Kenning si rhyming slang

Sa incepem cu finalul.

Rhyming slang, adica argou rimat (suna chiar mai bine-n romaneste decit in englezeste, este ?) e un mod de-a codifica lexical limba. Spre deosebire de latina porceasca (zisa si pasareasca-n romaneste) care opereaza mecanic introducind silabe sau altminteri modificind ordinea normala a silabelor in cuvint, argoul rimat le inlocuieste cu niste echivalente presupuse intr-un sistem rimic de linie-si-cuvint (pe care nu mai reusesc sa-mi amintesc cum dracu-l cheama si n-am cartile alea la mine). Sa luam citeva exemple pentru edificare :

• Barnet (Barnet Fair) -> Hair.
• Berk (Berkeley Hunt) -> Cunt (cu variatia interesanta Mark Hunt, pe care-ati vazut-o probabil aplicata-n Trainspotting).
• Brahms (Brahms and Liszt) -> Pissed (ceea ce in engleza insulara-nseamna beat, nu furios).
• Bread (Bread and Honey) -> Money.
• Bristols (Bristol Cities) -> Titties.
• Bull (Bull and Cow) -> Row.
• [Have a] butcher's (Butcher's Hook) -> Look.
• Cobbler's (Cobbler's Awls) -> Balls.
• Crust (Crust of Bread) -> Head (de remarcat ca Loaf are acelasi sens din acelasi motiv, Loaf of Bread).

Bun si-acum, merita observat ca majoritatea acestor echivalente sunt vechi spre foarte vechi, o groaza gasindu-se notate ca atare de J C Hotten, 'A Dictionary of Modern Slang, Cant and Vulgar Words' din 1859 (si respectiv, tot in aceeasi perioada, Ducange Anglicus, 'The Vulgar Tongue. A Glossary of Slang, Cant, and Flash Phrases, used in London from 1839 to 1859'). E perfect posibil ca apples-an'-pears sa fie la fel de vechi ca primele scari din Albion, cit despre oats-an'-chaff... pai... vechi ca drumul Londrei, daca mi-e permis barbarismul.

Cum este posibil ca asemenea liste nesfirsite de echivalente arbitrare sa reziste veacurilor ? Ei, si-aici intervine minunea. Am facut de citeva ori experimentul, si va recomand cu caldura sa-l faceti si dumneavoastra, si eventual sa-mi povestiti rezultatele. Se ia una bucata domnita de virsta frageda dar nu prea frageda, stiti voi, cum ii mai buna de tinut pe genunchi, care sa fie vorbitoare nativa de limba engleza dar sa nu fi pus piciorul in Anglia niciodata, ci daca-i posibil sa nu fi pasit nici macar afara din nativul Kentucky, Connecticut ori New Mexico, si i se explica cum functioneaza chestiunea, ce-am explicat si eu mai dinsus.

Dupa care i se da sarcina sa ghiceasca echivalentele. Ce inseamna, o tu cea cu tenul la fel de alb intre sini ca si-n afara lor, bread, of "bread an' honey" ? Si-aici veti vedea surpriza surprizelor, o copila care nici macar nu stie daca Irlanda-i in vest si Scotia-n est ori invers, daca Cornwall e-n Tara Galilor ori in Anglia va reusi totusi sa va ghiceasca peste jumatate. Ceea ce in principiu ar trebui sa fie de-a dreptul imposibil, si de altfel e o excelenta masuratoare a vorbitorilor de limba engleza, pentru a-i deosebi pe nativi de straini.

Cum de-i posibil ? Pai este foarte posibil, pentru ca se exploateaza niste echivalente intre liste de cuvinte preordonate deja prin practica si uzul limbii, ceva foarte echivalent, sistematic vorbind, cu ce am discutat in articolul despre viata grea sau usoara. Pina la urma, la nivel structural posibilitatea argoului rimat decurge dintr-o anumita echilibrare a vocabularului unei limbi, o meta-masura foarte subtila, dar in acelasi timp foarte fina.

Limba engleza e in acest sens foarte, foarte echilibrata (echilibru care se poate atinge doar prin multa practica intentionala si constienta, iara nu automata si rituala, cum se practica uzul limbii-n Romania-n particular si-n est in general), echilibrata pina-ntr-acolo ca vorbitori de limba engleza care nici macar n-au atins problemele culturale pe care se bazeaza si din care decurge intreaga chestiune (ca pina la urma ce-i aia cockney si cine mai tine minte problemele socio-politice din Anglia Imperiala) totusi sunt ghidati de spiritul limbii direct spre victorie.

Ei, si de-aici putem aborda conceptul mai general de kenning. Kenning, din norvegiana veche, e o tropa a poeziei (si intr-o mai mica masura prozei) nordice (de la letoni pina la saxoni, daca-i pin-acolo), din soiul circumlocutiei. De-un exemplu, cine-i felli fjörnets, goða flugstalla (distrugatorul gigantilor, zdrobitorul trolilor) ? Pai nimeni altul decit Thor. Cine-i grennir gunn-más (al' de hraneste corbii) ? Pai, luptatorul o fi fiind. Ce-o fi ímun-laukr, ceapa (de fapt prazul) bataliei ? Sabia sa fie. Ben-grefill (sapa ranilor) ? Idem. Randa íss (gheata scuturilor) ? La fel.

Ei si iata, o intreaga istorie incepe de-aici, o mie si ceva de ani de poezie, o traditie mai solida poate decit traditia latina, va stau de-acum la picioare, odata ce-ati pasit pe-aceasta prima treapta.

Impoezire placuta.