a obţinut concesiuni în China după înfrângerea acesteia din urmă în al doilea război al opiului (1856-1860). După semnarea tratatelor de la Aigun (1858) şi Beijing (1860), China a cedat Rusiei importante drepturi comerciale şi regiunile adiacente râurilor Amur şi Ussuri. În plus, a permis Rusiei să înceapă construcţia portului şi bazei navale de la Vladivostok. Între timp, în 1867, costurile dezvoltării regiunii Amur-Ussuri şi necesitatea păstrării balanerilor, a impus Rusiei vânzarea către Statele Unite a regiunii Alaska.
    Ca o parte a scopurilor politicii externe în Europa a regimului, Rusia a acordat un sprijin limitat diplomaţiei antiaustriece a Franţei. Alianţa slabă franco-rusă s-a răcit în momentul în care Franţa a sprijinit răscoala poloneză împotriva stăpânirii ruseşti din 1863. După acest moment, Rusia s-a apropiat mai mult de Prusia, aprobând unificarea statelor germane în schimbul revizuirii prevederilor Tratatului de la Paris şi a remilitarizării Mării Negre. Aceste străduinţe diplomatice şi-au găsit încununarea la conferinţa de la Londra din 1871, după înfrângerea suferită de Franţa în războiul franco-prusac. După 1871, Germania unită a devenit cea mai mare putere continentală. În 1873, Germania a însăilat o alianţă slabă „Liga celor trei împăraţi”, alături de Rusia şi Austro-Ungaria, pentru a împiedica aceste state să se alieze cu Franţa. Însă interesele austro-ungare şi ruse s-au ciocnit până la urmă în Balcani, care fierbeau de naţionalismul naţiunilor slave şi de sentimentele antiotomane.
    În deceniul al optulea al secolului XIX-lea, naţionalismul a devenit un factor important în sprijinirea luptelor creştinilor balcanici pentru eliberare de sub jugul otoman, transformarea Bulgariei şi Serbiei în protectorate de facto ale Imperiului Ţarist. Din 1875 până în 1877, criza balcanică a fost agravată neîncetat de răscoalele din Bosnia, Herţegovina şi Bulgaria, pe care turcii otomanii le-au înăbuşit cu o asemenea duritate, încât Serbia a declarat război. Nicio naţiune vest europeană nu a declarat război Imperiului Otoman. Imperiul Rus s-a alăturat efortului sârb de război, din solidaritate panslavă declarată.
    Alianţa celor trei împăraţi a fost o alianţă politică cu caracter defensiv între Alexandru II (Ţarul Rusiei), Franz Joseph I (Împărat al Austriei şi rege al Ungariei) şi Wilhelm I (Împărat al Germaniei). S-a constituit în 6 iunie 1873, prin Acordul consultativ (Convenţia de la Schönbrunn) între Alexandru II şi Franz Joseph I. În cazul unei ameninţări de atac din partea unei terţe puteri, ambii monarhi se obligau să se înţeleagă pentru a adopta o „linie de conduită comună“.
    La 23 octombrie 1873, Wilhelm I, împăratul Germaniei, aderă la Convenţia de la Schönbrunn. Se constituie astfel Alianţa celor trei împăraţi. Este un fel de „Sfânta Alianţă“ între împăraţii Rusiei, Germaniei şi Austriei. Guvernul rus urmărea prin această alianţă excluderea unei eventuale înţelegeri germano-austriece în Balcani împotriva Rusiei şi să asigure graniţele de apus în cazul unei ciocniri cu Anglia în Asia Mică.
    În anul 1881 este semnat un nou acord al celor trei împăraţi, care nu mai este numit consultativ ca primul, ci prevedea obligaţia semnatarilor de a menţine neutralitatea. Dar, în continuare, desfăşurarea evenimentelor face ca ciocnirile de interese între Rusia şi Germania să ducă la încordarea relaţiilor dintre ele şi la constituirea, treptată, a celor două blocuri militare: Tripla Alianţă (Germania, Austro-Ungaria, Italia); Tripla Înţelegere sau Antanta (Rusia, Franţa, Anglia).

    Tripla Înţelegere
    O primă replică a fost încheierea unor acorduri care au parafat alianţa franco-rusă (1891-1893), întărită şi de vizita în premieră, care a surprins atunci, făcută de preşedintele Republicii Franceze ţarului autocrat al tuturor Rusiilor. Următorul pas pentru întărirea acesteia a fost atragerea Angliei, care s-a realizat însă după mai multe tatonări, dată fiind cunoscută reticentă britanică pentru implicarea directă în chestiunile continentale. Londra a putut fi atrasă prin angajamente tinzând să prevină unele diferende de ordin colonial. Astfel, au fost realizată Alianţa franco-britanică (1904) şi anglo-rusă (1907). Cele trei acorduri bilaterale au consfinţit existenţa de fapt a unui acord între cele trei puteri, numit Tripla Înţelegere sau Antanta, denumire care subliniază gradul mai scăzut de angajament al semnatarilor, în raport cu Tripla Alianţă.
    Anii care au urmat au fost marcaţi de rezolvarea unor crize diplomatice, de conflicte locale. Centrul de greutate al acestora s-a deplasat spre sud-estul multinaţional al Europei, marcat anterior de Criza Orientală din 1875-1878, de războiul bulgaro-sârb din 1885, accentuarea contradicţiilor de aici fiind demonstrate de cele războaie balcanice. Primul a fost purtat de statele din sfera de influenţă a Turciei, provocând transformări teritoriale, mai ales în favoarea Bulgariei. Împotriva acesteia a fost declanşat un doilea război de către ceilalţi beligeranţi, cărora li s-a adăugat România, pentru a un echilibru în zonă. Pacea s-a încheiat la Bucureşti, fără participarea niciunei mari puteri, ceea ce constituia o noutate diplomatică. Din aceste motive, Balcanii au fost consideraţi de contemporani şi de istorici „butoiul cu pubere al Europei”, dar trebuie adăugat faptul că detonatorul se afla în mâna Marilor Puteri. Faptul a fost dovedit de chiar declanşarea ostilităţilor în 1914.
    Cele două mari alianţe care au dominat viaţa internaţională la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea au reuşit să rezolve unele crize, dar au contribuit şi la pregătirea războiului, în vederea căruia erau de fapt încheiate. Cum interesele lor erau atât continentale, cât şi globale, războiul, început în Europa, nu putea fi decât mondial.

    prof. Antoniu Cristian ILOVAN Grup Şcolar Telciu in Didactica Nova.

28. 

    28

    Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    aţine

    wat.

29. 

    29

    Lotus 
    Saturday, 16 July 2011

    @Mircea Popescu

    Legat de temă, am postat şi acolo, dar pentru că zic că e de interes subiectul pentru discuţia de faţă, scriu şi aici:

    Lol. Deci tema a fost finalizată de “programatorii tăi” la 17 decembrie 2008 şi ea apare pe net în 2009. Aşa zici tu.

    Dar culmea că eu o găsesc pe un site de teme wordpress (ThemesPreview.com) în 2008. Mbun, tu scrii că i-au schimbat ăia data. Dar tot culmea că un cu totul alt site de şabloane pentru blogger (FalconHive.com) a convertit-o din temă wordpress în şablon blogger în noiembrie 2008, în mai multe variante. Şi dupa aia au preluat-o alte site-uri de şabloane blogger (ca de exemplu btemplates.com). Tot în 2008, ca să vezi ce chestie, s-au înţeles toate site-urile între ele. Ba până şi comentariile încep din 2008 (deci atenţie: nu vorbesc de tema wordpress originală ci de cea adaptată pentru blogger!!).

    Eu zic să-i dai totuşi în judecată, ai mari şanse să câştigi, aş paria că e o conspiraţie mondială la adresa ta.

30. 

    30

    Diana Coman 
    Saturday, 16 July 2011

    @Lotus Pareai sa adresezi dreptul la replica direct catre mine, nu catre public, asta m-a nedumerit, atata tot.

    Altminteri tu esti cel care spui ca discutiile se poarta in metafore, eu n-am zis niciodata asta, deci nu vad de ce m-as apuca sa exprim in arta ganduri care fac parte dintr-o discutie. Arta de altfel nu prea e dialog, cat mai degraba monolog. Dar sa stii ca desi nu vad legatura intre "cererea" ta si cum te-ar retine neimplinirea ei de la a purta o conversatie coerenta, zic ca daca nu se poate, asta e, n-avem ce face.

31. 

    31

    Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    @lotus : coperta la carte e relevanta sau continutul?

32. 

    32

    Lotus 
    Saturday, 16 July 2011

    @Diana Coman

    După părerea mea aici se face un abuz de limbaj. Multe cuvinte care luminează mintea dar nu schimbă nimic în tine, nu trezesc inima, dacă vrei. Metaforic, că imediat o să-mi ceară Mircea definiţia inimii, sau o să vină iar Luka să-mi zică că nu există aşa ceva şi că iubirea e o reacţie chimică, etc. Un limbaj de lemn, într-un fel. Este ok să vorbeşti corect, atât timp cât vorbirea rămâne în slujba sensului transmis. Nu şi când deja pierzi din vedere pădurea datorită copacilor. Eu nu am afirmat că nu e bine să raţionezi sau să respecţi sensul propriu al cuvintelor, ci doar să nu uiţi că scopul este comunicarea şi nu altceva. Ideea transmisă şi nu felul în care se transmite ea. Doi consăteni, fără chiar a avea liceul terminat, se înţeleg de minune, aici ne pierdem timpul în certuri aiuristice pe diverse sensuri. Deci da, ai reţinut bine în dialogul cu Mircea: "ştii tu ce vrei să spun..."

    Poate acum am fost mai clar. Sper. :)

33. 

    33

    Lotus 
    Saturday, 16 July 2011

    @Hipsterilor

    Conţinutul. Dar ce înseamnă conţinut? Dacă autorul cărţii spune că e coperta lui şi de fapt nu e, cât credit poţi să îi acorzi pe afirmaţiile pe care le face în acea carte?...

34. 

    34

    Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    coperta e a fotografului, graficianului si editorialei, da' inteleg unde bati. pardon, nu

    eu am mai zis asta, tu incerci sa il convingi pe mircea, pe blogul LUI, si pe cititorii LUI, ca el nu "poate", dar tu da.

    si minunea minunilor mircea scrie in continuare pe blogul LUI si cititorii LUI ii dau sau dreptate, cel putin nu contesta aiurea.

    tu esti ca ala, cum ii zice, vanghelie?! te invita astia la emisiune de cearta si batjocura, stii asta, te prezinti, te faci de rahat, si tot nu e vina ta d'le. ce-or avea astia din partid cu tine?!

35. 

    35

    Lotus 
    Saturday, 16 July 2011

    @Hipsterilor

    Păi probabil l-or fi minţit "angajaţii" lui că ei or fi făcut-o. Şi Mircea, credul, i-o fi crezut! :)

    Şi ca şi data trecută, nu prea m-ai înţeles.

36. 

    36

    Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    *sau nu

    lmao alta 'argumentare' pentru a demonstra ca-i bou, ala care vorbea de "discreditare".

37. 

    37

    Mircea Popescu 
    Saturday, 16 July 2011

    @anonimosu We are all in awe of your skillzorz. Ok ? Awe, I say.

    @Hipsterilor Faza amuzanta-i ca "atine" chiar exista. "Paris Saint Germain ne atine calea, din nou, in Cupa UEFA" gen.

38. 

    38

    Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    nu-mi place fotbalul si trololo, muie academia romana again.

    vre-o al tau devine din ce in ce mai dex-abil.

39. 

    39

    Celalalt Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    Tulai ma, da' Florin ii anonim, ca-i celalalt hipsterilor, trolu de serbiciu, ca-i Carabostes, tot anonim ii, si nu vad de ce n-ar fi, mai ales cand ii vorba de o gluma.
    A, cacand imi doresc un raspuns cat mai obiectiv de la tine ori ma sfortez sa fiu/par serios, pot sa ma dau si Unudoi trololo, asta ii intradevar asa cum zici cu anonimity :)

40. 

    40

    Mircea Popescu 
    Saturday, 16 July 2011

    Uneori stau si citesc pe-aici si nu pricep nimic.

    Deci cum ?!

41. 

    41

    Celalalt Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    Incercam sa spun ca n-am de ce sa fiu mai anonim decat Florin, n-am de ce sa schimb adresa de mail (ori sa folosecs proxy si alte prostii de gen) ca sa nu vezi tu cine comenteaza si, vezi doamne, anonimity (comentariu 26), ca oricum nu ma luam nici macar io in serios si numa glumeam p'aici :)
    Nu stiu cum sa spun mai bine.

42. 

    42

    Mircea Popescu 
    Saturday, 16 July 2011

    Da' io nu te-am identificat dupa adresa de mail, io te-am identificat dupa stil. Si ideea-i ca daca te semnezi stilistic e bizar sa te semnezi formal cu alt nume, ca pina la urma, care-i faza ? Impresia-i de ydiw, indiferent.

43. 

    43

    Celalalt Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    Poi uite, cand m-am semnat cu Unudoi, banuiesc (nu-s sigur) ca nu m-ai recunoscut nici dupa stil, nici dupa adresa de meil, nici dupa aipi, iar atunci nu glumeam.
    In rest, nu mi-am dat seama ca sare-n ochi treaba cu stilu, ca nu ma mai prostem d'amboulea p'aici :)

44. 

    44

    Mircea Popescu 
    Saturday, 16 July 2011

    Io regret sa te dezamagesc, da' "ar futea poarte" ie destul.

45. 

    45

    Celalalt Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    :))

46. 

    46

    Al Treilea Hipster 
    Saturday, 16 July 2011

    Doi consăteni, fără chiar a avea liceul terminat, se înţeleg de minune, aici ne pierdem timpul în certuri aiuristice pe diverse sensuri.

    Pune-i pe satenii tai sa discute filosofie, fenomenologie pe ideile lui Husserl spre exemplu.

    Se mai inteleg?

47. 

    47

    Mircea Popescu 
    Saturday, 16 July 2011

    @ATH : Sa-ti raspund autoreferential (Aprilie 2010) : cica Kant avea un prieten bun la club, unde club se adunau ei mai multi nemti de bine. Si-ntr-o zi, neamtul preten cu Kant isi aduce nepotul care era in trecere prin oras.

    In cursu’ serii asta isi drege vocea odata.

    Saptamana urmatoare, intalnindu-se ei iarasi, fara nepot, zice Kant : Mai, sa nu-l mai aduci pe nepotul tau. De ce ? Atata-i de vorbaret…

48. 

    48

    Hipsterilor 
    Saturday, 16 July 2011

    n-am inteles ce-i cu pseudobancul.

49. 

    49

    Al Treilea Hipster 
    Saturday, 16 July 2011

    Ce treaba are asta cu discutia?

    Io incercam sa-i explic lui Lotus ca satenii din mintea lui se inteleg fix pana acolo unde merge "common knowledge" a.k.a. "toata lumea stie ca". Daca-i pui sa discute ceva in afara cunoasterii lor se impotmolesc, nu stiu si nu pot rationa.

50. 

    50

    Mircea Popescu 
    Saturday, 16 July 2011

    @Hipsterilor, ATH : Eu subliniam ca nici filosofii nu se inteleg. Sigur, n-are legatura cu ideea-n discutie, adica, problema-i ca nu se mai inteleg aia, nu ca nu se inteleg astia. De acord. Da' pe internet asa-i, tu-ti vezi de treaba ta si vine unu' si te faulteaza din stinga fara nici o prioritate nimic.

    Nu-i vina mea, e semaforizarea prost facuta pe information superhighway asta.

    Trololo.

51. 

    51

    Lotus 
    Sunday, 17 July 2011

    @ATH

    Problema-i când, ca om simplu, nu te mai poţi înţelege cu un filosof nici pe teme de "common knowledge". Că fie e prea bătut în cap de atâta ştiinţă, fie are tot interesul să nu-ţi răspundă anumitor întrebări. Până acum mergeam pe varianta a doua, din ce în ce mai mult mă gândesc şi la prima.

    Apropo de care chestie, zicea odată Einstein că nu ai înţeles cu adevărat un anumit lucru atât timp cât nu eşti capabil să i-l explici bunicii tale (în sensul că să-l înţeleagă şi ea, evident).

52. 

    52

    Mircea Popescu 
    Sunday, 17 July 2011

    Considera tu si a treia varianta, anume, ca ti-ai permis cu obraznicie intolerabila si perfect nejustificata sa trasezi niste limite intre care zisele filosofului trebuie numaidecit sa se inscrie ca sa le accepti tu, omul simplu. Dupa care constati uimit ca "nu te poti intelege", si deduci (tot cu obraznicie intolerabila, tot perfect nejustificata) ca problema ar fi la el, nu la tine.

53. 

    53

    Lotus 
    Sunday, 17 July 2011

    Dacă mă gândesc bine, s-ar putea să existe şi a treia variantă, cum că filosoful ăla e doar în imaginaţia lui filosof... Şi că îşi permite cu obrăznicie să mintă pe blog. Dar tot dacă mă gândesc bine, cred că nu e total diferită de primele două variante, adică e un fel de sumă a lor.

    Pe de altă parte, dacă gesturile de a minţi şi de a împroşca cu noroi sunt urâte prin ele însele şi obraznice, gestul de-a atrage atentia unui prost ca-i prost nu este “urit” şi probabil nici obraznic, aş adăuga eu.

54. 

    54

    Luka D 
    Sunday, 17 July 2011

    Si cum ziceai? Cad fumeile dupa m'tale pe strada?!

55. 

    55

    Mircea Popescu 
    Sunday, 17 July 2011

    Cind ierea tiiiiinaarrr fiiiciorrrrrr
    Ierea spaima Savetelorrrrr

56. 

    56

    Luka D 
    Sunday, 17 July 2011

    Bag si link-ul tu ... ala cu video incorporat cum ai vazut si tu la altii :D:P

57. 

    57

    Mircea Popescu 
    Sunday, 17 July 2011

    Lasa, sa nu iexageram.

58. 

    58

    Diana Coman 
    Sunday, 17 July 2011

    @Lotus Sunt convinsa ca cei doi consateni se inteleg intre ei pe ce discuta. Nu-s convinsa ca se mai gaseste un al treilea om sa-i inteleaga (sau unul din alt sat), deci rezultatele discutiei lor sunt cam pierdute pentru tot restul omenirii. Tinand cont de asta, e evident greu de spus daca or discuta doar despre Joiana si tata Florea sau despre problemele sistemului de educatie si eventualele solutii sistemice, precum si, eventual, tragedia destinului uman.

    Fara suparare, dar intai ca cel putin pe Internet imi pare ca discutia e in primul rand publica, nu privata. In al doilea rand, nu-mi pare ca am fi "din acelasi sat" si nici nu-mi doresc atat de tare sa ajungem sa fim incat sa ma mut la tine-n sat. In sfarsit, valoarea comunicarii sta in ceea ce reusesti sa transmiti si receptionezi, nu in faptul ca esti pe transmisie. Iar cum exista atata "comunicare" in zilele noastre, cine vrea sa comunice cu adevarat foloseste conventia generala, ca nu sta nimeni sa i se adapteze lui dupa fiecare zvac personal.

59. 

    59

    Lotus 
    Sunday, 17 July 2011

    @Diana

    De ce să nu-i înţeleagă altcineva din sat? Eu zic că ba da. Tocmai asta e, limbajul simplu şi natural e uşor de înţeles de oricine, limbajul elevat este foarte frumos şi în acelaşi timp îl cam înţelege toată lumea, chiar dacă nu toţi îl pot folosi curent. Problema e când apare câte-un limbaj din ăsta care despică firu-n patru până la extrem, care deja este contra-productiv în ce priveşte aât gândirea cât şi comunicarea. Şi partea interesantă e că el e cel mai contra-productiv în special pentru cei care îl folosesc (nu pentru restul).

    Gândeşte-te la asta some time.

60. 

    60

    Mircea Popescu 
    Sunday, 17 July 2011

    Limbajul "simplu si natural" creaza cu usurinta "oricui" impresia falsa ca a inteles/a fost inteles. Unde prin oricui nu notam calificatorul universal, orice membru al setului, ci calificatorul depreciativ, orice membru al setului nedemn de-a fi luat in seama, datorita lipsei lui de abilitati.

61. 

    61

    Lotus 
    Sunday, 17 July 2011

    @Mircea Popescu

    Da şi mnu. Eu înţeleg la ce te referi tu. Dar pe de altă parte, când un om (să-i zic obişnuit, dar fără conotaţiile depreciative de care "beneficiază" uneori aici) spune că şi-a vopsit poarta casei în roşu, "toată lumea" înţelege la ce se referă, destul de bine. Adică nu ai ce sens filosofic sau ce înţelepciune profundă să scoţi de aici mai mult decât sensul direct care rezultă imediat. Acum, când vine cineva (de ex tu) şi spui că stai aşa, că există mai multe nuanţe de roşu, că stai, că să vezi, că ce-i aia poartă şi că nu ştie definiţia vopsitului, deja discuţia-i contraproductivă. Chiar dacă omul respectiv îţi dă (poate) motive gramaticale de a te lega de ce zice (de ex n-a formulat corect ce a zis). Ba eventual după aia ajungi să arăţi că-i albastră, nu-i roşie. Că de fapt albastrul este o undă energetică cu o anumită vibraţie care nu-i diferită cu mult de cea roşie şi ţinând cont de faptul că înclinaţia axei pământului în acel moment...

62. 

    62

    Hipsterilor 
    Sunday, 17 July 2011

    deci suntem in Cehoslovacia, Lotus e din jurnalistii care da la ziar propaganda anti-comunista si Trilema tocmai i-a pus bocancul pe bot, sau n-am inteles eu.

63. 

    63

    Mircea Popescu 
    Sunday, 17 July 2011

    @Lotus Tu ai impresia ca aici e oficiul central de publicat anunturi despre banalul vietii de zi cu zi a oamenilor obisnuiti (fara conotatiile depreciative de care "beneficiaza" uneori aici, mai des in alte parti) ? Ca nu-i. Aici e oficiul central de discutat chestii complicate-n cuvinte inselator de simple. Intru educatia omului simplu, daca-i capabil, si amuzamentul tuturor celorlalti.

    @Hipsterilor I-am aplicat un efect Doppler spre comentariu, asa ca i-a iesit mai rosu decit intentiona.

64. 

    64

    Lotus 
    Sunday, 17 July 2011

    @Mircea Popescu

    Eu credeam că e locul unde se discută banalităţi în cea mai mare parte. :)

65. 

    65

    Mircea Popescu 
    Sunday, 17 July 2011

    Pai tocmai.

66. 

    66

    ipascu 
    Sunday, 17 July 2011

    @ Doctor A: Da, ai dreptate in ceea ce spui. In practica, constat cu regret ca in cazul educatiei romanesti s-a cam aplicat, cel mai adesea pana la acest moment, varianta "cel mai prost scenariu posibil". Si teama mi-e ca educatia romaneasca nu-i un caz izolat in lume, vor mai fi fiind si alte locuri unde o atare directie se aplica...

    @ Diana: Am constatat ca-i o oarecare tendinta de a transforma scoala (inclusiv gradinita s.a.) in orfelinat. Asta in parte pentru ca parintii tineri de-acum sunt "institutionalizatii" de ieri, care cauta sa isi justifice neputintele
    (uzand cu precadere de argumentul lipsei de timp, lipsei resurselor si alte bla bla-uri asemenea) si mai putin sa gaseasca o rezolvare acestor probleme. Evident ca absenta parintilor din viata copiilor (ori prezenta lor pasiva) in perioada educatiei timpurii nu poate fi suplinita si nici compensata ulterior de vreun sistem de invatamant, chiar performant fiind acesta. La fel de evident ca "institutionalizarea" nu poate reprezenta o solutie, iar daca ea reprezinta totusi un surogat de solutie, atunci e in mod clar una nivelatoare, care mai degraba uniformizeaza decat izbuteste sa puna in valoare "materialul clientului" (cu care, e drept, in invatamantul romanesc nu se prea lucreaza, decat in situatii foarte, foarte izolate)
    Tocmai din perspectiva aceasta, a unor carente in procesul educatiei timpurii, cumulate cu niste limitari ale mediului de evolutie (pentru care, evident, nu poate fi facut vinovat) mi-am ingaduit sa opinez si eu aplicat pe subiectul anume al discutiei voastre.

    @ Mircea: Marturisesc ca nu pot sa impartasesc intrutotul optimismul tau legat de eficienta unui dus rece, la care se adauga eventual niste exemple clare, bine alese, in recuperarea totala a sanatatii mintale si in generarea de performante adevarate.
    Dintr-o perspectiva ideala privind lucrurile, sigur ca o astfel de recuperare este perfect posibila si perfect plauzibila. Dintr-o perspectiva mai... adaptata realitatii, o astfel de recuperare se poate dovedi insa o misiune aproape imposibila.
    Cand cineva, oricine, contra-argumenteaza senin in maniera "multe cuvinte care lumineaza mintea, dar care nu schimba nimic in tine, nu trezesc inima" te poti gandi ca te afli, fereasca Trompi!, chiar si in fata unui "manifest de gandire" similar...entuziasmului verde care a contaminat o parte din elitele intelectuale tinere din Romania interbelica...
    E relativ greu de crezut ca simpla inlaturare a jumatatii de sticla de plastic de pe rasadul de rosie e de-ajuns pentru a da frunzelor sansa sa se de-torsioneze si sa devina identice cu rasadurile ce n-au beneficiat de un asemenea rau tratament. Nu-i 100% imposibil, dar e relativ greu de infaptuit. Ai vazut in practica astfel de cazuri? Cu aplicare concreta la plante, cat si la oameni?
    Eu ma tem ca "schingiuirea" timpurie activeaza cumva in fibra (metaforic vorbind, fireste, ca sa nu fiu acuzata de cine stie ce grozavii de fond...) un receptor care cripteaza un anume gen de "sensibilitati" (sau poate senzitivitati?!) primejdioase.
    Poate fi insa util ca "rasadul" sa fie facut constient de sine si de lacunele (cat si plusurile) mediului inconjurator. Caci din asumarea acestei mosteniri se poate naste, cu adevarat, dorinta reala a unei self-terapii...

67. 

    67

    Mircea Popescu 
    Sunday, 17 July 2011

    O pereche de link-uri @Dr.A : SU ; RU. Contemporaneitatea suna bine...

    @ipascu Eu am vazut numeroase exemple, ca de-aia am joarde la dispozitie. Nu-i o gluma, vorbesc cit se poate de serios. Omul se tocmeste, doar ca-i nevoie de bataie. Sau, mai propriu spus, e nevoie sa fie silit (silit, nu glume, silit) sa-si confrunte lipsurile.

    In general educatia-i chestia aia care se infaptuieste pe sfoara subtire a lui "ori faci, ori aici mori". Cum zice englezu', "everythin' else's just waitin'".

68. 

    68

    lexy229 
    Sunday, 17 July 2011

    Cum se inteleg taranii?
    de Luca Ion Caragiale (sa evitam cacofoniile!)

    Straja satului vine la casa unui țăran și-i bate în geam. Se încinge o conversație:
    — Hei, mă din casă!
    — Cine?
    — Tu!
    — Eu?
    — Păi cine!
    — Ce-i?
    — Cum ce-i?
    — Păi ce-i?
    — Ai o scrisoare!
    — Cine, mă?
    — Tu.
    — Eu?
    — Păi cine.
    — Ad-o-ncoa!
    — Ce, mă?
    — Scrisoarea.
    — Ce scrisoare?
    — Știu eu ce scrisoare?
    — Trebuie să plătești!
    — Ce, mă?
    — Cum ce?
    — Ce să plătesc?
    — Porto.
    — Cine?
    — Tu.
    — Eu?
    — Păi tu.
    — Ce porto, mă?
    — Iaca, porto.
    — Cum așa?
    — Păi, știu!
    — Nu-i plătită?
    — Ce?
    — Scrisoarea.
    — Ehei!
    — Cum ehei?
    — Ai să dai, măi!
    — Ce?
    — Bani.
    — Ce bani?
    — Porto.
    — Cât, mă?
    — Ce cât?
    — Câți bani, mă?
    — 15.
    — Cum 15?
    — Păi!
    — Dar de ce, mă?
    — Nu știu.
    — Iaca 15.
    — Așa.
    — Ei, dă-mi-o!
    — Ce, mă?
    — Scrisoarea.
    — Ce scrisoare?
    — Care ai adus-o.
    — Eu, mă?
    — Păi cine?
    — N-am adus-o.
    — Păi cum?
    — Nu-i la mine.
    — Asta-i!
    — Cum asta-i?
    — Unde-i, mă?
    — Cine?
    — Scrisoarea.
    — La primărie.
    — Ba la dracul!
    — Ba, așa.
    — Păi, cum?
    — Să te duci să ți-o iei.

    Oamenii simpli se inteleg intre ei!

69. 

    69

    Mircea Popescu 
    Sunday, 17 July 2011

    Lmao. Bine citat, bine gasit.

70. 

    70

    Lotus 
    Sunday, 17 July 2011

    Bine citat, bine găsit, prost aplicat. Că e un pasaj umoristic nu unul realist.

    @ipascu Curios cum dintr-o începătoare timidă care îmi mulţumea pe blog şi pe mail pentru sfaturi acum câteva zile ai ajuns o autoritate în studierea comportamentului uman, ba chiar îl invoci şi pe trompi. Foarte curios, ce să zic... Cel puţin eu am fost onest în ce ţi-am spus. ;)

    PS: Îmi menţin afirmaţia: multe cuvinte care lumineaza mintea, dar care nu schimba nimic in tine, nu trezesc inima iar dacă nu reuşeşti să realizezi ce spun acolo sau consideri că nu este discutabilă ideea şi o expediezi aşa, în două cuvinte, atunci ţi-aş întoarce afirmaţiile spunând câ nu ştiu în ce măsură există şanse de vindecare pentru tine. Pentru că, în opinia mea, "defectul" la tine.

71. 

    71

    Mircea Popescu 
    Sunday, 17 July 2011

    Unde-ai facut tu scoala, Ilovane ? Nu ti-or spus filoloagele alea despre filonul realist din umor ? Nici o vorbulita despre vocatia tragica a lui nenea Iancu ? N-ai citit nici macar pe la mine ideea ca cetateanu o scris sistemu' de operare pe care lucreaza tara asta ?

    Trist.

    PS. Tre' sa fii dobitoc sa-ti inchipui ca daca cineva-ti multumeste pentru ceva are si obligatia sa-ti menajeze prostia pe viitor. Da' tu esti dobitoc, asa ca-i ok.

72. 

    72

    Lotus 
    Sunday, 17 July 2011

    Eu nu pot să-ţi zic decât că dacă tu consideri acel dialog ca fiind reprezentativ în contextul discutat atunci no comment. Dar totuşi, pentru tine (nu pentru sală, că pe pariu că publicul înţelege): şi pe Trilema există un filon informativ dar nu prea e reprezentativ pentru blog. Adică per ansamblu nici nu prea se vede, în orice caz e mult prea insignifiant pentru a contrabalansa balastul.

73. 

    73

    Mircea Popescu 
    Sunday, 17 July 2011

    Pai scrie si tu mai rarut.

74. 

    74

    Lotus 
    Sunday, 17 July 2011

    PS: ea îmi mulţumea pentru sfaturi, pe care cică le considera utile, scriind că va încerca să ţină cont de ele pe viitor. Ceea ce implicit arată fie o anumită consideraţie pentru cel care le-a oferit, fie o anumită... hmm... cum se zice la chestia aia când spui altceva decât gândeşti? Dar fireşte, lucrurile astea umane şi simple or fi dificil de înţeles pentru un geniu pustiu.

75. 

    75

    Freud 
    Sunday, 29 January 2012

    Iar am citit chestia asta si iar am ras. Multumesc internet.

76. 

    76

    Mircea Popescu 
    Monday, 30 January 2012

    Sa cresti mare.

77. 

    77

    Anon 
    Sunday, 18 November 2012

    In caz cava era dor http://monthey-telciu.ch/roumain/comite_ro_ro.php

78. 

    78

    anon 
    Sunday, 18 November 2012

    img src="file:///C|/Users/Cettour/Documents/images/niv1F_sans_nav/spacer.gif" width="1" height="512" border="0" alt="" /

    Win.

1. 79

   Sunt o nemernica… | ioana75 (via Pingback)
   Wednesday, 20 July 2011

   [...] se zice la chestia aia când spui altceva decât gândeşti? (Sursa citatelor: Trilema –  http://trilema.com/2011/educatia-naste-monstri/ [...]

2. 80

   Ce articole de pe Trilema s-au citit luna asta ? on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Monday, 6 January 2020

   [...] Educatia naste monstri ? [...]

3. 81

   Oameni si legi on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Monday, 6 January 2020

   [...] ultimul si ultimul minus unu este "neobiectiva" si "necinstita". Si bineinteles, in masura in care alte persoane analizind aceeasi problema ajung la concluzii diferite de ale lui, isi va explica fenomenul prin [...]

4. 82

   Trolul perfect on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Monday, 6 January 2020

   [...] meritele si responsabilitatile. Minunea nu-i nici intr-un caz nici meritul, nici responsabilitatea profesorului mediocru de istorie care intimplator manifesta momentan traznaia asta-n lume. El e pur si simplu un prost ca oricare [...]

5. 83

   Pasunismul, noua religie a lumii [prostilor] on Trilema - A blog by Mircea Popescu. (via Pingback)
   Tuesday, 7 January 2020

   [...] Pasunistul va incerca, activ sau din simpla confuzie mentala, sa creeze un context in care termenii nu au definitii concrete, faultind astfel (in inchipuirea lui) functionarea normala cit si necrutatoare a [...]