Pe ei, pe mama lor

Wednesday, 06 January, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Ministerul Sanatatii are de gand sa propuna o taxa pe fastfood si alte produse similare, de aceeasi natura cu acciza pe tigari, si motivata in acelasi mod - pentru a compensa daunele aduse sanatatii consumatorilor de produsele respective.

Eu ma numar printre cei care considera masura absolut binevenita, si chiar putin tardiva. Trebuia facut in 2005, dar e bine si astazi. De ce ?

Pai, la ora actuala, "mancarea", adica ceea ce se poate manca de catre populatie e descrisa de doua calitati importante. Una este pretul, cealalta este calitatea, inteleasa intr-un mod foarte strict, ca inversul ponderii produselor obtinute pe filiera industriala. Practic vorbind, omul mananca pana se satura in fiecare zi. Asta poate insemna doi hamburgheri si-un hotdog, si-o litra de pepsi, ceea ce costa putin si-l umple de toate cacaturile posibile, descriptibile si imaginabile (si inca ceva in plus). Sau poate insemna paine facuta din grau, carne de porc constand in carne de porc, cartofi (si nu fulgi), porumb (si nu chipsuri), lapte batut scl. Ceea ce costa oarecum mai mult, si il umple de mai putine cacaturi.

In raport cu mancarea de calitate inferioara, mancarea adevarata este mai scumpa la pret (nu cu mult) si e mai scumpa la inteligenta si abilitate - orice vita poate gasi un macdonalds si baga la mat. Pentru a manca omeneste, e nevoie ori de bani de restaurant, ori de stiinta si pricepere de-a gati, ceea ce tot bani inseamna, economic vorbind.

Din aceste cauze, pseudo-mancarea este in pozitia de-a face concurenta neloiala mancarii adevarate, ascunzandu-si costurile sub forma de "cheltuieli medicale", pe care apoi societatea intreaga este chemata sa le suporte. Aceasta stare de fapt nu-i rationala, daca Ion economiseste bani bagand saorme in loc de musaca, si Ioana economiseste timp band pepsi in loc de-a face compot de visine, nu se pot astepta sa vina in 10 ani la mine sa le platesc eu costul a zece ani de mancat saorma si pepsi. Ce vina am eu, alta decat ca n-am facut economia prostului, la tarate ?

O taxa care sa ridice pretul de vanzare al falsei mancari proportional cu costul ei real e o idee buna. Daca de exemplu costul mediu cu ingrijirea medicala a persoanei cu obezitate autoindusa pe toata durata tristei sale vieti este de 79,654 RON, iar costul cu tratamentele cancerului de colon si ce alte groaznice afectiuni mai induc chimicalele alea este de 84,861 RON, in timp ce suferindul mediu mananca 7,418 de hamburgheri in cursul vietii, iar cetateanul mediu are sanse de 48% de-a deveni suferind, atunci matematica elementara ne arata ca fiecare hambugher vandut ascunde (79,654 + 84,861) x .48 / 7418 = 10.64 RON din costul sau real in bugetul asigurarilor de sanatate.

In acest caz, o taxa de 10.50 RON per hamburgher re-echilibreaza situatia economica, repunand competitia in stare de functionare. Vrei sa halesti un hamburgher ? Foarte bine, Meniu McDonalds 12 lei + 18 lei taxe, 30 de lei. Sau mai pui 20 si mananci la un restaurant onorabil, cum preferi. Sau pastrezi 10 lei de tigari, mergi pana la piata, si din 20 de lei iti cumperi tot ce-ti trebuie ca sa-ti gatesti singur pe ziua aia.

Practic nu exista diferente intre situatia actuala in ce priveste mancarea, si situatia de acum 15 ani in ce priveste producerea energiei. Daca am reusit sa renuntam la subventionarea ortacilor, ma gandesc ca vom reusi, doamne-ajuta, sa renuntam si la subventionarea concernelor internationale care ne vand otrava.

Am auzit mai multe suparari pe aceasta idee, si am observat ca toate fara exceptie rateaza discutia, cantonandu-se cu hotarare in irelevant. Faptul ca "oamenii sunt saraci" si deci nu-si permit sa plateasca mai mult nu conteaza. Banii pentru asigurari de sanatate nu se materializeaza spontan, din acumulari de plasma in camera cu ceata. Ei sunt platiti de societate, la fel cum costul mancarii e platit de societate. Mancarea nu ajunge sa coste "mai mult" astfel, ea costa tot cat costa si inainte. Ce se schimba este structura platii, si anume, cei care fac boroboata platesc pentru ea, in loc sa astepte sa vina altii si sa le-o plateasca.

In plus, se introduce semnalizarea sociala, asa cum ea ar trebui de fapt sa si functioneze. Badea Gheo, reprezentant de mijloc, si nu de frunte al tarii noastre, nu are de unde sa stie din mintea lui, prin deductie abstracta, ce-i mai bine de facut. Asa incat statul ii comunica intr-un mod simplu si inteligibil : nu parca aici ca iei amenda, nu trece pe rosu ca iti iau carnetu' si nu te indopa cu saorme ca e scumpe. Simplu si pe inteles.

Celalalt argument mai des aruncat e ca "saormeriile platesc TVA". Foarte bine ca platesc, dar nu platesc cat trebuie. Daca maine vine Mefisto si se apuca sa vanda copii dupa Laura Andresan pentru 100 de RON + 1 suflet, faptul ca el plateste TVA pe suta aia de lei nu intereseaza pe nimeni, suflete.

Tot ce sper eu este sa se trezeasca si ametitii de la Comunicatii si sa execute o taxa de tampenie pe toate distributiile de Windows, macar un 500% acolo, pentru bunul motiv ca ei au creat cam toate problemele cu care ne luptam astazi. Macar sa stim o treaba.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

65 Responses

  1. Flaviu L. Comanescu-Balla`s avatar
    1
    Flaviu L. Comanescu-Ballainsigna de criptograf 
    Wednesday, 6 January 2010

    cumva legat de subiect http://www.ted.com/talks/dan_buettner_how_to_live_to_be_100.html

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 6 January 2010

    Din pacate TED s-or gandit sa puna filme vizibile doar cu flash mai nou decat am eu, si n-am de gand sa fac upgrade. Bad choice.

  3. Ma, tu sigur esti liberal? Ca toata constructia asta in jurul lui "statul sa decida preturile la mancare" mi se pare cam in alta directie. Chiar daca e vorba despre alte-mancaruri, si nu toate.

    Comparatia cu fumatorii mi se pare cam fortata. Eu traind in casa cu o fumatoare inraita si mai inhaland fum de la diversi pe unde ma duc, pot face tuberculoza si altele. Hai sa zicem fortand oarecum nota ca alcoolul trebuie taxat in plus fiindca astfel descurajezi ominii sa se-mbete, si deci sansele ca omu' sa mearga acasa sa-si cafteasca nefasta is mai mici; sau sa ma bata pe mine randomly pe strada. Da' fast-foodul nu face rau nimanui in afara de consumator. Strike 1.

    Strike 2 - educatia mancaului. Nu o faci nicidecum astfel, cine vrea sa bage in el oricum baga, peste 3 luni nimeni nu mai face legatura intre taxa mare si faptul ca ea e nesanatoasa. O masura corecta mi s-a parut aia cu eliminarea saormeriilor din raza scolilor, ca acolo's kinderi fara discernamant. In rest .. daca omu' insista sa, ce poti a-i face? Si inainte sa-mi scoti ochii, zic:

    Strike 3 - costuri ascunse, bani de la buget, la la la? "Reduce the pool", cum zic americanii. Nu mai prinzi obezii self-induced in program, si ai terminat discutia. Niste selectie naturala (cam ce voia Radu de la Pitici Gratis), si-asa suntem multi pe pamantul asta.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 6 January 2010

    Io zic ca-s liberal radical, si sa-ti arat cum rationez :

    Intr-un stat normal, nu exista "dreptul la sanatate". Oamenii au dreptul sa stranga bani si sa plateasca doctori, nu-i problema statului sa ofere asa ceva.

    Intr-un stat socialist care implementeaza un sistem de asigurari publice de sanatate, nu mai e rational pentru beneficiarii acestuia sa aiba sau sa creada ca au drepturi la autodeterminare. Pe principiul "pana mananci la masa mea si stai in casa mea faci cum iti spun eu", e logic ca statul sa indrume activitatea indivizilor, dandu-le lista cu ce au voie si ce nu au voie sa faca. Pe care ei, daca sunt de buna credinta, si le vor insusi si le vor aplica intocmai, iar daca nu vor parasi statul socialist si-si vor trai independenta si libertatea. Solutia in care si una si cealalta e asa, abureala unor copii prea prosti sa fie adulti inca.

    Acu, la situatia de fapt : rolul statului intr-o lume liberala nu poate fi altul decat sa asigure "terenul de joaca". Statul este cel care masoara ca zarurile sa nu fie masluite, ca toate tacurile sa aiba aceeasi greutate si toate bilele sa fie omogene.

    Din acest punct de vedere, a impiedica niste companii din a-si externaliza costurile lor asupra unui buget public e si necesar si obligatoriu. Daca statul nu ia masura asta, devine mai profitabil pentru companii sa fure de la stat decat sa lucreze in piata, asa numitul hazard moral, si rezultatul logic nu intarzie : grupurile de lobby si o pseudo-economie cum au americanii, putreda in toate incheieturile.

    Faptul ca fast-foodul nu face rau nimanui "decat consumatorului" e o naivitate. Daca tu faci o angina maine, e tot una daca in spital asteapta sa fie tratati 50 de oameni sau 5 ?

    Cand am vorbit de "educatia" mancaului nu m-am referit anume la educatie asa cum o intelegi tu. Uite ca oamenii au fost educati sa nu mai cumpere masini fara euro4. Cum ? Crezi ca cei ce folosesc aceste noi produse au habar sau intelegere in ce priveste utilitatea sau importanta lor ?

    Problema cu mancarea la preturi de dumping pe socoteala bugetului e ca toate companiile isi externalizeaza costurile cu personalul pe socoteala ei. Salariile pe care le primesc cei mai multi oameni ai muncii nu sunt o functie a altceva decat a pretului mancarii. E o naivitate sa-ti inchipui tu ca oamenii simpli au vre-un impact in negocierea salariilor pe care muncesc. Tot ce conteaza e pretul mancarii, si asta nu de azi de ieri. Cu cat e mai ieftina mancarea (indiferent cat de proasta), cu atat scad salariile. Din acest punct de vedere, o calitate minima a mancarii este un sistem de acelasi tip si de aceeasi natura ca si fixarea unui salariu minim. Care, iara, n-are loc intr-un stat liberal, dar nici Romania nu este in fapt un stat liberal.

    Solutia excluderii de la asigurari pare comparativ mai proasta, pentru ca exista si alte cauze ale obezitatii, de exemplu, pe langa o dieta proasta in sensul prezentei discutii. Va fi dificil spre imposibil sa asiguri echitatea unui astfel de sistem.

    O solutie de compromis, si probabil solutia optima, ar fi optiunea individuala : omul semneaza ca e de acord sa renunte la orice beneficii din partea sistemului public de asigurari de sanatate, si in schimb e scutit de orice taxe, precum cele pe tigari sau astea propuse acum. Problema cu asa ceva e ca-i cvasi imposibil de implementat, tot ce va crea va fi mica bisnita cu certificatul de scutire.

  5. sunt 100% de acord cu tine, Trilemoi, sa nu uit sa-ncrestez in grinda :)
    ideea cu taxa pe fastfood e foarte buna, sper sa reuseasca s-o duca la capat. imi fac un pic griji & mi-i ciuda pe felul in care ambaleaza mediile problema: statul (hotii!) vrea sa faca rost de bani. punct.
    ar trebui sa se insiste un pic asupra costurilor care au sa vina asupra sistemului când generatii si generatii de obezi vor face cunostinta cu diabetul, printre altele.
    tinerii/ copiii de azi sunt viitorul, ei vor fi nevoiti sa 'tina in viata' generatia activa de azi...si nu invers.
    asta ar trebui subliniat. eventual, ar trebui transmis in tembeliziunea publica filmul acela, 'oversize me'.

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 6 January 2010

    N-ar strica.

    (Si las' fitele, ca esti tu de acord mai des decat te lasa coarnele sa recunosti :D)

  7. :p cu coarne

  8. da, e vorba de alegerea personala, dar cand alegerea personala a altui individ ma afecteaza pe mine sunt de acord ca ar trebui sa plateasca daunele care mi le provoaca, daune colaterale ar spune unii, eu spun daune deliberat comise, la urma urmei libertatea fiecaruia se intinde pana la libertatea celuilalt.

  9. Pai ia sa vedem .. unii au asigurari de sanatate private. Cum ar veni, si cu taxa-n mancare si futut de asigurator ca-s obez. Treaba-i?

  10. sunt putini cei care au curajul si banii ca sa apeleze la un asigurator privat, si daca au banii respectivi mai mult ca sigur ca nu ii deranjeaza o taxa care cu siguranta nu li se aplica lor, pentru ca mi se par a nu fi chiar targetul tinta al fastfoodarilor din mai multe motive: un om care isi face o asigurare privata are mai mult ca sigur o constiinta puternica despre sanatatea lui, apoi asiguratorii privati nu cred ca fac asigurari celor cu risc ridicat de imbolnavire cum ar fi persoanele obeze( nu stiu daca se intampla asta si in romania) apoi este o contradictie clara intre ati face o asigurare privata si a te imbuiba cu junkuri, e ca si cum ai arunca banii pe fereastra.

  11. Mircea Popescu`s avatar
    11
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 6 January 2010

    @dAImon Nu-i.

    @Mikael Eon Asa cum zici.

  12. Io cred ca ar trebui taxata si vanzarea de gogosi.

    E uimitor sa vezi cum durerea la portofel ii face pe oameni sa se caute brusc de sanatate. Ca si cum, chipurile, stilul de viata nesanatos e cel ce cauzeaza la portofel si nu invers.

    Pai, in primul rand, un fast-food e o "comoditate" ca oricare alta. Ca si in cazul oricarei alte commodity, atractivitatea sa deriva nu din calitatea sa per se (aspect, gust, pret, etc.), ci din ceea ce ea serveste sau suplineste in primul rand - mai, exact, lipsa de timp.

    Societatea de consum promoveaza pe nenumarate cai economisirea timpului, care e intr-adevar marfa cu cea mai mare cautare. Fast-food-ul e un restaurant dedicat celor nevoiti sa consume pe fuga, in oras, alimente semipreparate. Existenta acestui tip de restaurant speculeaza deja lipsa acuta de timp pe care o resimte cel care are un milion de alte griji pe cap si pentru care lipsa de timp se traduce printr-o lipsa de bani. Deci, dupa ce omul e pedepsit sa apeleze la o astfel de modalitate de hranire pe fuga, a-l mai pedepsi inca o data prin aplicarea unei taxe pe lipsa sa de timp mi se pare o abordare oarba, cinica si atroce totodata. Unde o sa ajungem? In stadiul in care tot omul va trebui controlat ce baga in gura? Va exista in curand si o taxa de folosire a supermarket-urilor? Vom obliga oamenii sa se autoflageleze in acest mod sinistru (taxandu-i pentru ceea ce ei platesc deja, in nenumarate feluri) pentru ca beneficiaza de toate bunurile care nu sunt bune, sau de serviciile care le aduc deserviciii? Care ar fi, atunci, pretul ipocriziei?

    Si cine decide, pana la urma, ce anume face viata nesanatoasa? Faptul ca eu fumez si mananc la fast-food e mai nociv decat faptul ca exista ceva, in viata mea, care ma face sa apelez la tigari si hrana semipreparata? Sunt eu insumi vinovat ca sunt stresat de viata pe care o duc? Poate fi stress-ul taxat?

    In curand o sa atingem si noi, romanii, sa traim paradigma unei Romanian Beauty, carcase ambulante zambind cu gura pana la urechi, surzi si orbi la golul interior care ne soarbe de vlaga pana la epuizare.

    Daca tot e sa taxam ceva cu folos, eu propun taxarea exorbitanta a tuturor ocupantilor de fotolii executive. Daca tot la place sa inginereasca si sa se ocupe cu micromanagementul vietilor noastre, macar sa nu fie platiti, ba chiar sa plateasca sume enorme pentru ca sa ramana in post. Ca eu nu sunt dispus sa platesc pentru ideile neroade despre lume si viata ale fiecarui papagal care se crede maimuta.

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 6 January 2010

    Noa da' te-o atins la nerv.

    Sa-mi explici cu ce-i diferita libertatea de-a hali Olestra, MSG si Aspartam si a te prezenta pe urma la spital cu diaree, diabet si fenilketonurie de libertatea de-a conduce masina pe sensul opus, de-a trage cu mortiera in fortele de ordine si de-a te caca in lada cu cico. Ca io uite nu pricep.

  14. Nu eu am scris "Pe ei, pe mama lor". Nerv la nerv, cu bucurie.

    Diferenta e ca primele sunt permise, iar ultimele nu. Sa interzica fastfudurile si tigarile, n-am nici o problema. Dar nu au curajul s-o faca. Insa au tupeul sa faca mai dificil accesul la ceea ce este perfect legal. Tot asa, in curand ar putea sa penalizeze enervarea, pe motiv ca are potentialul sa duca la violenta sau la crima.

    Incercarea de a "rezolva" crima, penalizand-o inca inainte de a se produce ca si cum s-ar fi produs deja, mi se pare o tampenie. Ca, de altfel, si stabilirea unor legaturi arbitrare intre lucruri, confuzia cauzei cu efectul si asa mai departe.

    De unde si pana unde poate afirma cineva ca un cancer de mat gros s-a produs de la BigMac-ul mancat alaltaieri si nu de la primarul care le-a dat alora de la Mac autorizatie pentru spatiu? Nu cumva viata asta de carton, in care Fratia McDonalds troneaza la loc de cinste, e mai degraba responsabila de faptul ca prefer sa ma ghiftuiesc la McDo in loc sa stau si eu, ca un om ce se respecta, sa pescuiesc in margine de ocean sau pe un rau de munte? Genul asta de afirmatii privitoare la o asa-zisa "cauzalitate" nu sunt dovezi, sunt simple speculatii cu fapte. Pot si eu sa "cercetez" efectul razelor de luna asupra psihicului uman, neglijand totusi sa remarc faptul ca nu razele de luna m-au ticnit si ca poate, atunci cand am decis sa fac plaja la miezul noptii eram deja dus cu pluta...

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 6 January 2010

    Da' gridule, tu confunzi nervu' tau cu mistou' meu, si mai grav, problemele societatii cu problemele individului.

    Spre exemplu, faptul ca fumatorii au mai bune sanse sa crape de oftica nu are nici o legatura cu Gheorghe Apetrei, fumator sau nu, ofticos sau nu. Gheorghe Apetrei n-are nici un fel de sanse sa nimic, ca sansele sunt un concept statistic, care n-au sens asupra unui element unic.

    Asa incat imi vine-a zice ca in offside esti tu, cand astepti sa ti se justifice observatii statistice la nivelul de cauzalitati individuale. Imi pare un soi de atitudine de Mos Teaca fata cu Epizootia, respectiv "dati-mi doua ore intr-o camera cu fotonu' si aflu io tot ce vreti, pozitie, masa..."

    Si mai confunzi, iubite, concepte abstracte intre ele si respectiv cu reprezentari concrete, si mai si amesteci ceea ce-i rational, adica are o baza in lume, cu ceea ce-i cultural, adica are o baza in ideologie. Ca "viata asta" e un concept vid, de aceeasi natura cu "viata aia" si respectiv cu patul facut din somn. Nici curajul si nici tupeul, si nici "sa se interzica", una ca nu-i nevoie de nici un curaj ca sa dai o lege, buna sau proasta, si altfel ca nu poti nici propune, nici accepta, nici vota nici discuta legi fara tupeu, si-a treia ca de interzis e interzis. Tot ce discutam e cum e mai bine sa se implementeze interdictia, ca acu doar nu oi fi vrand sa-i caute cu mitraliera pe fastfoodnici ?

    Problema cu crima si producerea ei etc e inca si mai spinoasa, dar revine in la urmatoarea diferenta : o crima e un act care decade individul. Ea isi depaseste conditia de simplu fapt, si ca atare poena nu i se ataseaza ei, ci faptuitorului. Dar falsa mancare nu decade mancatorul, ea e doar o porcarie si atat. Ca atare, pedeapsa i se asociaza ei, mancarea-i pedepsita, iara nu individul. Sigur ca asta atrage consecinta neplacuta de-a avea de platit niste taxe daca alegi sa te incurci cu ea, dar e cu totul alegerea ta. Pentru comparatie, o situatie asemanatoare ar fi legea care cere sa porti galosi daca intentionezi sa sugrumi pe cineva pe toata durata faptului.

    Iar cat despre dusul cu pluta, stii cum se zice, toti suntem putin luati.

  16. Rolul taxelor nu e sa descurajeze, ca altfel n-ar fi taxe ci amenzi. Taxele vin sa compenseze un privilegiu (de a te folosi de stat ca garant al proprietatilor tale, de a te folosi de o banca pentru a obtine bani cu imprumut, de a folosi moneda unui stat, etc). Or, ce privilegiu (sau ce serviciu) vor ei acum sa taxeze trambitand ineptiile astea "anti-viciu"? Privilegiul de a te imbolnavi?

    Nu cumva tocmai Statul e cel ce garanteaza expunerea la viciu? Sau e cumva oferta asta bogata de junk-uri un serviciu pe care Statul il ofera intentionat, cu scop educativ (ceva program national de intarire a fibrei morale a societatii si de training populational), pentru care merita sa fim taxati? In acest caz, ar trebui sa pot refuza sa fiu educat in privinte pe care nu le consider necesare, mai ales pe banii mei.

    Pentru mine e clar ca nu sanatatea populatiei ii preocupa pe guvernanti, ci dimpotriva, cum pot scoate bani de pe seama sanatatii. Adica ei isi inchipuie ca Statul e, cumva, garantul sanatatii omului si atunci au tot dreptul sa intervina coercitiv si prohibitiv. Dar o asemenea idee e ridicola, pentru ca Statul poate cel mult purta de grija bolii, nu sanatatii. Sanatatea e o tichie prea mare pentru guvernanti. (Intotdeauna mi s-a parut ca denumirea "Ministerul Sanatatii" are o puternica rezonanta newspeak, tipic orwelliana, in fapt trebuind sa se numeasca "Ministerul Bolilor", ca altfel ar trebui sa redenumim si Ministerul Apararii ca "Ministerul Pacii".)

    Grija principala a guvernantilor in ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei e pur si simplu aceea de a scapa de efectele pe care o sanatate deteriorata le incumba din punct de vedere financiar. Cu alte cuvinte, fie ei cat de bolnavi, da' sa plateasca pentru boala pe care o au cu propria lor sanatate - o logica autoreferentiala, indeajuns de contorsionata pentru a produce aberatii sistemice.

    E deja un truism sa spun ca numai banul conteaza, insa asta e adevarul. Taxarea viciului nu descurajeaza viciul, urmarind doar sa profite financiar de pe urma sa, ceea ce nu poate duce decat la o viciere tot mai profunda si mai persistenta, pentru a mentine nealterata rata profitului. Sanatatea incepe sa conteze numai atunci cand incepe sa coste, adica in calitate de boala. Sanatatea e boala modernilor - iata o mostra de doublespeak autentic. Cand incepi sa scoti bani pe seama sanatatii, poti sa te astepti deja ca incepand de maine dumnezeu sa fie scos la arat si pus in slujba poporului. Mie o asemenea abordare imi produce frisoane si insomnii, ca nici comunistii si nici fascistii n-au mers pana-ntr-acolo incat sa-l puna pe om sa plateasca, muncind, pentru munca depusa. Sa incurajezi viciul, taxandu-l, pentru a pretinde ca in acest fel il combati mi se pare o oroare de neinchipuit.

  17. Mircea Popescu`s avatar
    17
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 6 January 2010

    Taxele sunt amenzi si amenzile sunt taxe, nu-i nici o diferenta. Poate cel mult de ambalaj.

    Tare observatia cu Ministerul Bolesnitelor, doar si la spital ii zicea bolnita-ntro oldspeak vreme. Noteaza totusi ca-i zice Ministerul Apararii, iara nu de Razboiu, ca pe vremuri.

    Da-n rest, ingaduie-mi sa-ti spun ca sunt nemultumit de felul in care alegi sa ignori argumentele prezentate (taxa propusa inlatura o minciuna si o inlocuie cu un adevar, pe plan personal, si de asemenea aduce la echilibru un teren de joc, pe plan economic), preferand sa desfasori un mosor liric. Eu n-am nimic impotriva sentimentului tau al fintei, persoanei, libertatii sau sanatatii, da' astea nu-s in chestie. Ce-i in chestie e ca niste unii vand ceva care nu-i mancare numindu-l mancare, si asteptand ca statul sa plateasca pentru relele efecte pe care aceasta substitutie si minciuna le are asupra "beneficiarilor". Pai treaba-i ?!

    Tu esti obsedat de ideea ca oamenii ar plati, da'i amplu fals. Banii in sine nici nu exista nici n-au valoare, singura lor valoare e diferentiala. Masura in sine e inflationara, va ridica nivelul preturilor de toate felurile, sau va cobora valoarea banilor, cum preferi, si va scoate din joc o anumita linie de "biznis", sau mai bine zis bisnita : cea care traieste din substitutia numita. Statul nu castiga nici un ban de-aici, pur si simplu muta structura alocatiilor bugetare. Cetateanul nu pierde nimic de-aici, pur si simplu muta structura cheltuielilor. Singurul perdant e MacDonalds'u.

  18. Tot omul e cinstit dar trebuie pazit.

  19. Taxele sunt tratamente palliative. La track recordul statului roman in ce priveste solutie/efect eu nu m-as baga sa sustin asa ceva.

    Daca vor sa faca ceva n-au decat sa interzica de exemplu folosirea amidonului in produsele din carne etc si sa suspende dreptul de a face comert pe 3 generatii tuturor celor care incalca legea.

  20. Mircea Popescu`s avatar
    20
    Mircea Popescu 
    Thursday, 7 January 2010

    @Mikael Eon Poate ca mergi un pic prea departe. Tot omul e cinstit si banii trebuie paziti sa zicem.

    @Dr.A Nu stiu daca se poate vorbi de track-record in Romania, cat are, 20 de ani ? Ce track record are un pusti de 3 ani care sa-ti sugereze ca va renunta la a face cacuta in pantaloni ?

    Bine, zic si eu de dragul teoriei. Daca eram in Parlament probabil ca votam contra. Da' pe blog poti visa macar.

    Chestia cu amidonul ar fi preferabila, si e in practica perfect imposibila, ca nici industria de otravit populatia nu doarme pe ea.

  21. Mircea Popescu`s avatar
    21
    Mircea Popescu 
    Thursday, 7 January 2010

    Ps. Paliativ e cu-n singur L.

  22. Stai tu linistit ca industria face bani frumosi si cu carne fara amidon unde e lege.

    cu unu(l) singur sa fie.

  23. Mircea Popescu`s avatar
    23
    Mircea Popescu 
    Thursday, 7 January 2010

    Tocmai asta-i marele mister al naturii corporatiei din punctul de vedere al politicianului : oamenii aia fac bani si se, si se, de ce-i fute atata grija sa faca din cacaturi cand ar putea face din chestii calumea ?!

  24. fac din ce-i usor disponibil, calitativ controlabil, predictibil ca pret => de preferinta industrial

  25. noa', acuma inteleg si io mai bine care ti-s argumentele. d'apai cine-o zis ca aia nu-i mancare. daca nu ti-ai dat seama, io-s fan burgerking, kfc si mcdo (in aceasta ordine). cine hotaraste ce-i mancare si ce nu-i - nu cumva nasul si burta fomistului is mai indreptatite a se pronunta decat onor ministrul desemnat? el nu zice ca nu-i mancare adevarata, ci ca e mancare proasta, adica prost alcatuita. nu e asta o incercare de educare a gustului? sa puie atunci si taxa pe manele, si pe prostie. ca io nu-s abonat la kfc, dar acolo ma duc mai cu placere decat la un restaurant de lux, unde fitele locului mie-mi miros tare urat, a-mputiciune. asa ca mie nu-mi convine sa mi se ia dreptul de a ma imbolnavi pe placul si gustul meu, ca doar sanatatea nu mi-o dat-o statul.

    mie nu mi-i atat grija ca voi plati dublu meniul la fastfud, cat mi-i de grija ca birouasii aia din guvern se preocupeaza intr-atat de ce bag io in gura, incat vor sa ma arza la buzunar, numai sa ma schimb.

    apropoz, ai citit "mcdonaldizarea societatii" de george ritzer? intr-o societate care adopta pe de-a-ntregul modelul mcdonalds, a te bate cu mcdo-ul e de-a dreptul rizibil, de cata ipocrizie poate sa incapa! e ca si cum ai bate saua sa priceapa iapa. cam acelasi lucru s-a intamplat deunazi cu taxarea pungilor. si sunt convins ca ceea ce numim azi "criza financiara" are legatura directa cu aceste practici de a scoate bani si din piatra seaca. omul, daca nu moare inecat cu un hamburger, fie o sa se imbolnaveasca de pofta tanjind dupa ce nu-si mai poate permite, fie o sa moara de grija altora care si-l vor permite in continuare.

    de pilda subectul asta "so pe ei" e un subiect in pur traditie fast-think, scuza-ma ca-ti spun, da' vezi si tu ca nu ma mai poci satura de bun ce e. si e pe gratis!

  26. Pe rand sau pe sarite.

    Teza ca "asta nu-i mancare". Mi se pare amuzant cum esti pe de-antregul de acord ca populatia creste, nu mai avem loc unii de altii, trebuie optimizat spatiul si tinuti prostii la o parte, dar in acelasi timp zici ca se poate regla prin lege mancarea proasta si ca trebuie fortat omul pe filiera alegerii; cum ar veni, tu iti iei pantofi din piele, hai sa punem taxa pe adidasi ca-s produsi in masa si provoaca iritatii la picioare.

    Rosiile si merele stricate de la piata is mancare? Si totusi le cumpara babutele, iar tu le subventionezi diareea viitoare. Pleskavita din Complexul Studentesc e mancare sau nu? Ca din cate stiu carnea si-o toaca singuri, la fel fac si cu varza. Totusi ceea ce vand e fast-food. Sum it up: exista o suma de criterii obiective care sa denumeasca mancarea nesanatoasa? Poate torturand putin statistica.

    Teza cu "statul normal nu plateste sanatatea". Din ce stiu eu vag, statul e suma indivizilor care s-or adunat ca le e mai bine impreuna decat separati. In sensul asta nu poate exista un stat cu simplul rol de arbitru, ca nu de aia ni l-am facut, ci sa reprezinte o suma care-i mai mare ca partile. Dreptul la sanatate l-am obtinut in momentul cand societatea a devenit nociva pentru noi. Faptul ca aleg sa traiesc in oras si nu pe munte imi da dreptul sa fiu tratat daca-mi rup picioarele in gropi. Singura variabila controlabila de catre stat este nivelul sanatatii, definitia "dreptului", si-atunci revin la prima idee, daca devine clar obezii sunt, statistic vorbind, in proportie de 80% asa din vina mancarii, ok, ii taiem de pe lista. Asa cum asiguratorii nu platesc operatia daca te-ai aruncat singur in cusca leului, gen.

    Teza cu "statul nu ia bani din afacerea asta". Scrie clar si mare pe site la MS ca fix banii's unul din motive. Ideologia tu ai bagat-o in discutie, nu ei. Pana mai ieri cand nu era criza, controlorii RATT erau de gasit prin baruri si cafenele; abia acum cand au latul la gat ii vezi pe traseu cu politistul dupa ei, si incep sa vina procesele verbale cu recomandata acas' la om. In sensul asta statul si administratiile se comporta fix ca un organism de sine statator, nu e cazul sa le iei apararea, irosesti munitia.

    Io's de acord cu interzicerea chestiilor daunatoare, atata vreme cat exista un set cert de standarde. Zic sa asteptam dezbaterea. Pe de alta parte, MS a retezat orice sansa de dezbatere calma, odata ce a mentionat banii. Deja ploua cu "nu se mai satura de bani" si expresii similare.

    Ma astept deci fie la o lege prea opresiva, care sa taxeze si ce nu-i cazul, fie la ceva foarte vag si deci ineficient, inaplicabil si nerentabil.

  27. Mircea Popescu`s avatar
    27
    Mircea Popescu 
    Thursday, 7 January 2010

    @Dr.A Ceea ce-i o atitudine si tampa si contracomerciala. Sigur, acum 100 de ani marea problema era cum sa faci rost de materiale, si cum sa le pui dracului la un loc cu masinile sa iasa ceva.

    Dar au trecut 100 de ani, si azi oricine poate gasi orice, si face orice cu ele. Procesele industriale sunt atat de bine dezvoltate, si controlul lor atat de dezvoltat, incat problemele astea sunt triviale.

    Ce ramane e gestiunea barierelor de intrare. Intre LV si GaoPingMaoBao, producatori de genti ambii, diferenta nu vine din ceva specific produsului, care sa rezulte ori sa fie controlabil la nivelul materialelor ori a procesului de productie. Diferenta vine din controlul accesului pe piata, asa ca firmele ar trebui sa sustina cu doua guri si patru maini orice masura care creste calitatea, si deci complexitatea procesului de productie, si respectiv raritatea materiei prime.

  28. Mircea Popescu`s avatar
    28
    Mircea Popescu 
    Thursday, 7 January 2010

    @grid De unde vedem ca diferenta intre noi nu-i de teorie, cat de ideologie, sau ma rog, sa zicem culturala. Mie mi se pare fundamental adevarat si axiomatic evident ca alea nu-s mancare. Asta nu te obliga pe tine la nimic anume, dar nici de acord nu mai putem fi.

    Dar daca ceea ce zici tu e adevarat, si preferinta ta pentru fastfood e reala si asumata, atunci chiar nu vad ce te intereseaza ca o sa coste mai mult, tot asa cum un pret minim pe votca ruseasca nu ma roade pe mine cine stie ce, chiar daca-s fan si bautor.

    Am citit, si sincer sa fiu, nu mi se pare ca ridicolul e o cauza valida de-a face sau a nu face ceva, ca n-am dat in dela lu' als inca. Nici de pofta nici de grija altuia nu se moare, si asa cum poate ai ghicit, si taxa pe pungi mi se pare o idee buna. Ca sa-ti intorc indemnul spre lectura, stii cine-o fost Cato Porcius, si cum o ajuns sa i se spuna Porcius ? Noa.

    Da-n tot cazu', imi place sa vaz ca incet incet, pe masura ce digeri, observi ca n-are doar materie, ci si stil, si chiar meta-stil. Un adevarat produs decadent, articolul, si pana la urma o paradoxala proba contra lui insusi : iata ca se poate face orice, inclusiv arta de tipul I folosind sculele si cadrele tipului II.

  29. Mircea Popescu`s avatar
    29
    Mircea Popescu 
    Thursday, 7 January 2010

    @dAImon Bun venit in clubul comentatorilor arhilungi, Catalin va fi mandru de tine :D

    La prima observatie, perfect judicioasa de altfel, n-am aparare. Ridicolul e imanent in lume, cum am mai zis ;)

    Definitia aia a statului, ca arbitru si alt nimic, e motivul pentru care ma consider un liberal radical. Ideea cu asigurarea ca "drept" in virtutea faptului ca "accepti" societatea, ca un fel de plata compensatorie pentru relele aduse e interesanta, dar nu rezista. Nimeni nu te obliga sa stai in oras, e alegerea ta, si pe vremea cand orasele nu existau (adica sa zic acu 25 de ani, admite-mi licenta) lumea regreta faptul ca nu sta de fapt in orase "adevarate", ci in fade imitatii. Si astazi de altfel, plangerea bucuresteanului e ca Bucurestiul nu-i "un oras adevarat". Nu poti sa-i ceri societatii sa-ti plateasca daune pentru ca-ti satisface preferintele.

    Eu cred ca va mai trebui sa asteptam pana cand vom avea o dezbatere interesanta asupra unui subiect de interes public, in spatiul public romanesc. Altundeva decat pe bloguri, cu modestie zic.

    Dar da, de acord cu tine, si cum ziceam si catre Adrian : daca eram in Parlament probabil votam contra, dar aici pe blog pot visa in liniste. Nu-i doar ridicol, ci chiar si instructiv, asa ca per total zic ca iese-n polul plus, nadir latent si cl.

  30. În teorie, poate. Problema e: câți consumatori de țigări conștientizează în fapt că în prețul unui pachet sunt incluse jdemii de taxe? Și chiar de conștientizează, how many of them give a fuck? În felul în care văd eu lucrurile, individul care ia în considerare existența taxei e capabil de o decizie rațională în sensul ăsta. Ori actul în sine de a consuma un produs (după părerea mea) inutil cum e țigara nu prea are bază rațională.

    Cam tot pe-acolo și fast food-ul: efectul taxei nu va fi altul decât cel de a introduce bani în buzunarul statului. Ceea ce nu-i neapărat rău, în teorie. În practică, cât de eficient o să fie utilizați banii ăia? Și așa mai departe.

    Mai în glumă, mereu am zis că electronica e cam ca și gătitul (sau invers, depinde cum privești problema). Acum, întrebarea e: dacă numărul electronicelor cu piese „Made in China” e aproximativ egal cu cel al fast food-urilor (eu aș zice că-i cam pe la același ordin de mărime, sau undeva cu unul-două ordine de mărime mai mult), s-ar merita să plătesc taxă de chinezărie/turcism/rebut pe electronice? (Disclaimer: pe iPod-ul meu scrie „Made in China, assembled in California”).

  31. Mircea Popescu`s avatar
    31
    Mircea Popescu 
    Thursday, 7 January 2010

    Diferenta fundamentala, care zic eu ca schimba tot, e prezenta alternativei. Persoana care-i dependenta de nicotina n-are multa alternativa, ca nu se prea poate obtine decat din tigari. Chiar si asa, crezi tu ca nimeni nu-si pune problema azi, ma, eu oare sa stric 200RON pe tigari in fiecare luna, sau mai bine sa ma duc la agatat/in concediu/la film ?

    Persoanele care vor sa manance au cateva alternative (self made, restaurant, fastfood). Ideea ca cea care-i proasta sa nu mai fie macar subventionata duce, cel putin teoretic, la o indreptare a consumului spre celelalte doua. Da' nu-i nevoie de o decizie mai informata decat, "coae, ce cumpar din 10 lei astia sa-mi ajunga ?"

    Taxa pe produse din China e cu totul altceva, ca le identifici geografic nu dupa o calitate intrinseca. Dar o taxa contra masinilor poluante, de exemplu, exista si se practica. La fel cum exista taxe mai mari pe imobilele ce nu respecta anumite criterii (izolatii termice de exemplu), si pe diverse dezvoltari comerciale care prezinta riscuri deosebite (gambling, de exemplu).

  32. Chiar si asa, crezi tu ca nimeni nu-si pune problema azi, ma, eu oare sa stric 200RON pe tigari in fiecare luna, sau mai bine sa ma duc la agatat/in concediu/la film ?

    Eu sunt sigur că orice individ care muncește pentru banii ăia (adică nu un licean care abia așteaptă să primească bani de la părinți să-i dea pe țigări) își pune problema asta (na, atâta idee de cost de oportunitate are orice individ cu capul pe umeri... sper). Problema-i că decizia în sine o să fie una irațională: ce aleg între a-mi sparge banii + plămânii și a face altceva cu banii ăia? Păi uite, mai toți fumătorii aleg să-și spargă și banii și plămânii, fără a ține cont de taxe și nici măcar de faptul că există totuși alternative la fumat în sine.

    Taxa pe produse din China e cu totul altceva, ca le identifici geografic nu dupa o calitate intrinseca.

    Glumeam, evident. A existat și probabil încă mai există ideea asta preconcepută cum că tot ce vine din China e musai prost (să fiu sincer, nu cred că e așa de departe de adevăr; e din China, deci e ieftin => se renunță la câteva standarde de calitate în procesul de producție; e valabil la orice produs așa-zis licențiat: o chitară Fender mexicană n-o să sune ca una americană, care la rândul ei o depășește pe aia japoneză doar cu numele). În fond și la urma urmei, electronicele cum sunt ele fabricate în ziua de azi nici nu sunt făcute să reziste în timp. Dacă după doi ani începi să primești erori de acces invalid la memorie, nu stai să te mai gândești că s-au sărit câteva etape de testare ale porților logice sau că a fost prost siliciul.

  33. Mircea Popescu`s avatar
    33
    Mircea Popescu 
    Thursday, 7 January 2010

    Asta zici pana cand constati cam cat s-a prabusit consumul.

    Aminteste-ti tu cum in 1990 in orice birou se fuma. TOT TIMPUL. Aminteste-ti cum stilul de fumat al lui Cartarescu nu era o ciudatenie, ci norma. Aminteste-ti ca dintr-un tribunal intreg, 50 de judecatoare si 80 de grefiere scoteai poate cinci tone, mult sase tone de femeie in viu. Aminteste-ti cum TOTI tinerii fumau.

    Mai sunt oameni care aleg sa fumeze. Eu sunt unul dintre ei. Consumul meu nu s-a diminuat, ca n-a fost niciodata semnificativ. Dar mai tot restul lumii a simplificat masiv.

    In mod specific la electronice, problema-i asa : rata de progres tehnologic e asa de accentuata, ca nici nu prea merita sa faci piese care sa dureze 50 de ani. Exista produse chinezesti exceptionale, doar ca nu le gasesti la vanzare in Europa. Ca sa fim cinstiti, nici produsele romanesti de-acolo nu sunt cine stie ce mare chestie.

  34. Nu știu ce să zic, n-am prea apucat vremurile alea, nu știu cum stă treaba statistic și ar fi o treabă să aibă efect creșterea prețului la țigări (deși până și atunci există varianta de back-up: cumpărat tutun ieftin și rulat de mână). Chestia e că din toți fumătorii pe care îi cunosc eu (deloc puțini la număr), nici unul nu dă semne că vrea să se lase. Din ex-fumătorii pe care îi știu (mult mai puțini), s-au lăsat ori din motive de sănătate ori din vreo convingere personală, iar cei din urmă mi-au mărturisit că evident, asta nu i-a ajutat să economisească, compensând cu mâncare, narghilea sau alți înlocuitori de țigară.

    Asta explică și cum prin câteva din bodegile în care umblu mai că aș avea nevoie de un cuțit cu care să tai fumul. Iar locurile pentru nefumători sunt mai mereu goale (asta fiindcă dintr-un grup de zece oameni, măcar doi sau trei fumează, iar în cazul ăsta și eu, nefumător fiind, voi sta tot cu cei care trag de pipa subțire).

    In mod specific la electronice, problema-i asa : rata de progres tehnologic e asa de accentuata, ca nici nu prea merita sa faci piese care sa dureze 50 de ani.

    Chestia asta are sens o dată la câțiva ani. A fost adevărată pe vremea Pentium II-ului și III-ului, a devenit adevărată și când au apărut Core 2-urile. În rest, tind să cred că e exact pe dos: facem cât mai multe modele și brizbriz-uri pentru a accentua pofta de consum; producătorii de hardware au încercat să importe câteva din strategiile de marketing folosite în software (cu mențiunea că hardware-ul closed e mai closed decât software-ul closed). Nu le-a mers mereu, drept dovadă câteva epic fail-uri din lumea hardware: bug-uri de implementare, procesoare pe care prăjești ouă, hard-disk-uri care explodează și așa mai departe. Multe din ele au fost erori de fabricație și nu de proiectare (nu mă miră dacă și muncitorii chinezi fac cam ca și ai noștri: n-o fi bai dacă bagă 0.1mm în minus sau în plus la capul de citire/scriere, că nu se duce naibii discul în primele două luni de folosire). Eu spun asta având în minte ușoara stagnare în care a intrat industria după atingerea pragului de 3GHz (prag oricum cam irelevant în realitate). Adaug că Intel a renunțat anul trecut parcă la câteva centre de cercetare și și-a mai mutat încă o parte din catrafuse în China. Chiar și așa, chestia asta nu prea ne interesează pe noi, userii. Important e că mașina toacă biți (și că am luat-o rău de tot pe arătură, dar nu-i problemă, de-aici poți deduce că ăștia de la Intel au - sau au avut, nu se știe câți au fost concediați - câțiva bucătari foarte incompetenți).

    Dar să revin la subiect. Nu știu ce bias a avut presa când a mediatizat taxa asta (ceva îmi spune că a avut unul, nu știu dacă pozitiv sau negativ), dar aici te mai lovești de o problemă a românului: statul a introdus o nouă taxă, deci e clar că nenorociții-s niște hoți și vor să ne mai jupoaie de niște bani (și nici asta nu-i 100% departe de adevăr). Ei, cum îl faci pe Gheorghe să renunțe la ideea asta și să ajungă la cea că de fapt taxa e în beneficiul lui? Că altfel, după câteva săptămâni de televiziune pot să bag mâna în foc că Gheorghe al nostru o să uite și revine la McDonald's, fiindcă ceva-mi spune că efectul psihologic al mâncării (mâncare, otravă, nici nu mai știi ce și cum) e mai puternic decât cel al taxei.

  35. Deci sa va spun. Mi-am luat in japonia niste produse made in china super tari calitativ si super ieftine. Asa conditii in europa satisfacute simultan NU gasesti.
    Ca-s comerciantii loaze. Si consumeristii vite. Da in special consumetii. Si comerciantii.

  36. Mircea Popescu`s avatar
    36
    Mircea Popescu 
    Friday, 8 January 2010

    "Da in special consumetii. Si comerciantii."

    Si io zic.

  37. mircea, as fi de acord cu tine, dar legea asta este o pura tampenie.

    de ce? pai, din simplul fapt ca nu se aplica corect pentru toata lumea. parca legea ar trebui sa fie lege pentru toti. ori in propunere se subliniaza ca nu va exista o cota de impunere propriu zisa, ci aceasta se va forma in functie de cum isi negociaza firmele aferente contractul respectiv cu statul. adica, pentru cei care nu s-au prins, e clar favorizare si formare de monopol ori cartel(pd-l-ist sau nu)! daca te crezi liberal, ar trebui sa fi foarte impotriva acestei legi!

    p.s. pe aceasta cale, tin sa le multumesc inca odata desteptilor care au votat cu basexu! sa traiti bine!

  38. l.e. acum vad ca si tu esti impotriva, mea culpa! :)

  39. Mircea Popescu`s avatar
    39
    Mircea Popescu 
    Friday, 8 January 2010

    Bine, implementarile neaose nici nu prea pot fi luate serios in discutie, eu incercam sa vorbesc mai mult despre idee decat despre visele umede Berceanu Vanghelie & co.

  40. cartofi (si nu fulgi), porumb (si nu chipsuri)

    cartofi (si nu chipsuri), porumb (si nu fulgi) /:)

  41. Mircea Popescu`s avatar
    41
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 28 June 2011

    Dislexia salveaza Romania!

  42. bre' lasand asta, btw, zici ca nu mananci tu shaworma si etc?

  43. Mircea Popescu`s avatar
    43
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 28 June 2011

    Pai nu.

  44. n-ai mancat niciodata?

  45. Mircea Popescu`s avatar
    45
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 28 June 2011

    Pai eu am plecat din ro inainte sa ajunga saorma populara. Si de cind m-am intors n-am avut curiozitate. Am mincat taco in schimb prin toata America centrala si diverse pite cu carnuri+legume-mpaturite prin Africa, da' ce intelege romanu' prin saorma, nu, niciodata.

  46. si in turcia sau alte tari arabe, unde shaorma e oarecum nativa?

    meh, whatever. da' zic eu ca ar fi culmea sa nu iti placa.

    oarecum e mai elaborat de cat McD.

  47. Mircea Popescu`s avatar
    47
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 28 June 2011

    Pai distinctia importanta aici e dupa sursa, mai degraba decit dupa forma. Nu stiu cine maninca saorma in sensul ca si-o face el acasa, in general se pune problema sa cumperi ceva infectie dintr-o baraca.

  48. oi fi tu liberal, dar nu capitalist, doar idea e 'altii pot face mai rapid si mai ieftin ce ai tu nevoie, tu nu, deci cumperi'.

    da' ai ceva dreptate.

  49. Mircea Popescu`s avatar
    49
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 28 June 2011

    Poate ca fac ei mai repede, si mai ieftin, dar eu nu ma grabesc, si am bani.

    Pe de alta parte ei nu pot face mai bun (nu doar pentru ca nu-si pun problema sa incerce, ci de-a dreptul pentru ca nu pot). Ca rezultat, un oras se poate considera fericit daca are doua restaurante unde sa maninc eu la suta de mii de locuitori.

  50. Mihai B`s avatar
    50
    Mihai Binsigna de prim sositinsigna de trolinsigna pentru 1000 de comentarii 
    Tuesday, 28 June 2011

    eu imi fac shaorma si acasa. e foarte sanatiasa. ;)

  51. Mircea Popescu`s avatar
    51
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 28 June 2011

    Sanatoasa ? Satioasa ? Sa nu-ti iasa ?

    Mistere.

  52. shuper, faci si pita la cuptor sau e luata din supermarket, ca asa tot fastfood e, chit ca cumperi lipie, ketchup si carne separat. e doar mai curata.

    defapt asta e un dezavataj. eu am mancat de la diverse stand-uri de mai multe natii de arabi si gustul difera, fiecare are reteta lui.

  53. Mircea Popescu`s avatar
    53
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 28 June 2011

    Pai am citeva (2-3) feluri de pita pe care le cumpar, ca-s suficient de apropiate de piine in sensul propriu. Spuma de-aia poliuretanica coapta nu cumpar. Si da, mai fac si fetele piine, ce mare chestie ?

  54. era catre mb nu mp? trolwut ?!

  55. Mircea Popescu`s avatar
    55
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 28 June 2011

    Totul este catre mine! TOTUL!

    Uneori si catre altii. Dar intotdeauna catre mine!

  56. Esti un zeu, clar. Reincarnarea lu' ala M. Batran.

  57. Din pacate TED s-or gandit sa puna filme vizibile doar cu flash mai nou decat am eu, si n-am de gand sa fac upgrade. Bad choice.

    MIRCEA ARE FLASH OMFG BREIQNIK NEWS

  58. Mircea Popescu`s avatar
    58
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 28 March 2012

    Sigur nu ti-a scapat ceva ?

  59. Interesant numele astea de Buettner.

  1. [...] Doua la patiserie, doua la shaormarie… 2010 January 8 tags: sanatate, taxe si abcize pe mancare by Laura Driha … procente zic. Sau câte vreţi voi. Pentru că eu susţin dreptul omului de a-şi distruge sănătatea conştient. Şi suţin şi ideea de a face asta... [...]

  2. [...] exemplu ar putea fi recenta aventura cu petrolul din golf, un alt exemplu ar putea fi aventura pseudo-mancarii livrate de fast-food-uri (unde ma puteti citi chiar pe mine articuland argumentul comunistilor [...]

  3. [...] nu se rezuma insa la ei, luati de exemplu industria fastfood. Beneficiul de-a minca fastfood este egal cu beneficiul de-a minca orice mincare : iti trece [...]

  4. [...] colectiv. Daca McDonalds poate fi taxat pentru mizeriile pe care le adauga in mincare, si e foarte bine sa fie taxat, neAdevarul sau iRealitatea de ce n-ar putea fi, si de ce n-ar fi [...]

  5. [...] prost, din urmatorul motiv : firma pune pe piata un surogat. Cam ca si McDonalds, KFC si restul de vinzatori de gunoaie, sub ambalajul sclipicios si scuza cu iz democratic ca “dam unor oameni care altfel nu si-ar [...]

  6. [...] totusi pelicula chiar e predictiva. Treizeci-patruzeci de ani mai tirziu oamenii chiar ajung sa manince cacat si sa-si petrec timpul asteptind placizi (in formatie pe doua linii, baietii, in grupuri [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.