Strategii de auto-reprezentare pe Internet

Tuesday, 05 October, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Este clar pentru oricine ca prezenta pe Internet e un act de reprezentare, si deci ca orice act de reprezentare introduce o distanta intre obiectul reprezentarii si reprezentarea creata lui. Nu vreau sa intru aici in discutia acestei teme, poate cu alta ocazie desi in principiu n-ar trebui sa fie nevoie - e deja amplu discutata in literatura postmodernismului.

Desi exista si acte de reprezentare pura, o mare parte dintre actele de reprezentare pe Internet sunt de fapt acte de auto-reprezentare. Sigur ca firma X poate fi discutata de un bloger oarecare, lipsit de orice investitie de interes (sau cum traduceti vested interest in limba romana ?). Totusi, in majoritatea cazurilor reprezentarea companiilor se face ori de ele insele, pro domo sua, ori de agenti special angajati (advertoriale, comunciate de presa scl). Sigur, este un abuz formal sa vorbim despre "ele insele" in sensul in care companiile nu exista de fapt, fiind doar abstractiuni, dar in masura in care activitatea de reprezentare se desfasoara prin angajati platiti si evaluati in functie de performante, gasesc ca in practica abordarea este proprie.

Inca mai mult decit companiile, persoanele, fie ele persoane publice sau simpli cetateni sunt reprezentati pe Internet mai ales de ei insisi. Daca in ce priveste companiile discutia strategiilor de reprezentare (auto sau nu) se face bineinteles pe bani grei in cadrul organizat al contractelor de consultanta, ma vad dispus la o mica discutie despre persoane, intru beneficiul internautului interesat. Sigur ca mare parte din ce se discuta aici e aplicabil si dincolo, dar atentie la doze si interactiuni, sa nu ajungeti in situatia celui care urmeaza recomandari facute de medicul veterinar pentru ciinii cu aceleasi simptome.

Principala chestie pe care persoana trebuie s-o regleze in strategia ei de auto-reprezentare pe Internet este tocmai distanta, jocul intre realitate si imagine. Sigur, acest joc nu este complet controlabil, indiferent de efortul investit, ceea ce la rigoare revine la a spune ca nu exista suprapunere perfecta intre obiect si imaginea lui. Totusi, intre niste limite aceasta distanta poate fi controlata. In fapt ea chiar si este, singura diferenta practica fiind intre cei care o controleaza constient si cei care o controleaza intimplator, sau fara sa stie.

Se desprind, dupa gradele de indepartare intre imagine si obiect, patru strategii de autoreprezentare, pe care le vom trece in revista mai jos, de la cea mai proasta la cea mai buna.

Subreprezentarea masiva. Aceasta consta in creerea unei imagini mult diminuate fata de obiectul real. Spre exemplu, o persoana cu inaltimea de 1 metru si 98 de centimetri se va prezenta drept "de inaltime medie". Abaterea standard a "inaltimii medii" reprezentate de la inaltimea medie este 0, si deci persoana s-a subreprezentat masiv : a notat cu 0 o diferenta specifica semnificativa (pentru ca inaltimea de 1,98 se abate de la medie cu vreo doua deviatii standard).

La limita, subreprezentarea masiva se traduce prin simpla absenta de pe internet. In fapt, toate persoanele care evita internetul aplica cea mai proasta strategie de auto-reprezentare dintre toate cele ce exista : subreprezentarea masiva. Cam acesta este motivul pentru care toti consultantii care recomanda imperativ prezenta, indiferent cum, "trebuie sa fii pe Internet!" au defapt dreptate. E dificil (chiar daca nu cu totul imposibil) sa obtii rezultate mai proaste decit cele obtinute folosind cea mai proasta strategie dintre toate.

Suprareprezentarea masiva. Persoana de sex masculin si 1.856 metri inaltime* care se reprezinta drept "cel mai inalt om din tara" comite o suprareprezentare masiva. In fapt, el se afla exact pe medie, obiectul avind deci sub acest aspect 0 deviatii standard la dispozitie, pe care insa imaginea le amplifica pina la 3, 4 sau 5, functie de cit de inalt chiar este cel mai inalt cetatean in viata.

Aceasta strategie este proasta pentru ca vinde risc fara acoperire. Am discutat deja despre functionarea optiunilor pe pietele financiare. In fapt, persoana care aplica aceasta strategie scrie optiuni CALL fara acoperire. In principiu cistiga sume mici de fiecare data cind riscul nu se actualizeaza (afirmatiile "trec"), dar pierde sume imense atunci cind se intimpla ca riscul sa se chiar actualizeze (cineva pune sub lupa afirmatiile in discutie).

In majoritatea cazurilor aceasta strategie este abordata din inconstienta si incompetenta, nu dintr-un calcul, si ca rezultat in majoritatea cazurilor individul este incapabil sa gestioneze paguba catastrofica, asa cum ati vazut aici intr-un recent exemplu.

Subreprezentarea minora. Atunci cind individul se reprezinta putin sub realitatea lui el cistiga pe de o parte o rezerva strategica, care-i ingaduie, mai ales in medii usor ostile sa revina in forta dupa un atac dezorganizat, si pe de cealalta parte toate avantajele in ratiune si in discurs pe care indeobste le ofera modestia.

Din nefericire cistiga si toate dezavantajele in ratiune pe care le ofera modestia, in principal o nejustificata diminuare a apetentei pentru risc si o marcata oprimare a creativitatii proprii. Pe un suport atit de adecvat expresiei individuale si manifestarii capacitatilor creative mai latente sau mai active in fiecare, aceasta strategie, desi "safe" este totusi usor inadecvata.

Suprareprezentarea minora. In principiu cea mai buna strategie din lista, suprareprezentarea cit o fi fiind ea de minora duce cu sine riscul marcat de-a fi gresit masurata, transformindu-se astfel in ceva mai degraba major decit minor, si ca atare expunind obiectul unor atacuri devastatoare asupra imaginii sale.

Totusi, dincolo de acest risc, o usoara suprareprezentare poarta in sine semintele progresului, fortind individul sa se extinda si sa-si acopere imaginea, ducind astfel la autoperfectionare.

Ca o concluzie, daca aveti exercitiul onestitatii (si un minim simt al umorului) si va simtiti capabili si dispusi nu doar sa masurati corect si fara partinire, dar si sa recunoasteti cind ati masurat gresit, in public si fara ezitare, ultima strategie va incalta cel mai bine nevoile. Daca nu sunteti siguri si preferati sa va intariti sigurata, penultima strategie e optima. Diferenta intre cele doua nu este chiar atit de marcata, in raport cu rezultatele nete, incit sa justifice favorizarea sistematica a uneia in detrimentul celeilalte indiferent de situatia concreta. Dimpotriva, este preferabil sa va alegeti una dintre ele luind in considerare si circumstantele in care urmeaza s-o aplicati.

In speranta ca sunteti mai intelepti acum decit erati cu o mie de cuvinte in urma, eu va doresc sinuzita placuta. Iar daca n-aveti de-aia, atunci va doresc ce va doriti si dumneavoastra.

---------
* Nu exista, bineinteles, statistici pe Internet cu inaltimea medie a romanilor. Exista pentru Peru, Filipine, Ghana si tot ce mai doriti dumneavoastra, dar nu pentru Romania. Ca asa suntem noi, precum am mai spus si precum am si ramas. Am folosit ca atare media din Alpii Dinarici, pe teoria ca tre' sa folosesc ceva si asta parea cel mai rezonabil.

Category: 3 ani experienta
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

9 Responses

  1. Fara a aluneca intr-o polemica semiotica cu privire la ce anume e reprezentare si ce nu-i, ca linie generala as zice ca pentru a reprezenta ceva trebuie sa existe o legatura cat de cat sistematica intre reprezentat si reprezentant, indiferent de mijlocul de reprezentare - grafic, numeric, simbolic, ideatic, etc. O asemenea legatura exista, de pilda, in reprezentari de genul celor fotografice, matematice, socio-politice sau chiar artistice.

    In cazul "reprezentarii" pe internet insa, ma indoiesc ca de reprezentare e vorba, iar asta nu din pricina lipsei de autenticitate a acestui demers, pentru ca nu adevarul e miza in acest caz. Pur si simplu autenticitatea unei asa-zise "imagini" create pe net e scoasa din cauza, fiind vorba nu se o reprezentare ci de o simulare. Nu se poate aprecia veridicitatea unei alcatuiri complet nesistematice de informatie si dez-informatie.

    Probabil ca, daca ar fi sa dau un nume "reprezentarii" pe internet, i-as zice... morfobulie, asta din pricina faptului ca in mediul virtual nu se manifesta decat apetitul pentru reprezentare (nesațul morfeme) si nu reprezentarea insasi. Daca orice reprezentare adevarata este asimilabila, in sensul ca poate fi supusa interpretarii, morfobulia nu se supune decat unui delir de interpretare.

    Cea mai pregnanta diferenta dintre mediul virtual si realitate este disolutia identitatii prin suprasimularea acesteia. Si-asa identitatea e o minciuna, asa ca ne putem doar imagina rezultatul actiunii de re-prezentare a acestei minciuni ca adevar. Or, mintind despre minciuna nu ajungi la nici la adevar, nici la o minciuna si mai mare, ci doar la rarefierea minciunii de plecare. Cam asta e si definitia simularii - nu o minciuna, ci un adevar bolnav.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 5 October 2010

    Intrucit sistematicitatea e o proprietate (sau o lipsa a unei proprietati) care priveste un obiect oarecare, ea nu poate impieta din principiu asupra unei intregi categorii. Cu alte cuvinte, reprezentarile de un anumit tip nu pot fi anulate pentru ca-s nesistematice, avind in vedere ca ele sunt la minim sistematizate de catre insusi criteriul care ne permite sa le recunoastem (tipul ala, de exemplu).

    Eu cred ca reprezentarile internetului pot fi lejer interpretate, cu rezultate corecte si experimental verificabile, cu conditia importanta ca interpretarea sa nu se faca mecanic si dupa grile inadecvate, mostenite din alte medii, ci folosind grile adecvate Internet-ului.

    Problema cu minciuna este ca nu exista o minciuna de-o categorie a minciunii superioara unei alte minciuni. Toate minciunile sunt minciuni, si minciuna identitatii pe internet este in aceeasi masura minciuna ca si minciuna identitatii de pe statul de plata, sau din asternuturi. Sigur, nu sunt minciuni in exact acelasi fel, dar asta nu le face categoric discernibile.

  3. Io la înălțimea de 1,55... ce strategie să adopt? :D

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 6 October 2010

    Aplatizarea capatinii ? :D

  5. Hehe, la ce te duce mintea.

    Ai bonus pentru creativitate. :D

  6. Si pentru aceasta auto-reprezentare sa-mi fac blog sau sau e destul contul de twitter.

  7. era o intreabare mo' da semnul auto-intrebator a fugit'

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 6 October 2010

    @alexut Pai ce-ti convine tie, mo. Daca ce-ai scrie tu e mai scurt asa e bun twitter. Daca vrei spatiu sa te desfasori, e bun blogul. Daca vrei si si poti si-si. Daca te intereseaza mai mult relationarea decit textul e mai bun facebook ma gindesc. Etc etc.

  1. [...] Mircea Popescu Initial urma sa povestesc intimplarea ce urmeaza in cadrul articolului despre strategii de autopromovare, dar extinzindu-se acela si nemaigasindu-i loc m-am hotarit sa-i mai adaug una si sa le fac casa [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.