Intrebari despre viitorul ulterior

Wednesday, 29 September, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Viitorul anterior, precum fara indoiala cunoasteti, este o forma verbala (am mai discutat cum e cu aspectul si timpul) in limba romana care descrie aspectul verbal de-a avea loc in viitor, dar inaintea unui alt eveniment si el viitor.

Viitorul ulterior in schimb este un timp al imaginatiei, si nu o forma a limbii, si in SF se foloseste pentru a descrie lucruri care se vor intimpla mult dupa. Mult dupa ce ? Mult dupa tot. Viitorul ulterior nu-i 1984 (cititi naintin eitifor ca sa-mi iasa rima, ty) si nici 2020 sau 2050. Viitorul ulterior e 12020 si chiar 107394. Mult, mult dupa.

Ei, am doua intrebari apropo de viitorul asta ulterior. Si anume :

Primo. Dat fiind ca planeta Pamint este compusa in majoritate (jumatate plus, dupa masa) din fier si nichel, va veni la un moment dat un moment dat in care o majoritate a masei Pamintului va fi fost (viitor anterior, admirati) deja transformata in artefacte de mina omului ?

Pentru ca energia-i ieftina in termeni de materie, si materia-i scumpa in termeni de energie (dupa un factor egal cu viteza luminii la patrat, precum sigur stiti), e perfect posibil ca omenirea sa ajunga sa foloseasca tot mai intensiv materia. Ce salvati Rosia Montana, in 12020 sau 107394 vom sedea pe ditai cuburi borgice si vom extrage incet, incet, ca orice mucegai, ultimele urme de materie din planeta care ne-a prasit si, pina la un anumit moment, ne-a chiar iubit. Dupa care a murit.

Teoretic imi pare ca-i posibil, credeti ca o sa se intimple ?

Secundo. Oarecum in legatura cu primo, si nascuta mai mult din raspunsurile inteligente ale directorului meu tehnic, ca sa vedeti cam ce se discuta in sedintele de strategie din board-ul Polimedia Srl, oare se va ajunge ca omenirea sa captureze o stea ?

Cine stie, s-o inconjuram cu panouri solare, la o anumita mica distanta in jur, asa fel incit sa-i captam energia ca sa ne actionam pompele de extras Pamintul din sine, de exemplu. In sensul acestei intrebari "a captura" inseamna ca mai mult de jumatate din energia radiata de o stea este, pe termen lung, capturata de artefacte produse de mina omului.

Teoretic si asta imi pare ca-i posibil. Credeti ca o sa se intimple ? Daca da, inainte sau dupa ce se intimpla Primo ?

Category: AICMF
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

27 Responses

  1. Cum plm iti pare posibil 2 ? Ca sa inconjori o stea pitica la o distanta la care sa nu transformi convertorul in plasma iti trebuie o sfera cu un diametru "enorm". Practic nu ai de unde a strange asa multa materie si nici energie sa o muti materia de colo colo nu-i posibil sa strangi. In sensul ca daca ai avea la dispozitie atata energie ti s-ar rupe de soare.

  2. Dar de ce s-ar obosi cineva sa manance o planeta intreaga cand are atat de multe planete la dispozitie? Scaleaza orizontal, nu vertical, ca e mai ieftin :)

    Iar cea de-a doua mi se pare realizabila, problema e transportul energiei acolo unde ai nevoie de ea. O retea interplanetara de sarme nu prea mi se pare practica, ma gandesc ca cel mai eficient ar fi un fel de lupa uriasa, care concentreaza energia de pe o suprafata mai mare intr-un oarecare punct, dar si-aici e mai tricky din cel putin 2 motive: orbita planetei si faptul ca in punctul ala e atat de multa energie incat probabil ca iti topeste planeta.

  3. man, eu zic doar atat, viitorul energetic nu consta in acumularea energiei la scara, ci in energie distribuita individual si independent.

    iar la unu, vorbeau astia mai invatati de planete rare, precum lumi de carbon pur sau lumi de petrol, gaze naturale, etc. iar cum conform unor domni, timpul si spatiul nu exista, exista doar masa si gravitatia, vom ajunge pe la ele pana prin 107394, daca desigur nu ne sparge ceva comeata pana atunci, ori nu erupe yellowstone-ul. ;)) poate nu pare posibil, dar acum 120 de ani nici zborul cu ceva motorizat nu parea posibil.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Thursday, 30 September 2010

    @Dr.A Poate ca-i convertor bazat pe plasma, ce stim noi ce-or face copiii copiilor ?

    De ce sa nu ai de unde sa stringi ? Mai conteaza si cit de subtire e convertoru', nu ?

    Pina-n final, ce zici tu imi suna ca aia ca n-ai ce pune in 4kb.

    @gheorghe Pentru ca planetele-s departe, sau pentru ca toate celelalte-s deja mincate, sau pentru cine stie cite motive.

    Cine stie ce se poate face cu cimpuri ?

    @Mihai Vorba-i nu cum o distribui, ci cum o produci/extragi.

    Si-n rest, vorbeau oarecari prostii domnii aia, carbonul nu-i capat de serie. Cam toate planetele formate in jurul stelelor ne-supernove sunt in majoritate fier si nichel din motive de interactiuni nucleare. Celelalte contin metale mai grele.

  5. de ce ganditi in termeni asa de complicati, energia va fi teleportata, nu e nevoie sa o captam/capturam, insa nu se va intampla deoarece o data inventata teleportarea, o sa teleportam direct materia pentru cuburile noastre borgice. desi eu zic ca or sa fie mai degraba niste chestii sferice.

  6. Iata si viitorul:
    "- Iubito, cum mai e vremea prin Husi... eu ma simt putin singur in deplasare, pot sa ma materializez in ...tine ? Imi lipsesti! "
    Ea se gandeste: "la naiba...tre sa-l deconectez pe Dorel, iar a aparut asta mai repede ...daca da un scan acum am pus-o"
    "- Imediat iubitule, stai sa scot copiii din realitatea virtuala si sa-i pun la somn"
    "- Dorele .. deconecteaza-te repede ca a aparut al meu!"

    ce planete...ce quasari .. ce probleme cu super-nove... tot astea de mai sus ne vor manca zilele inainte de orice gaura neagra .. ca vezi.. tot despre gauri negre vorbim

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Thursday, 30 September 2010

    @ioana Pentru ca tu rezolvi problema transportului si noi discutam problema extractiei.

    Si zici ca vom avea uterele biologice ?

    @Porcul de York Tu bag sama ca ejti daltonist. Gaura-i roz.

  8. teleportam direct extractia, putem teleporta orice, precum bebelusii din burta, daca te temi ca nu o sa mai avem pe unde naste. ca ti-a explicat porkul cum se vor face copiii.

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Thursday, 30 September 2010

    Tu, pe stilul asta de gindire isi inchipuia lumea acu 30 de ani ca vor face calculatoarele treaba si noi vom avea o groaza de timp pentru plimbari in parc. Uite ca acolo stau parcurile goale, ca noi avem alte chestii de facut. Decit daca este vre-un trendinez care sa sada pe-o banca cu laptopu-n brate si sa scrie indignat pe twitter despre cum i-o cazut o frunza pe tastatura si ce plm pazeste primaru' ?!?!!?

  10. ala de pe banca cred ca este prietenul meu, numai ca scrie pe site-ul pe care i l-ai dat tu. deci vezi ca se poate?

  11. Mircea Popescu`s avatar
    11
    Mircea Popescu 
    Thursday, 30 September 2010

    Vad ca se poate totul, daca avem prieteni :p

  12. Primo: Mi se pare mai probabil ca omenirea să părăsească definitiv și irevocabil planeta înainte să se întâmple asta. În sensul că până atunci călătoria în spațiu va fi fost (probabil) trecută cu mult de stadiul de lux.

    Sigur, dacă privim planeta ca pe o ființă vie (și îngăduie-mi să fac asta într-un context SF, și Asimov și-a permis așa ceva cu Gaia, iar eu unul pun destul de mare preț pe felul cum a văzut dânsul lucrurile), probabil că se va face experimentul de a transforma o planetă întreagă într-un soi de „android” și apoi într-un „robot” - aici în sensul de dispozitiv provenit complet din mâna omului. Dar mă îndoiesc că acea planetă va fi Pământul, mai mult dintr-un simț al tradiției decât altceva, deși orice-i posibil în 12020.

    Într-o altă ordine de idei, uite că apucăm vremurile în care tehnologia ne permite să descoperim planete care sunt teoretic capabile să susțină viața. [1] O bună parte e speculație, dar poate următoarea generație de oameni o să și apuce să colonizeze o astfel de planetă.

    Secundo: Asta se va întâmpla probabil înainte de Primo, fiindcă mi se pare o metodă oarecum rudimentară de a obține energie. O gaură neagră mi s-ar părea o resursă mult mai bună de muls.

    Teoria mea e că odată ce vom reuși să înțelegem mai bine găurile negre - înțelegere care va coincide probabil cu elaborarea unui model fizic standard, poate mult mai simplu din punct de vedere matematic și conceptual decât ce există acum -, atunci vom începe să facem pași ca și civilizație spațială. Asta se poate întâmpla mâine sau peste mii de ani.

    Bine, aici prin găuri negre înțeleg atât natura gravitației, cât și o sursă aparent inepuizabilă de energie, cât și topologia spațiului.

    [1]: http://science.slashdot.org/story/10/09/29/2248225/Earth-Like-Planet-That-Could-Sustain-Life-Found?from=rss

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 October 2010

    Bun, da' omenirea nu paraseste niciodata nimic. Uite Africa, "am parasit-o", da tot revenim dupa un diamant, un sclav, ceva.

    E faina ideea cu robotul, dar e o problema : datorita fortelor centrifuge miezul unei planete mari si pline e intotdeauna magma. Cit de mult poti structura magma ?

    Poate gaura neagra e mult mai capabila sa te mulga ea pe tine. Noi scoatem energie si din apa si din foc la ora actuala, daca-i pina acolo.

    Un lucru sunt insa convins : era modelelor matematice simple a apus definitiv. Ce-am prins cu Newton/Galilei a fost o singularitate, un noroc fantastic. Pe viitor vom "intelege" fizica doar prin intermediul a orase de masini de calcul numeric.

  14. Bun, da’ omenirea nu paraseste niciodata nimic. Uite Africa, “am parasit-o”, da tot revenim dupa un diamant, un sclav, ceva.

    M-am exprimat greșit. Nu-i musai ca Pământul să devină nici chiar un fel de Africa, dar nu va mai fi neapărat în centrul atenției; ci doar o planetă ca oricare alta, presupunând că în zece mii de ani de-acum s-ar putea face o descentralizare.

    E faina ideea cu robotul, dar e o problema : datorita fortelor centrifuge miezul unei planete mari si pline e intotdeauna magma. Cit de mult poti structura magma ?

    Presupun că tot pe bucăți, prin răcire treptată. Ba chiar magma răcită ar putea fi folosită drept componentă a șasiului „robotului”, dacă se dovedește a fi un material viabil. Din nou, pură speculație, dar zic că în virtutea SF-ului merge. :D

    Poate gaura neagra e mult mai capabila sa te mulga ea pe tine. Noi scoatem energie si din apa si din foc la ora actuala, daca-i pina acolo.

    Păi la modul mai general, gaura neagră s-ar părea că mulge informație, sub orice formă ar fi ea. Dacă ne dăm seama cum să facem o inginerie din asta („to engineer”, cum ar spune englezul), eu zic că putem să mulgem orice bucată din univers - inclusiv găurile negre deja existente - de energie.

    De fapt ăsta mi se pare unul din cele mai avansate niveluri la care am putea ajunge, având în vedere că ne jucăm deja cu fabricile universului. Mai departe de aici, să-și pună ei problema în (anul) 90210, că na, pe mine începe să mă depășească.

    Un lucru sunt insa convins : era modelelor matematice simple a apus definitiv. Ce-am prins cu Newton/Galilei a fost o singularitate, un noroc fantastic. Pe viitor vom “intelege” fizica doar prin intermediul a orase de masini de calcul numeric.

    Sunt și în același timp nu-s de acord. Complexitatea nu stă atât în ecuații/algoritmi - cred că jumate din simulările fizice constau în înmulțiri de matrice, sau programe chiar mai simple de atât [1] - cât în dimensiunea informației prelucrată de univers.

    Sigur, ce zic eu poate fi considerat a fi pură speculație [2], și chiar o bună parte din programele simple au în spate modele matematice foarte complexe. Ceea ce cred eu că contează aici e ideea ca reprezentările în sine să fie simple și să se mapeze ușor pe gândirea omului. Și aici într-adevăr, calculatorul e o unealtă esențială.

    [1]: Stephen Wolfram a simulat destul de detaliat curgerea unui lichid printr-un automat al naibii de simplu: http://demonstrations.wolfram.com/CellularAutomatonFluids/

    [2]: Feynman e încă unul din cei care au încercat să ducă fizica către ceva „mai simplu”, spre disperarea colegilor lui de breaslă. Îmi permit să dau un link către blog-ul propriu: http://lucian.mogosanu.ro/bricks/brick-quote-c/

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 October 2010

    E posibil. Totusi, problema vitezei, care pare o constanta universala, s-ar putea sa se demonstreze o limita mai tare decit limitele care ne constring la ora actuala, energia, fortele nucleare. Ca atare, intre a calatori o suta de ani spre alta planeta si a face din Pamint un fel de sita s-ar putea ca a doua alternativa sa fie o alegere preferabila.

    Problema cu magma nu-i neaparat cum o racesti, ci cum o impiedici de la a se incalzi la loc. La ora actuala ea nu e calda in virtutea inertiei, sau ca ramasita a unui eveniment stravechi. E calda pentru ca Soarele atrage pamintul cu o forta, care se misca prin centrul lui, ceea ce creeaza un lucru mecanic (acelasi care se manifesta prin oceane ca maree, doar ca ala-i sub influenta Lunii). De-aia planetele de la o anumita rezistenta in jos se fragmenteaza in asteroizi, de-aia nu poti avea planete oricit de aproape de o stea etc.

    E posibil cu gaura neagra. Adevarul este ca nu cunoastem mare lucru despre ele, si ca atare se pot dovedi complet diferite de ce ne par la ora actuala.

    Banuiesc ca se vor mula usor pe gindirea omului, dar nu pe mecanica ei. Banuiesc de asemenea ca fizica se va uni cu metafizica intr-un tot mult mai mare decit suma lor de azi inainte ca cele 4 interactiuni sa fie unificate. Pina la urma faptul ca automatul e simplu nu spune ca notiunea de automat e simpla :)

    Nu-i nici o suparare sa dai link unde-i da, daca-i relevant la discutie aia-i tot ce conteaza.

  16. viitorul anterior presupune a sta, candva in viitor, cu fata spre trecut. fireste ca tocmai acest artefact de pozitie influenteaza si forma gramaticala a acestui timp, in care participiul trecut e asezat dupa forma de viitor ("va fi" + "fost", adica cu viitorul inainte si cu verdele-n sus).

    viitorul posterior, care numai din pudibonderie este numit si "ulterior", asuma pozitia ceva mai putin comoda de a sta intors, intr-un moment viitor dat, cu spatele la viitor. de aici tragem concluzia, deloc surprinzatoare, ca o data ce ajungem in viitor, oricat ne-am suci, tot cu fata spre trecut stam. recte, viitorul posterior e imposibil din pricina ca ulterior viitorului nu e viitorul, ci trecutul.

    aceasta paradigma temporala e mult mai clar formulata in limba engleza, a carei gramatica postuleaza existenta unui "viitor-in-trecut" (future-in-the-past), precizand adica faptul ca viitorul nu e altceva decat o constructie a trecutului. cu alte cuvinte, ordinea lucrurilor e de asa natura incat, cu cat vrei mai mult sa pasesti mai mult in viitor, cu atat mai tare trebuie sa impingi curul inainte.

    apai stati dumneavoastra stramb si judecati drept - merita? gurile rele zic ca da. insa eu banuiesc ca le-a luat gura pe dinapoi...

  17. Mircea Popescu`s avatar
    17
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 October 2010

    Omg! Welcome back mey!

  18. Mircea Popescu`s avatar
    18
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 October 2010

    Apropo de discutia gramaticala, probabil ca te intereseaza despartirea timp-aspect despre care am scris mai inainte. ( http://trilema.com/2010/hai-sa-studiem-gramatica-impreuna/ )

    Pornind de-acolo nu mi se pare ca abordarea ta filosofica se mai poate sustine pe argumentul gramatical.

    Da-n principiu nu mi se pare ca asta o si invalideaza, nici ca-i invalida.

  19. @MP

    "E posibil. Totusi, problema vitezei, care pare o constanta universala, s-ar putea sa se demonstreze o limita mai tare decit limitele care ne constring la ora actuala, energia, fortele nucleare. Ca atare, intre a calatori o suta de ani spre alta planeta si a face din Pamint un fel de sita s-ar putea ca a doua alternativa sa fie o alegere preferabila."

    man, daca capturam energia unei stele si o concentram intr-un punct se presupune ca vom creea gauri de vierme. controland gaurile de vierme vom ajunge sa batem limitele vitezei luminii. si nu o zic eu, o zice hawkingul. :))

  20. Mircea Popescu`s avatar
    20
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 October 2010

    E pai stii cum e, daca vom reusi, da, da' daca nu, atunci nu. Cine stie ce piesa e necesara ca sa poti concentra energia aia etc.

  21. crede-ma ca daca capturam noi energia unei stele, nu va fi o problema o piesa cu care sa o controlam si utilizam.

    dar pana atunci va mai curge ceva apa pe somes si eu as cam fugi la femei, ca alea imbatranesc mai repede decat stelele. :D

  22. Mircea Popescu`s avatar
    22
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 October 2010

    N-ai de unde stii mei. Uite, am reusit sa capturam energia unui riu ori cascade inainte de-a fi capabili s-o transformam in curent electric. Ce mare lucru era, niste sirme bobinate. Da' daca n-o dus capu'...

    Cit despre femei, si batrine-s bune de-o ciorba.

  23. gd2cu~

    acu' ce-i drept in engleza exista si future-in-the-past ("i was going/about to leave, when..." - pentru viitor neimplinit in trecut, sau "i was soon to discover how wrong that was" - pentru viitor implinit in trecut), dar si past-in-the-future (clasicul viitor anterior, simplu - "in one hour, when i will have finished my work,..." sau progresiv - "considering that i will go to bed at midnight, at 5 a.m. i will have been sleeping for 5 hours").

    cel mai aproape de ipotetica forma de "viitor ulterior" se poate ajunge folosind gerunziul ("la ora 5 dimineata, voi fi fiind dormit de aproape 5 ore"), constructie deja fortata, dincolo de care nu se mai poate trece, cel putin nu in regim inteligibil.

    ideea e ca, in viitor fiind, orice speculatie privind viitorul "ulterior" seamana a dezgroparea trecutului. mai mult, orice incercare de pre-vedere a viitorului dintr-un punct ulterior prezentului devine pura necromantie - asta poate pentru ca viitorul e oricum indeajuns de tributar prezentului, iar a supralicita acest prezent sa devina (intr-un viitor ulterior) un soi de "mai-mult-ca-prezent" e totusi prea mult.

    heidegger prevedea, cred, ca raspuns la aceasta supra(so)licitare adresata naturii de a ni se revela pe de-a-ntregul si de a ni se pune la dispozitie (fortarea "situarii-la-indemana"), posibilitatea unei rasturnari (Kehre), ceea ce ar fi tocmai transformarea viitorului in trecut atunci cand viitorului i se cere prea mult.

  24. Mircea Popescu`s avatar
    24
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 October 2010

    Nu exista aia nici de-un fel in romana, da' daca ar exista cred ca ar fi mai degraba voi fi fiit dormind (participiul inexistent al auxiliarului plus gerunziul verbal).

    Problema care mai ramine este, prea mult pentru cine ? Uite ca eu zic ca daca putem mai mult ca perfectul, atunci sigur putem si mai mult ca viitorul.

    E drept ca s-ar putea rasturna, da' banui ca mai repede se imburda-n absurd decit in trecut. Mai ales pentru ca trecutul e o prea mare constringere care ne-ar ingadui atunci sa inchingam viitorul simplu venind la el din doua parti, a trecutului simplu si-a trecutului ca viitor perfect, si doamne fereste sa-l chiar prindem.

  25. pai verbul "a fi" are participiu ("fost"), numai ca "voi fi [fost] dormind" (constructia pe care o propui) nu prea are cum sugera viitorul din... viitor. mai degraba decat ulterioritatea, alcatuirea asta sugereaza trecutul. mie mi se pare ca numai folosirea gerunziului pentru auxiliar (si nu la verbul conjugat - "voi fi fiind dormit") are puterea de a sugera (cat de cat) posterioritatea fata de un moment viitor, pentru ca daca auxiliarul sufera modularea (si nu verbul "plin") atunci starea celui care "sufera" dormitul e invocata in mod direct si in principal (pentru ca accentul sa cada nu pe dormit ca atare, ci pe evolutia starii de somn, care ne intereseaza din perspectiva momentului ulterior adormirii).

    verbul "a fi" nu admite alt participiu decat "fost" - spre deosebire de "a fiinta" (fiintat) sau "a exista" (existat), participii care insa pot servi si drept baza pentru formarea modului supin (de existat, de fiintat). ma gandesc ca formarea neobisnuita a participiului verbului "a fi" se datoreaza faptul ca actiunea de a fi, primordiala fiind, nu poate fi "suferita" de o entitate ca un efect secundar, asa cum se intampla cu orice alt verb a carui actiune poate fi suferita. starea de a fi nu poate fi "suferita" decat de ceea ce nu (mai) este, de unde probabil forma cu valoare de trecut a participiului lui "a fi".

    mai mult nu pot gandi, ca deja ma doare capu' :)

  26. Mircea Popescu`s avatar
    26
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 October 2010

    Nu participiul ala, a fi, fost ca la a vedea, vazut. Celalalt participiu, ca la a vedea, a fost vazut. Se scrie la fel, dar primul e participiu prezent al doilea e participiu perfect.

    Banuiesc si eu alaturi de tine ca lipsa vine dintr-o rationalitate interna a limbii, care cum am mai zis gindeste pentru noi. Da' sincer iti spun ca si eu am ametit repetindu-mi formele propuse, voi fi fiind dormit, voi fi fost dormind, deja nu mai stiu clar care ce-i si parca ma ia somnul.

    S-o lasam deci cum cazu.

  1. [...] in trecutul imemorial si viseaza frumos la viitorul paralel. Diferenta intre cele doua este asa : viitorul ulterior poate fi atins in cele din urma, chiar daca dupa atit de multe generatii incit nimeni nu le mai [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.