Razboiul cu "presa"
“Nimeni nu câştigă războiul cu presa!”
Din capul locului avem de lamurit doua chestii, de altfel destul de banale :
I. Traian Basescu a castigat razboiul cu "presa". In pofida a trei luni de anticampanie la supracapacitate, ulterioare unui an de anticampanie la relanti, Traian Basescu a castigat al doilea si ultimul lui mandat. Si n-a castigat cu sprijinul nimanui, a castigat el singur, a calcat in picioare doua "trusturi" de presa, le-a rupt mainile si le-a batut cu ele peste gura pana au cerut apa rece.
Ca rezultat, importanta politica a presei s-a diminuat mult : daca pana in 2009 presa vedea la Cotroceni un "inamic" care totusi mai avea nevoie de ea, de-acum lucrurile s-au schimbat. Pana in 2015 se poate pune si-n cap, nu-l intereseaza pe presedinte de nici o culoare. Nu mai au ce sa-i ofere, si ca rezultat nu mai sunt, nu mai au cum fi, invitati la nici o masa. Nici ca sa negocieze, nici macar ca sa manance.
II. Chestia care se numeste "presa" in Romania nu-i o breasla, nu-i nici macar o asociatie de profesionisti. E o adunatura de nechemati. Oameni care intr-o tara civilizata ar asigura curatenia pietelor si-a maidanelor, fete care si-ar petrece viata pe soseaua de centura a Budapestei sau Berlinului s-au gasit sa "lucreze in presa", intr-o Romanie care ce-i drept nu prea are sosele de centura.
E un abuz sa vorbim despre "presa" in Romania astazi, asa cum era un abuz sa vorbim despre presa in Romania antebelica (Caragiale dixit, Eminescu dixit). Nu am loc sa desfasor argumentele aici, cum n-as avea nici intr-un infolio. Nu-i nevoie nici macar sa cititi rubrica asta ca sa va faceti o idee, deschideti pur si simplu un "ziar". Oricare. Sau o "revista". Oricare.
Da, inteleg, sunt niste unii, cativa, doi-trei tipi care ar putea in principiu sa fie jurnalisti, care par, uneori si ocazional, ca se ocupa cu jurnalismul de-adevaratelea, pe bune, ca niste meseriasi. Nu conteaza. Chiar daca tu esti admiral adevarat si get beget, atata timp cat stai drepti intr-o cutie de carton nu putem vorbi de-o Marina de Razboi.
Aceste doua observatii ne duc inspre o intrebare : presa nefiind o organizatie profesionala, ce este ea ? Ca faptul ca exista o ciurda de zece sau o suta de mii de indivizi care-si declina apartenenta la un grup pe care ei il numesc "presa" nu-i discutabil, ci evident.
Pai ce sa fie ? Ca si partidele, ca si sindicatele, ca si noua Securitate si ca si serparaia "afaceristilor" puterii, presa e un mijloc. Un mijloc ca sa ce ? Un mijloc ca sa se ajunga la banii publici. Simplu.
Ce vrea presa ? Bani. Ce vrea Hossu ? Bani. Ce vrea SPP ? Bani. Ce vrea Hrebenciuc sau Voicu sau Voiculescu sau Vantu ? Bani. Cum vor ei sa ajunga la bani ? Construindu-si un levier, din aliaj cat mai performant, de dimensiuni cat mai impresionante, cu ascutimi cat mai ascutite, cu care sa forteze tezaurul public. Asta-i toata povestea.
Ce-i levierul ala ? Pai, o forma de putere, bruta, fara cuvinte si fara nevoia de cuvinte. Nici intr-un caz un principiu, sau o idee (nu ca nu se va incerca a pune ideea de principiu, si ideea de idee, sa traga caruta cu levierul - sigur ca se va incerca).
Marea tristete a presei, in prezenta configuratie a campului de bataie, este c-a ramas complet fara obiectul muncii. De-aia striga ca "nimeni nu castiga razboiul cu presa" : pentru ca cineva l-a castigat, si devine clar pentru toti ceilalti actori ca presa, de fapt, nu conteaza. Nu face si nu desface presedinti, asa cum spunea, si nu reuseste nici macar sa scoata oamenii in strada, asa cum se lauda. Nici chiar, si nici macar, atunci cand exista cauze certe si ample de nemultumire sociala. Doua saptamani de labareala trista, in care-au reluat de mii de ori aceleasi crampeie filmate cu unghiuri cat mai inguste, sa scoata cumva din 200 de oameni o "revolta in strada" au demonstrat tuturor celor interesati, si cu asupra de masura, cat de irelevanta este "presa".
Ce soarta ii asteapta ? Pai ce soarta ii asteapta pe toti invinsii din toate timpurile premoderne, ca Romania-i inca stat feudal. Moartea. Daca 25% taieri din salar tot la 2-3 luni odata nu v-au explicat destul de clar ca asta urmeaza.
Chestia amuzanta este ca in timp ce se consuma aceasta cvasi-drama locala, presa moare in tot restul lumii. Dar alta presa, si din alte motive. Cu totul si cu totul alta, cu totul si cu totul altele.
Oare-i mai bine sa mori, musca fiind, pe campul de la Waterloo, odata cu mii si mii de oameni ?
Friday, 28 May 2010
Din punctul de vedere al mustei probabil ca nu, desi poate oferi o clipa de glorie macar. Altminteri oamenii de care zici cred ca nu mor, ci gasesc o alternativa, pentru ca si sunt in stare de altfel.
Friday, 28 May 2010
Sunt atit de scarbit azi incit nu mi-a mai ramas altceva de facut decit sa postez un banc pe blogul meu. La inceput mi s-a parut un banc bun dar cineva mi-a zis ca e de plins, nu de ras. Habar n-am la ora asta.
Dar e cu Basescu.
Friday, 28 May 2010
@Diana Coman Da, sigur, gasesc alternativa pe care-o gasit-o si plodu' ce nu gasea fete, si diversii carora nu le-ajungeau banii de apartament in Bucuresti, si toti ceilalti.
Se vor vaita. Ca aia-i o solutie, in partile noastre.
Eventual, pornesc la drum cu o troscoleta trasa si impinsa cu mana, sa le dea lumea bani. Ca si aia-i o solutie, in partile noastre.
@Marian S Ia cu lamuie.
Friday, 28 May 2010
Sincer amu, ce face Ziua de Cluj mi se pare ca seamana a presa oarecum. La fel si Timpolis. Uneori Jurnalul National. Aradul inca are ziar de pamflete editat saptamanal. Renasterea Banateana par si ei sa fie oarecum la linia de plutire cu calitatea.
Friday, 28 May 2010
Problema e ca-s atat de micuti incat nu-ti poti da seama daca ce fac ei e pur si simplu pentru ca n-au mai incaput in sistem sau chiar pe bune.
Friday, 28 May 2010
De acord. Insa imi pare ca musculitele trag la rahat chiar daca pe el se mai afla inca 1000 de surate; faptul ca un ziar mic n-are pe cine pupa in fund nu ii impiedica sa-si caute un fund, totusi.
Din Cluj nu stiu sa-ti dau exemple, dar aici e de urmarit ce face Agenda spre exemplu, partizanat aproape declarat cu PDL, investigatie jurnalistica minima, calitatea scriiturii la nivel de liceu uneori .. poti face o comparatie.
Cert este ca exista coruptie si la divizia C si la divizia A a presei, tot ce difera fiind preturile. Tocmai de asta imi pare ca-s de laudat macar putin astia mici care nu se vand pe 100 de euro sau care-or fi tarifele :)
Friday, 28 May 2010
Intr-un sens, da, ai dreptate.
In celalalt, n-am ajuns sa credem ca fetele care nu se vand pe-o suta sunt totusi, cu necesitate, fete cuminti. Este ?
Saturday, 29 May 2010
Presa e ca jana, se transforma, nu moare, asa ca ca nu-i bai. In ceea ce priveste influenta pe care o are, nu putem spune ca toata presa e de aceeasi opinie, asa ca influientareala e inca discutabila.
Saturday, 29 May 2010
Mai, si cacatul se
transformaputrezeste lent, ca nu mai are cum muri, nefiind viu. Din punctul asta de vedere n-am cum sa nu fiu de acord.Dar presa nu-i de "o opinie". Opiniile sunt altceva decat muchia ciocanului fiecaruia.
Saturday, 29 May 2010
Mey, da cu aia de la B1 ce ai ca's de lui Basascu, cum ar spune Antenili, adica nu sar la ouale lui. Si nu, presa nu dispare, se transforma in onlain, in tweeteri, tembeliziuni mai mici da mai a dracu, etc.
Asa si cu cinemaurile au zis ca or sa dispara din cauza televizorulu numa ca cinemaurile din an in an tot mai dihai incaseaza.
Nu exista "moare presa" nu moare nime, numa ca aia scrisa devine hobby
Saturday, 29 May 2010
corectie : aia printed, nu scrisa
Saturday, 29 May 2010
@cipslim E fix, presa nu "se transforma" in onlain, cum nu se transforma fabricile de trasuri in fabrici de masini. Poate sub aspectul consumatorului, carutele se transforma in masini, da' io de exemplu pot sa-ti garantez cu 100% ca n-oi angaja veci pe nimeni sa-mi lucre pe plantatiile online pentru ca "vine din presa". Ci chiar dimpotriva, mai bine angajez fierar-betonisti.
Saturday, 29 May 2010
Ai laso, da cand so restructurat armata si din maciucari au devenit trupe speciale cum o fost?
Pe cine angajezi tu ca jurnalist onlile, pe zoso si paduchii din jur sau cum? Si pana la urma toate trompetele (cam 90%) din blogari de unde PM isi iau informatiile, nu din presa? Tu de unde iti iei informatiile?
Saturday, 29 May 2010
Haha. Mei, ai cam muscat-o. Hai sa luam un exemplu : ce zici tu ca e Vaka-i Hayriye / Vaka-i Serriyye ? Da' The New Model Army ce-o fost ? As putea insista cu exemple, da' ideea de baza este ca restructurarea armatei s-a facut intotdeauna din alti oameni decat cei ce erau armata cealalta.
Si cum am zis, mai bine fierari-betonisti. Ce informatii, faptu' ca o existat Herbert Draper ? Sigur nu din presa, ingaduie-mi sa-ti spun. Ian gaseste-mi mie numele ala mentionat in presa, asa, de curiozitate.
Saturday, 29 May 2010
Mey, lasa gargara ca daca nu erau pseudojurnalistii de la Catavencu iesea Geoana presedinte si ne futeam in ea fericire. Ce vrei cu Herbert aista, ce treaba am eu cu el?
Una e stirea si alta e trilenciclopedia. Jurnalismul de investigatie cine vrai sa-l faca, procuratura? Stirile de unde vrai sa vina, asta e intrebarea mea. Daca maine te deconectezi de la reteaua de stiri, de unde mai iei informatiile?
Maine ne informezi ca se inchid televiziunile din cauza de youtube dar treci peste faptul ca 60% din content e luat de pe canalele de televiziune(contentul cel mai vizualizat in afara de videoclipuri).
Se restructureaza. Aia care's jite dispar si raman aia coltosi de care ai tu nevoie in imperiul media imaginar pe care il conduci.
Editia print se muta onlain, dar strile tot asa se fac, tot de aceiasi oameni, mai mult sau mai putin de incredere, numai ca invata cum sa lucreze cu noile unelte disponibile, si invata, ca foamea educa.
Wednesday, 11 August 2010
Totul este politic :)