Despre Bacalaureat, cu cifrele pe masa.

Sunday, 10 July, Year 3 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

In ultima saptamina s-au purtat tot soiul de discutii asupra rezultatelor celui mai recent examen de maturitate. Fara exceptii, aceste discutii s-au purtat de catre persoane necalificate sa discute, in baza parerilor lor extrase din posteriorul propriu, si astfel nedemne de-a fi expuse-n public. Ca rezultat, ne-am bucurat de obisnuita harmalaie romaneasca, neproductiva, neinteresanta si perfect inutila.

In acest context de altfel foarte trist, salut cu toata incintarea initiativa primului bloger care s-a apucat sa discute serios si documentat, pornind de la date si aplicindu-le metode numerice. Articolul ei se gaseste aici, si inteleg ca este doar primul dintr-o serie. Admir de asemenea eleganta de-a pune la dispozitia oricaror persoane interesate datele extrase cam cu forta din mina unui stat ineficient si a unei companii corupte (sau invers, la rigoare), chit ca ele ar fi trebuit sa fie publice, si publicarea lor a costat bugetul Uniunii Europene niste milioane bune. Dar, in buna traditie locala, cheltuim milioane pentru rezultate execrabile, dupa care ne prefacem ca totu-i in regula.

Datele in sine sunt interesante, si fara indoiala vor mai produce observatii remarcabile. Deocamdata, merita spuse citeva chestii :

I. Cel mai bun liceu din tara este COLEGIUL NATIONAL “MIRCEA CEL BATRAN” CONSTANTA, care a avut o rata de promovare de 100% si o nota medie de 9.04 la un total de 211 elevi. Aceasta performanta este in sine remarcabila, dar merita mentionat cam la egalitate si al doilea cel mai bun liceu din tara, SCOALA “SF. IOSIF” ALBA IULIA, cu o rata de promovare de 100% si nota medie 9.02, ce-i drept la un total de numai 4 elevi.

Mai exista si alte licee cu rata de promovare de 100%, anume 30 de bucati in intreaga tara, raspindite nu tocmai uniform. Daca va intereseaza o harta, avem :

promovare-100-judete

Cu rosu intens, judetele care contin trei licee cu rata de promovare 100%, cu rosu mai caramiziu judetele care contin doua licee cu rata de promovare 100% si cu rosu pal cele care contin un singur liceu cu rata de promovare 100%. Zonele albe nu contin licee in care toti elevii sa fi trecut examenul de maturitate. Se observa cred eu foarte clar polarizarea tarii, fenomen care de altfel va continua. Probabil ca orice discutie despre regiuni trebuie sa ia in considerare, pe linga populatie si venituri, si acest tip de considerente, pentru ca fara indoiala ele sunt un predictor mai bun al evolutiilor ulterioare decit orice altceva.

II. Abaterile fata de asteptari sunt remarcabile. In principiu, orice set de masuratori reale ale unei caracteristici reale a unor indivizi se vor imprastia pe distributia cunoscuta drept curba (sau clopotul) lui Gauss. Desenind histograma notelor medii obtinute de licee*, Diana Coman obtine urmatorul grafic :

distrib_note_medii_licee20111

Contrar asteptarilor, in locul unei singure cocoase, situata undeva in centrul graficului, situatia reala prezinta doua cocoase : una chiar inainte de nota 5, una putin sub nota sapte. Explicatiile acestei particularitati remarcabile ar putea fi bineinteles multe si nenumarate. Totusi, eu cred ca-i una singura, evidenta si dureroasa.

In primul rind, s-ar putea presupune ca defecte sistematice de organizare a examenului, ori voite (anume, frauda), ori accidentale (adica exercitii prost alese si rau corectate) au transportat o majoritate a elevilor din zona de mijloc inspre extremitati, si anume frauda ducind un numar de elevi dinspre zona 5.50-6 inspre zona 6.50-7, iar erorile ducind un numar de elevi tot dinspre zona 5.50-6 inspre zona 4.50-5. Aceasta explicatie, chiar daca in principiu posibila, imi pare practic suspecta din urmatorul motiv : gindesc ca-i extrem de improbabil ca efectele de transport datorate erorilor voite sa fie atit de egale cu efectele de transport datorate erorilor accidentale. In plus, mai degraba te-ai astepta ca frauda sa transporte din zona sub-cinci in zona peste-cinci decit din zona cinci-si inspre zona sapte-fara.

In al doilea rind, s-ar putea presupune ca in fapt privim la doua distributii distincte, si asta este si explicatia care ma convinge pe mine. Pur si simplu privim la doua Romanii, pe de-o parte cei ce (au acces la resurse, au ocazii si oportunitati, au carti in casa, familii functionale etc), pe de alta parte cei ce nu. Curba celor dintii este o gausiana ceva mai larguta centrata pe aproximativ nota 7.125. Curba celor din urma este o gausiana mult mai ingusta, centrata acut pe nota 4.75 (care, intimplator, este si nota traditionala a copiilor ce n-au nici o treaba cu scoala, dar sunt disciplinati la ore).

Ramine de vazut care-i adevarul, chit ca eu unul nu-mi fac iluzii c-ar exista alte explicatii alternative. Observatiile la care-am ajuns privind la judete se confirma si se amplifica privind la licee. Romania este pur si simplu o tara a inegalitatii celei mai adinci, o tara in care traiesc doua popoare. Faptul ca diversele aglutinari de interese care se declara partide "de stinga" nu si-au pus nici macar problema sa observe aceste chestiuni cu aceasta ocazie, dind astfel dovada clara a perfectei lor irelevante in raport cu problemele sociale ale caror solutii pretind ca le-ar cauta, dar pe care nici macar nu-s capabile sa le inteleaga sau reprezinte este, bineinteles, trist.

Trist, dar pina la urma deloc surprinzator. Statul roman nu are obiceiul, cum nu are nici practica si nici obisnuinta de-a servi interesele cetatenilor din a caror putere cel putin teoretic se trage. Sindicatele au demonstrat recent ca nu sunt in fapt interesate de a promova interesele angajatilor pe care teoretic ii reprezinta. Partidele politice demonstreaza zilnic dezinteresul lor pentru interesele alegatorilor, sau ale tarii.

In tot acest rastimp, diferentele se adincesc, si-n fiecare an un numar de tineri care n-au alta vina decit conjunctura nasterii isi iau in primire locul hotarit lor de circumstante si aranjamente la care ei nu au nici un cuvint. Poate ar fi totusi timpul sa facem ceva pe tema asta, daca nu din bun simt atunci macar din constiinta faptului dovedit istoric de nenumarate ori ca problemele nerezolvate creeaza presiune, care presiune se acumuleaza, si dupa un interval intotdeauna finit e intotdeauna suficienta pentru a rasturna un sistem. Orice sistem.

---------
* calculata dupa o metodologie propusa de mine, anume "suma notelor obtinute / numar total de note acordate".

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

21 Responses

  1. Valcea FTW! (ma rog, pe ''vremea mea'', liceul sus amintit din Constanta era campion la medii de intrare, iar fostul meu liceu era pe locul III :) )

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Sunday, 10 July 2011

    Valcea e clar campioana in zona ei.

    Apropo de care chestie, vaz ca liceul meu e acum #15. Celalalt in top e Gheorghe Sincai -ala era de limba engleza si mama-mama ce gagici erau acolo. Aproape comparabile cu alea de la al' de limba franceza (Mihai Eminescu), sau cu alea de la scoala de balet. Ah... scoala de balet... lalalala

  3. Mihai B`s avatar
    3
    Mihai Binsigna de prim sositinsigna de trolinsigna pentru 1000 de comentarii 
    Sunday, 10 July 2011

    si al meu e in top 100. :D

  4. Mihai B`s avatar
    4
    Mihai Binsigna de prim sositinsigna de trolinsigna pentru 1000 de comentarii 
    Monday, 11 July 2011

    da' apropo, de racovita nu ai auzit cat ai stat acolo prin cluj? :)

  5. Mircea Popescu`s avatar
    5
    Mircea Popescu 
    Monday, 11 July 2011

    Racovita era liceu de sportivi si depesari ghei. Doarzic. Pentru ca asa este.

  6. Nu găsesc acum pe sait la minister, da' dacă sunt cifrele disponibile ar fi interesantă o comparaţie între mediile la Bac şi mediile la capacitate (evaluare naţională w/e). Să vedem comparativ generaţiile.

    Sau poate chiar mai bine, dacă-s disponibile notele de acum 4 ani de la capacitate, să vedem cum a evoluat generaţia de faţă.

  7. Cred ca putem aplica o distributie gaussiana in general la subiectele de la scris unde exista barem. Nota 1 fiind acordata pentru copiat si fiind nota minima, ar trebui sa inlocuiasca 0 pe axa. La oral cred ca e normal sa avem doua varfuri unul la cei care trec si unul la cei care nu trec avand in vedere ca se decide intai mental daca e de trecut sau nu si pe urma nota exacta in consecinta.

    Pe de alta parte in exemplul dat de mine la comentariu pe blogul dianei se vede cum un liceu are 2 specializari cu >97% reusita si 2-3 cu ~0% reusita. E ceea ce se numea pe vremea studiilor noastre sistemul cu "clase bune" si "clase proaste".

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Monday, 11 July 2011

    @dAImon Deocamdata e in lucru achizitia datelor complete la Bac, 2005-20010. Da' ce zici tu, cu examenele de capacitate cu siguranta ar fi util de comparat.

    @Dr.A Cred ca sistemul clase bune/clase proaste se mentine si probabil s-a si dezvoltat intre timp. Din cite am inteles eu toate notele sunt la scris, la oral oferindu-se calificative, care n-au fost luate in considerare in aceste socoteli.

  9. Mda. Eu ma intreb cum s-ar putea obtine o clasificare sumara a liceelor, sa zicem pe 3 nivele: bune, medii, proaste. Adica asa mi s-a parut mie ca erau in Rm. Valcea vreo 2-3 za best of za best care-si alegeau mai atent elevii, plafonul mai mare de la mediile de capacitate, inca vreo 2-3 medii si restul pline de toti retarzii de ti-e scarba si sa treci pe langa ele.

    Cel mai sigur ar fi prin mediile de la capacitate cu care s-a intrat, dar ma gandesc ca s-ar putea si din rezultatele de la bac de-a lungul anilor.

  10. Mircea Popescu`s avatar
    10
    Mircea Popescu 
    Monday, 11 July 2011

    Ar fi mai logic dupa rezultatele la Bac, pina la urma masinile se clasifica dupa cit de bine merg nu dupa cit platesti pe ele, nu ?

  11. Deah, doar ca rezultatele la bac sunt cam fictive, desi, multe dintre aceste licee "bune" raman in top strict pentru ca-s campioni la copiat. Ar putea fi clasificate dupa asta.

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Monday, 11 July 2011

    A, la capacitate nu se copiaza, zici ?

    PS. Vezi ca tocmai ce ti-am publicat clasamentul cerut.

  1. [...] Update 2: o altă interpretare posibilă a histogramei este cea propusă de Mircea Popescu. [...]

  2. [...] postari care au "canibalizat" datele obtinute de Diana: Topul liceelor la Bacalaureat 2011 Despre Bacalaureat, cu cifrele pe masa Clasificarea liceelor dupa media de la Bac 2011 Cele mai bune specializari pe blogul lui Adrian [...]

  3. [...] la nivelul întregii țări a liceelor cu rezultate bune la Bacalaureat (Mircea [...]

  4. [...] tura trecuta, in baza graficului celui de .50 ceva despre doua Romanii, ca intr-adevar, asa se si vadeste, ca ar fi doua. Insa acum, daca am crescut precizia (scazind [...]

  5. [...] perspectiva zic eu mai degraba institutionala). Chestie care-a dus la alte discutii aici, despre Cele doua Romanii, precum si la diverse alte ilustratii si discutii (cum folosim MySQL, Note medii per judete, Topul [...]

  6. [...] de plasa ar trebui sa vedem cam o jumatate de duzina, in medie. Ceva mai multi in unele parti mai rasarite, ceva mai putini in zonele mai barbare. Chestia amuzanta-i ca Timisoara, de exemplu, are cam de [...]

  7. [...] Despre Bacalaureat, cu cifrele pe masa. [...]

  8. [...] dupa gen, pe linga cea evidenta a stratificarii dupa apartenenta la clase sociale, care raspunde problemelor de raspindire geografica [...]

  9. [...] The blue part is historical Transylvania, the place I'm from, a place that happens to be the craddle of both modern Hungaryxiv and modern Romania, and the bigger part thereof. Generally, the red (especially in the 2nd) follows neatly the map of poverty in the country, and to a large degree also the map of illiteracyxv. [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.