Oameni ocupati

Hai sa va spun un secret. Nu sunt un om ocupat.

Am o groaza de timp liber. Sigur, nu intotdeauna fix atunci cand mi-as dori. Mi s-a intamplat sa-mi evadeze proverbialele fete tinute-n lanturi in pivnita, si eu sa ma duc sa le recuperez, montez la loc in belciuge si biciui bine abia a doua zi. Sau a treia. Mi s-a intamplat sa lucrez de Pasti, si de Craciun, si de Anul Nou. Dar nu mi s-a intamplat sa "nu-mi vad capul de treburi". Ca-i capul meu, si-mi trebe. Altu' n-am.

Chiar daca uneori au loc evenimente exceptionale, chiar daca se intampla, si nu o data, ca imprejurari exigente sa ceara trei, sau sase, sau douasprazece sau douazeci si patru sau saptezeci si doua de ore de atentie incordata, totusi astea sunt, si raman, exceptii, intr-o mare de timp. Timp care se afla la dispozitia mea.

Am constatat ca sunt absolut singurul din toata tara asta care se afla in aceasta situatie. Ea e o situatie normala de fapt, dar aici apare bizara. Complet iesita din comun. Poate n-am intalnit eu inca oamenii care trebuie, dar ma indoiesc profund. Cred ca-i mai degraba o stare generalizata. Toata lumea e complet ocupata, are de munca cate 19 ore pe zi, face pipi direct in plosca dar nu ca o chestie exceptionala datorata unor circumstante cu totul si cu totul iesite din comun. Ca aia as intelege, sigur ca da. Dar nu, aici asa se desfasoara viata pur si simplu.

Alti oameni, in alte parti, nu se regasesc in aceeasi situatie. Alegeti-va ce persoana doriti din top managementul carei firme doriti dumneavoastra, de prelucrarea metalelor prin aschiere, productie de echipamente pentru automatizari industriale, design de mobilier sau arhitectura subacvatica, nu conteaza ce-i dansa, si veti putea constata ca omul respectiv iese cu prietenii, sta cu copiii, face ceva sport, are o viata sociala (dincolo de teambuildinguri si alte cacaturi surogate) si, inca si mai important, isi acorda timp pentru sine. Merge la o plimbare. Are un hobby. Tine o amanta. Face chestii, pentru relaxare. Face chestii pentru ca asa vrea. Pentru ca alege.

Nu stiu cum sa explic chestia ca sa fie usor de digerat, dar daca n-ai optiuni inseamna ca esti un bou.

Pur si simplu. Nu exista alta forma sau expresie adecvata, scopul vietii tocmai asta-i, sa-ti formezi si pastrezi optiuni, si daca tu te trezesti ca n-ai nici un fel de optiuni, si cu cat lucrezi mai mult cu atat ai mai putine optiuni, pai nu te supara, dar esti bou.

Ai o agenda, da ? Ea nu are voie sa fie niciodata mai mult de jumatate plina. Daca se umple, inseamna ca trebuie golita. Dintre chestiile care-s acolo, unele sunt mai importante, altele sunt mai putin importante. Bun ? Sunteti cu mine pana aici ?

Cele mai putin importante HARSTI. TAIATE. Jos cu ele. Ori se fac singure, ori le face altcineva, ori nu se fac deloc. Punct. PUNCT. Nu incape, si n-are de ce sa incapa discutie. Asta-i o chestie de-o banalitate dureroasa, care se invata in alte parti in scoala, nici macar in facultate, ci in general in liceu sau inainte. Si totusi, eu aici port discutii halucinante precum

@petre_fluerasu:	pfff, am ajuns cu programarea lucrurilor in iunie deja... uofff...
@Mircea_Popescu:	@petre_fluerasu Taie din cacaturi.
@petre_fluerasu:	@Mircea_Popescu pai tocmai, ca sunt doar sedinte and stuff like that... daca as pune si viata personala, s-ar alege praful :))))
@Mircea_Popescu:	@petre_fluerasu Zboara tot mei. Cand ajungi cu agenda plina, scrii o valoare langa fiecare chestie, le ordonezi si tai jumatate. FARA MILA.
@petre_fluerasu:	@Mircea_Popescu :)) si daca iese aceeasi valoare peste tot ca au legatura cu aceeasi viziune mare? ce faci atunci? tai viziunea? :))
@Mircea_Popescu:	@petre_fluerasu Dap. Daca e aceeasi valoare peste tot, tai tot si incepi de la 0. Inseamna ca ai facut rasol.

Sunt convins ca omul nu va urma sfatul meu, pentru ca-i pur si simplu prea radical si creeaza disonanta cognitiva, dar asta nu inseamna ca eu n-am total, complet si inalienabil dreptate.

Sa intelegem printr-o analogie. Fie o crasma. In aceasta crasma se serveste bautura. Daca tu stai mereu cu cana plina, indiferent ce bautura vine la servit, tu nu poti primi nimic. Bei ce ai acolo in cana, ce s-o fi nimerit. Asta inseamna practic ca pierzi oportunitati. Costul de-a tine agenda plina e incomparabil cu costul de-a goli agenda de jumatate. Explicam anul trecut care-i smecheria cu costurile ascunse, si fix despre alea-i vorba.

Daca nu poti prioritiza agenda inseamna ca lucrezi la un proiect care nu merita facut. Pur si simplu, si fara discutie, daca nu se poate imparti munca pe nivele inseamna ca ea nu-i de fapt munca, e ritual religios. Si daca nu-i munca, e pierdere de vreme. Renunta si cauta altceva.

Daca poti imparti pe nivele dar nu poti gasi oameni carora sa le-o delegi, inseamna fie ca ai o problema serioasa ca manager, in sensul ca nu stii forma oameni, nu stii gestiona echipe, nu stii pe scurt una sau mai multe chestii care tin de capacitatea de-a trai in societate, caz in care solutia e simpla si clara : ai a iesi din campul muncii si-a reintra in scoala, pentru a-ti intregi educatia cu acest aspect fundamental si indispensabil, fie ca munca respectiva nu merita facuta. Si daca munca nu merita facuta, inseamna ca tot proiectul e o prostie, care trebuie abandonata de indata. Si bonus, probabil trebuie sa-ti reimprospatezi cunostintele si intelegerile de bugetare, scris planuri de afaceri, chestii de-astea. Tot de baza, tot la scoala te trimit.

Este ca-s tacnit ? Is tacnit, ma baieti, da' sa va vedeti pe voi ce tacniti sunteti. Pe bune.