Economia ca o camera de bicicleta

Friday, 06 May, Year 3 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Un tip altfel simpatic pune o intrebare perfect stupida:

Daca exista o suma X care reprezinta toti banii romanesti (indivizi, companii, stat) iar acest X este in scadere continua ca rezultat al procesului economic, care este deznodamantul acestui proces?

Evident, asa o constructie nu vorbeste nici intr-un fel despre realitate, ci pur si simplu marturiseste ideile intre disfunctional si bizar pe care si le-a format intrebatorul. Este, cu alte cuvinte, o prostie.

Totusi, o prostie nu-i neaparat un lucru rau, in general vorbind. Prostia asta anumita nu-i un lucru rau in particular pentru ca mi-a dat ocazia de-a construi o foarte instructiva analogie a functionarii economiilor moderne. Sa v-o expun :

Imaginati-va un tor, practic vorbind ceva precum o camera de bicicleta. Daca in aceasta camera de bicicleta inchidem sectiuni, cu niste membrane foarte subtiri si elastice (ca de exemplu bucatele decupate dintr-un prezervativ), asa fel incit fiecare sectiune sa fie separata etans de vecinele ei, si montam cite un ventil in fiecare sectiune am obtinut... camera de bicicleta cu prezervative si ventile a economiei mondiale. Asta-i modelul!

Deci, fiecare tara, care-i o sectiune din camera de bicicleta (care-i lumea) are o moneda, reprezentata sub forma unui gaz care umple sectiunea. Evident, un gaz incalzit se dilata, si daca se raceste acelasi gaz se contracta. Ca atare, gazele mai calde vor pune presiune pe gazele mai reci, reducindu-le volumul alocat (prin mutarea peretilor despartitori cei construiti din latex).

Pentru a evita accidentele, bancile nationale opereaza ventilele, scotind gaz afara daca economia li se supraincalzeste, pentru a reduce presiunea, sau dimpotriva pompind gaz din afara daca economia li se raceste, pentru a echilibra presiunea. Scopul este evident evitarea accidentelor (precum ruptura unui perete, de exemplu).

Evident, cu trecerea timpului economiile mai calde incalzesc incet-incet economiile mai reci, si temperatura totala a rotii creste incet-incet, ca functie de timp. Acest fenomen din cadrul camerei de bicicleta modeleaza fenomenul progresului tehnologic, stiintific si social din economia reala a planetei.

Raporturile de volum dintre diversele sectiuni reprezinta ratele de conversie ale valutelor respective in economia reala. La inceputurile sistemului financiar aportul de gaz depindea de evenimente aleatorii (descoperirea de zacaminte de aur, argint scl), chestie care complica semnificativ procesul, introducind riscuri majore - pentru ca e imposibil sa stii cind si unde se va adauga gaz, si e in principiu improbabil sa se adauge fix acolo unde e nevoie de el.

Odata cu renuntarea la metodele primitive de monetizare si trecerea la economii fictive avem evident si un control mult mai fin si de mai buna calitate asupra ventilelor, putind introduce si respectiv extrage cantitati practic nelimitate de gaz, dupa nevoile momentului. Spre exemplu acum recent banca centrala a Statelor Unite a introdus cantitati uriase de gaz intr-o incercare disperata de-a impiedica ruperea membranelor in urma racirii economiei respective, care risca sa sparga camera de-a dreptul.

Modelul nostru este totusi defectuos, prin aceea ca gazele reale au un comportament relativ simplu in functie de variatia presiunii si temperaturii. Spre exemplu gazul ideal respecta ecuatia PV = cT. Totusi, gazele imaginare necesare modelului nostru nu pot fi inerte monoatomice, ci eventual combinatii complexe, care reactioneaza in modurile cele mai diverse, rezultind amestecuri adesea paradoxale. Cel putin in economia reala, temperaturi mari induc modificari in structura discreta a gazului-economie, precum temperaturi mici idem, precum si anumite raporturi de volum si asa mai departe.

Pe scurt, modelul camerei de bicicleta este si el o simplificare grosiera, dar macar ingaduie cititorului sa inteleaga de ce nu se pot pune probleme in termenii de "se termina banii romanesti" : e ca si cum ai spune ca dispare volumul din roata. N-are cum disparea, ca n-are unde se duce, volumul e un concept abstract, asa cum nu-i posibil sa dispara albul sau rotunjimea din lume tot astfel e imposibil sa "se termine" banii romanesti.

Sigur, daca economia noastra se raceste foarte mult atunci ea va sfirsi comprimata semnificativ. Asa ceva ar fi posibil, teoretic vorbind, dar n-ar duce la disparitia sectiunii noastre, ci la remodelarea ei. In realitate insa, noi suntem unii dintre cei mai expansivi, am crescut de la citeva zeci de unitati in 1980 la citeva sute de unitati in 2010, o crestere absolut imensa. Ca atare, orice scadere a sectiunii noastre s-ar numi mai propriu corectie decit extinctie.

In tot cazul, scopul operarii rotii nu este compresia unuia sau altuia, ci mentinerea fiecaruia intr-un echilibru intern, si mentinerea intregului intr-un echilibru global. Cam spre asta tind operatorii de ventile, sefi si guvernatori de banci centrale si nationale, de-asta exista grupuri de lucru, de asta se intilnesc, de asta discuta, cu asta se ocupa.

Cred ca suna mult mai putin palpitant decit teoria conspiratiei du jour, da' realitatea arareori e la fel de interesanta precit e fictiunea. De-aia lumea si citeste romane in loc sa citeasca Tehnologia Turnarii Betoanelor si Lista Completa A Tuturor STAS-urilor In Vigoare Sau Abrogate Pentru Toate Domeniile De Activitate (LCATSTASIVSAPTDDA).

Category: Actiuni si Optiuni
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

24 Responses

  1. Mai degrabă aş reprezenta chestiunea printr-un balon mare de cauciuc în care plutesc baloane mai mici - asta pentru că în reprezentarea cu tor ai strict 2 vecini pentru fiecare, în timp ce într-un balon îţi permiţi atâţia vecini precât eşti tu de mare.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Friday, 6 May 2011

    @dAImon Cum ai dedus ca intr-un tor ai fix 2 vecini pentru fiecare ?

    Reprezentarea sferei-in-sfera sufera intr-o oarecare masura prin aceea ca mintea needucata isi va inchipui ca sferele interioare se pot reloca, ceea ce nu este in realitate cazul, si nu cistiga nici un fel de beneficiu in raport cu realitatea : tot un graf avem, tot cu un numar arbitrar de vecinatati per nod.

  3. Păi relocarea sferelor nu înseamnă practic că ai schimbat partenerii comerciali? Dacă ieri exportam spre grupul CAER şi azi exportăm mai degrabă spre Europa .. nu înseamnă c-am schimbat poziţia?

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Friday, 6 May 2011

    In idee originala nu, partea de tor ocupata e teritoriul geografic al tarii. Nu zic ca nu se poate modifica metafora sa reprezinte mai bine alte chestii, dar eu pornisem de la vecinatati reale, chestie importanta inca pentru a modela corect impactul. Romania depinde de Germania, nu de Singapore sau Texas, chit ca ambele cele doua sunt si ele bile importante.

  5. In primul rand : YAY, sunt simpatic!!!

    In al doilea rand, care se compune din mai multe randuri.

    1. Cand am zis X, m-am referit si la banii din bancile nationale sau centrale. Stiu ca ele au rezerve si intervin pe piata de cate ori este nevoie,dar pana la urma si aia este o suma finita si am incadrat-o in X.

    2. In analogia ta, daca X (inclusiv rezervele BNR) se afla intr-un prezervativ, si partea lui X care reprezinta procesul economic scade, atunci nu scade toata valoarea lui X?

    3. N-am zis ca se vor termina resursele, doar ca se va ajunge la un moment critic N. Ce se va intampla in acel moment critic N presupunand ca nici BNR-ul nu va mai avea rezerverele necesare ca sa intervina?

    Repet, daca ecuatia a fost pusa prost, o reformulez. X sunt banii din economie si Y sunt rezervele BNR. X+Y = continutul prezervativului, Z.

    Daca X scade inseamna ca si Z scade, deci prezervativul se micsoreaza. Exista vreo alta variabila care intervine asupra prezervativului, un factor extern ma refer?

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Friday, 6 May 2011

    1. Gresesti facind doua presupuneri distincte, ambele false.

    1.a. Tu presupui ca "banii" sunt un ce material. Asta este fals. Daca ai rabdare sa citesti exact despre mase monetare si cum se formeaza moneda in economiile moderne zic ca ti-ar prinde bine, dar foarte pe scurt explicat e cam asa : bancile au niste capitaluri proprii. Banca centrala fixeaza niste rate ale capitalizarii. Bancile emit acreditive si credite pe suma fictiva astfel obtinuta.

    Cu exemplu concret : Banca Metaforica Romaneasca are 10 kilograme de aur depozitate la BNR. Pretul aurului fiind 10`000 de lei per kg, inseamna ca BMR are 100`000 de lei capitaluri proprii. BNR emite normele de finantare, cerind bancilor comerciale sa detina 10% capitaluri proprii. Ca atare, BMR poate emite credite in valoare de 1`000`000 lei. Pe care le acorda, diversilor aplicanti. Saptamina urmatoare BNR modifica normele, cerind 6.5% capitaluri proprii. BMR are la dispozitie astfel inca 538`431 lei la dispozitie din care sa acorde credite. Dupa inca o saptamina BNR modifica iarasi normele, cerind 7%. BMR trebuie ori sa-si reduca totalul de expunere, ajungind la 1`428`571 sau sa-si creasca fondurile proprii, pina la 107`690.

    Cit au variat "banii romanesti" in aceste trei saptamini ? Pai de la 1`000`000 de lei la 1`538`431 si la 1`428`571. Cum au variat ei ? Prin modificarea unor normative BNR.

    1.b. Tu presupui ca exista un ceva "finit" in discutia financiara. Nu exista. Spre exemplu : in 2002, existau in circulatie mii de triliarde de lei. in 2007, BNR taiase 4 zerouri de pe bancnote. Rezultatul ? Insesizabil. Totusi, au disparut 99,99% din leii de pe piata.

    2. Sunt mai multe chestii amestecate aici. In primul rind, da, scade, dar scade valoarea relativa a lui X. Nu valoarea nominala a lui X. La fel de multi X ramin in circulatie, doar ca fiecare are o valoare de schimb mai mica. Ceea ce se vede mai ales pe piata externa, si deci se manifesta in principal in cursul de schimb valutar. Rezervele BNR nu au un loc propriu aici in discutia despre economie, rezervele bancilor centrale joaca un rol daca vrei para-economic. E o discutie complicata.

    3. Presupunerea este absurda. Cum adinca "BNR nu va mai avea resursele sa intervina" ? La fel de bine te poti intreba "ce se va intimpla in punctul critic N cind tu conduci prin oras si dintr-o data nu mai ai volan". Pai, in realitatea paralela in care se intimpla de-astea ai pus-o, ma gindesc.

    Revenind la realitate, daca economia devine ineficienta presiunea din exterior este binevenita : forteaza eliminarea ineficientelor. Daca economia este eficienta, presiunea pe care-o pune pe exterior este binevenita : forteaza eliminarea ineficientelor din vecini. Pe scurt, jocul economiei globale este un mod distribuit de-a ne incuraja unii pe altii sa facem treaba. Toata chestia-i sa nu explodam, nici noi, nici altii.

    Ti-ai format o idee gresita, cum ca X + Y ar fi continutul prezervativului. Nu este asa. Volumul prezervativului, ca masura abstracta, sau mai propriu spus numarul de molecule este X (nu plus Y). Continutul prezervativului este insa economia reala, Dacia, Sidex, Petrom etc.

    Pe masura ce scadevolumul creste, evident, presiunea. Considera o analogie din economia reala : sunt 500 de case (identice) la vinzare, si in fiecare saptamina se vind cite 5. In prima saptamina pretul mediu e 20. In a doua saptamina, 18. In a treia saptamina, 17. Sigur ca poti gindi in termenii ca vai, dar oare ce se va intimpla, daca ajunge pretul negativ, sa trebuiasca sa dai bani tu ca vinzator ca sa te scape de casa ?! Totusi, lucrurile nu functioneaza asa, cu cit scade pretul cu atit creste presiunea, tot mai multi oameni vad case la 17 lei si se gindesc, da-o-n fras, oare nu merita ?! Nici la 10, nici la 5 nici la .5 nici la 0.05 ?!

    La un moment dat tot cedeaza chestiunea, economia-i un sistem echilibrat, fundamental vorbind. De-aia nici nu exista preturi 0 la case, niciunde si nicicind (momente poetice precum un apartament in Tg Jiu vindut pe un televizor color sunt semne ale disfunctiei momentului, sau masuri ale indepartarii situatiei concrete de echilibrul economic).

  7. Ok, sunt un pic bagat in ceata. Nu pot sa inteleg procesul daca nu imi stabilesc niste termeni clari.

    In primul rand, acesti bani romanesti tu cum ii definesti? Eu definesc X ca si o actiune la o societate.

    Adica 1 RON este odata o unitate si are si o valoare care iti cumpara o paine. Daca X = 2, inseamna ca X iti cumpara 2 paini. Ca valoarea acelui X variaza ca rezultat al economiei mondiale si se deprecieaza si va ajunge ca X = 2 sa-ti cumpere doar o paine, se modifica si numarul de X de pe piata?

    Adica daca sunt 100.000 de X = 100.000 de paini si maine 100.000 X = 50.000 paini, acei bani romanesti X(total) se modifica ca si unitati?

    Si doi la mana, daca bancile isi stabilesc resursele in functie de kg de aur, nu sunt o valore finita? Ma refer la numarul de unitati, nu valoarea lor relativa.

    Si trei la mana, ca urmare a procesului economic pe care l-am scris eu in articolul initial. Corporatiile straine scot mai mult profit din Romania decat scot corporatiile romane profit din alte tari, nu scade si numarul de unitati de X de pe piata, indiferent de valoarea lui X.

    Chiar nu inteleg procesul asta si imi trebuie explicat ca in literatura de specialitate mi-am cam prins urechile.

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Friday, 6 May 2011

    E falsa reprezentarea de-o incerci noa, eu ce sa-ti fac ? Banii nu sunt ce zici tu (actiuni la SC "Romania" SA), si nu functioneaza cum zici tu.

    Banii sunt niste cantitati abstracte, arbitrar fixate. Daca i se scoala, miine Isarescu poate sa tripleze cantitatea de bani de pe piata. Idem, poate s-o imparta la trei. Sau la zece mii. Sau la oricit. In fapt, Helicopter Ben a si facut chestia asta, QE aia e.

    Bancile nu isi fixeaza banii in functie de aur. Aurul era folosit ca un exemplu de resursa proprie a bancii. Bancile nu isi fixeaza nimic, Banca Nationala le spune cit pot sa se intinda sa dea credite. Producind bani. Din nimic. Pur si simplu. Se numeste valuta fiat dintr-un motiv foarte banal : e facuta pur si simplu, din aer, prin fiat.

    Corporatiile straine scot profit in Romania, dar nu-l pot repatria ca lei, intelegi tu ? Nu-l pot lua si duce acasa. Ce pot face este sa vinda leii profit, si sa cumpere dolari de-ai lor, sau yeni sau ce-or fi. Pe care apoi ii duc acasa. Doar ca daca ei scot mult profit si-l vind, fiind mare oferta de lei si mare bataia pe yeni creste cursul yenului, si ca atare ei duc acasa... mai putini yeni.

    Uite un exemplu imaginar : Cursul leu-yen 1:1, pe schimburi bilaterale de 1`000`000 de yeni anual. Firma X aduce 100`000 de yeni in Romania, capital, si construieste o fabrica. Acest aport de capital pune o presiune pe curs, fiind o abundenta de yeni pe piata romaneasca si-o cerere mai mare pe lei. Ca rezultat firma X primeste 98`650 lei pe suta ei de mii de yeni, cursul stabilindu-se la 0.9865:1. Dupa un an, realizeaza 100`000 lei profit. Pe care-i schimba in yeni, sa-i duca acasa. Asta pune o alta presiune pe curs, care revine la 1:1. Firma duce acasa suta ei de mii de yeni, si mai are investitii in Romania de 98`650 lei. Anul urmator realizeaza 1`000`000 lei profit. Cursul ajunge 1:4, firma duce acasa 250,000 de yeni, si asa mai departe.

    Daca se termina yenii de pe piata, firma nu ii mai poate cumpara, la nici un pret. Si ca atare nu-si mai poate duce profitul acasa. Aia-i tot. Leii per se n-au fost afectati nici intr-un fel de toata povestea asta, tot la fel de multi exista ca si inainte, doar ca pozitia lor in circuitul international s-a modificat, de la un curs de 0,98 la un curs de 4.0 pentru un yen.

  9. Ok, sa zicem ca am inteles, plecasem de la niste idei gresite. Dar atunci, raspunde-mi te rog frumos la urmatoarea intrebare:

    Acel punct critic de care vorbeam se vroia a fi un efect in viitor al unei economii bazate pe importuri (ca pana la urma si o corporatie straina care are sediul la noi, tot un import este , importam un serviciu de telefonie mobila de exemplu) cu o productie proprie foarte slaba.

    Ce ar insemna acest punct critic? Reforma? Ce mai exact? Colaps economic? Ceva?

  10. Mircea Popescu`s avatar
    10
    Mircea Popescu 
    Friday, 6 May 2011

    In primul si primul rind c-o supt-o, compania respectiva, si actionarii ei.

    Investitiile straine au stat la nivele joase in anii 90, si au ramas la nivele joase si dupa intrarea noastra in UE tocmai din acest motiv : omul stie ca daca vine in Romania sa faca o afacere, va fi platit cu lei pe piata locala. Leii aia pot sa aiba o valoare, sau pot sa n-aiba nici o valoare. Daca nu au nici o valoare, el a pagubit tot ce-a adus. Deci, capacitatea Romaniei de-a mentine cursul la un nivel rezonabil, cit de cit stabil si cit de cit predictibil e principala calitate a ei in lumea afacerilor : daca oamenii pot sa evalueze cam citi bani de-ai lor vor putea scoate in viitor, isi pot da seama si daca merita sau nu merita investit.

    In al doilea rind, e probabil ca o economie bazata pe importuri sa se prabuseasca. Totusi, Romania nu este in aceasta situatie. Noi exportam, tot soiul de chestii, de la energie pina la apa grea si tehnologie nucleara, de la telefoane mobile pina la masini 4x4. Sigur, importam cartofi, fructe de padure, zahar scl. Asta nu-i insa un lucru rau, per total, e preferabil sa exporti chestii scumpe si sa importi produse agriculturale etc decit invers.

    Sigur, o mare parte a societatii romanesti sufera de inutilism cronic avansat, "ocupindu-se" cu agricultura de subzistenta, mutatul hirtiilor, facutul pe desteptul la "locul de munca" scl etc. Acesti cetateni vor avea fara indoiala de suferit, si vor fi batuti rau si tot mai rau de "soarta" pe masura ce trece timpul si economia se dezvolta. Pe masura ce aia de fac lucruri utile traiesc tot mai bine, aia care o freaca degeaba vor trai tot mai prost si mai prost, in termeni comparativi.

    De fapt, exact asta ne si dorim. Ideile ca "fiecare om" are dreptul la si trebuie sa aiba "o casa", "o masina", "fiecare om" isi permite "cele necesare" pentru Pasti scl etc, astea-s aiureli. Cei mai multi vor avea mult mai putin decit si-ar dori, tocmai pentru a fi corespunzator motivati sa iasa din starea lor de abulie.

    Deci, la momentul ala critic, care a venit in fiecare primavara si fiecare toamna pina acum, si va continua sa vina in fiecare primavara si fiecare toamna si de acum incolo minim inca 10-20 de ani, un numar de tipi vor descoperi ca nimeni nu da doua parale pe frectia lor. Trist, dar foarte binevenit. Aia-i tot.

  11. au pompat atata gaz FED-ul incat or face poc-fâsss azi-maini

  12. Si nu este un pic aberant sa sustii ca poti sa mentii cursul la un nivel stabil? Daca cursurile variaza in mod natural, ce rost are sa imprumuti sau printezi bani ca sa dea bine la ochi? Si facand asta, niste jegosi subumani n-o sa poata speculeze pe baza modului in care reactioneaza banca nationala la aceste schimbari si sa fure o particica din banii aia pe care tu esti obligat sa-i bagi in piata?

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Saturday, 7 May 2011

    @F De acord, si eu zic. Pe de alta parte, daca nu face mincam cu totii cioara.

    @gheorghe Pentru ca principalul serviciu pe care statul e chemat sa-l asigure societatii este predictibilitatea. Daca oamenii pot evalua cam care va fi cursul pe urmatorii 2-5-10 ani pot face planuri de afaceri. Daca nu pot evalua, nu pot face planuri de afaceri. Daca pot face planuri de afaceri fac afaceri. Daca nu pot face planuri de afaceri nu fac afaceri. Daca fac afaceri este papica pentru multime. Daca nu fac afaceri nu este papica pentru multime. E chiar atit de simplu.

    Nimeni nu "fura" o particica din "sudoarea proletarului". Sudoarea proletarului are utilitate zero si valoare zero. Daca are noroc sa fie cine sa o transforme in valoare si-n bani, poate sa-i faca aluia o statuie. Daca nu, asta e. Tu ce crezi, ca muistii aia din Coreea de Nord nu merg la servici ? Nu "muncesc" ?

  14. Sa incerci sa obtii determinism intr-un sistem non-determinist nu este futil? Doar asa, ca concept, cu ce e sistemul asta mai inteligent decat "economia planificata" a comunistilor?

    Sudoarea proletarilor nu are valoare zero, din moment ce lumea are nevoie de ei. Marii smecheri au valoare zero fara proletari. Daca n-ar mai fi cine, sa transforme munca proletarilor in bani, proletarii s-ar apuca sa sape gradina, daca ar avea pamant.

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Saturday, 7 May 2011

    Mei, tu disputi realitatea de pe pozitii ideologice. Eu ce pot sa fac decit sa ridic din umeri ? Inteleg ca ti-ar place sa fie cum zici, ca ti se pare "mai corect" sa fie cum zici, ca alea-alea. Da' daca nema putirinta, ce mai chichirez gilceava ?!

  16. Nu, tu disputi realitatea de pe pozitii ideologice. Realitatea e ca nimic nu poate fi previzibil, cred ca suntem de acord, deci ce rost are sa incerci sa-l faci previzibil lasand loc de abuzuri din partea unor smecheri, cand e clar ca nu o sa reusesti?

  17. Mircea Popescu`s avatar
    17
    Mircea Popescu 
    Saturday, 7 May 2011

    Lol nu ba tu!

    Toata istoria umanitatii e istoria incercarii de-a transforma mediul inconjurator intr-o chestie previzibila. De-aia nu mai locuim in pesteri, de-aia nu ne mai plimbam prin savana in chiloti beliti direct de pe leopard cu un ditai osu' de mastodont in spinare. Si de aia locuiam in pesteri si ne plimbam cu osu' in spinare atunci cind o faceam.

    Si sigur ca "n-am reusit". Depinde cum iti setezi standardele. Am reusit, de exemplu, mai bine decit dinozaurii, si decit mamutii, si decit incasii, aztecii, tupi, aborigenii din Australia si ce alti smecheri s-or mai gasit in decursul istoriei sa vina cu impresii ca n-are rost sa incerci sa controlezi mediul.

    The white man marches on etc scl.

  18. Lol, pai as zice ca oamenii care traiesc in jungla fac o treaba mai buna decat noi la a mentine mediul previzibil. In fiecare zi te duci la vanatoare, prinzi un animal, il mananci, mai culegi niste fructe, etc. si stii ca a doua zi si pentru tot restul vietii vei face acelasi lucru.

    Pe cand la noi nu e atat de sigur ce vei face luna viitoare sau chiar saptamana viitoare.

  19. Mircea Popescu`s avatar
    19
    Mircea Popescu 
    Saturday, 7 May 2011

    Da mo, fac o treaba mai buna ca noi, atit ca daca-mi pun mintea de marti pina joi ecarisez un popor intreg, eu singur.

  20. Si daca-si pune cineva mintea te ecariseaza pe tine. Way to make it even moar predictable.

  21. In mare e corect ce spui tu acolo, dar problema cea mai importanta e ca la noi in tara, ai nostri nu prea se chinuie sa incalzeasca aerul nostru.

  22. Mircea Popescu`s avatar
    22
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 May 2011

    Sau eventual ca se chinuie de chinuit, da' nu prea stiu cum sa o faca, asa ca mai mult alearga ca orbetii si se bat cap in cap decit sa incalzeasca ceva.

  23. Altfel zis, cum se spunea mai demult "cooperativa munca in zadar" sau "ne facem ca muncim". S-au pastrat obiceiurile.

  24. Mircea Popescu`s avatar
    24
    Mircea Popescu 
    Sunday, 8 May 2011

    Stii cum e, intre timplaru' care da tare cu ciocanu' si timplaru' care da bine cu ciocanul, gagicile il vor alege tot mereu pe ultimu'. Sa le dea cu ciocanu'.

    Economia e si ea o femeie.

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.