Esti prost!

Am citit un articol bun pe blogul lui Alex Vicol. Spicuim cateva bucatele pentru a intra in tema, ca vreau sa spun si eu doua vorbe.

Daca te intreb daca esti prost, cel mai probabil vezi zice ca nu esti. In schimb, daca te intreb daca tu cunosti oameni prosti, cu siguranta vei raspunde ca stii foarte multi. Straduiste-te sa urmaresti, nu e foarte greu. Acum, acesti baieti pe care tu ii vezi ca fiind prosti, daca ii intreb daca sunt prosti, si ei vor zice la randul lor ca ei nu sunt, in schimb imi vor raspunde cum ca exista foarte multi prosti pe lumea asta, poate chiar facand referire la tine.

Observi o problema?

Judicios. Faptul ca sunt multi prosti, dar nimeni nu e prost denota ca-i ceva putred in Danemarca, ori in Spania, ori in Germania (sigur nu in Romania, pentru ca persoanele de fata se exclud, bine ?).

Un alt subiect tangential - cand accepti acuzatia cum ca esti prost? In ce circumstante? Cine trebuie sa o zica? In ce mod? Cat ar fi trebuit ca acea persoana sa te cunoasca?

Presupunand ca tu urmeaza sa scrii un comentariu, iar noi vom replica sec "noua ni se pare ca esti foarte prost", vei accepta asta? De cate dovezi ai avea nevoie? Sau vei refuza aceasta afirmatie ca fiind valida mergand pe principiul cretin "nu ma cunosti/astea-s prejudecati/eu sunt, de fapt, foarte smecher".

Din nou judicios, si cu asta am ajuns la fondul problemei, care scapa altfel acutei analize a autorului (pe scurt AAAA). Exista o ambiguitate fundamentala in utilizarea termenului de "prost". In primul rand, este o judecata obiectiva, cu referire la capacitatile cognitive ale individului caruia i se adreseaza. Asta inseamna primo inteligenta, secundo coordonare ochi-mana (ce blonda proasta, nu stie parca) si intr-o mica masura memorie, tertio. Ea poate fi folosita si figurat, evaluand negativ culturalizarea sau socializarea individului (n-ai citit X carte la moda ?! ce prost esti, respectiv ai pleznit-o pe Didina-n discoteca ca se uita la ala ? Ce prost esti, era fra'su.)

Dar in al doilea rand, si de departe mai des folosit, termenul de "prost" traduce o disputa de ierarhie. Nu se aduc in discutie calitatile obiective ale individului, ci situarea lui relativa "pe gardul cu baietii" fata de emitent.

Oamenii sunt fiinte sociale, si societate fara ierarhie nu poate sa existe. Ca atare, ea trebuie construita. Cea mai simpla metoda de-a o construi, specifica... prostilor (de data aceasta in sens literar, neam prost, oameni primitivi, neamuri de la tara) este sistemul biela-manivela a lui "ba, esti prost!" + cafteala. In aceasta fiziologie expresia "ba, esti prost" se traduce prin "hai sa facem schimb de locuri pe gard", sau prin "cra-cra", daca o cioara vrea sa ia locul alteia intr-un pom cu ciori, sau prin agitatiile gansacilor si cocosilor prin curte, cand unul decide ca i-o ajuns pozitia inferioara, sau dimpotriva, cand seful decide ca-i momentul sa puna la respect aspirantii cu figuratii.

Datorita acestei a doua, si mai frecvente utilizari, sunt mai multi prosti pe lume decat sunt oameni : toti ceilalti, intr-o societate ostila, precum de exemplu a aurolacilor sau boschetarilor, sunt niste prosti. Adica, suntem oricand gata de atac contra oricui, ca strategie pe termen mediu. Din aceasta perspectiva, expresia "persoanele de fata se exclud" chiar este un semn de civilizatie (si implicit si un semn de ipocrizie, asa cum il percep tinerii rebeli, intrucat civilizatia este, fundamental, ipocrizie), el indica pur si simplu ca nu intentionam sa sarim la beregata absolut oricui, absolut oricand. Un grad de civilizatie pe care eu de exemplu pot marturisi ca nu l-am atins, si sper sincer ca voi muri inainte de a-l atinge.

Obversul este ca aproape oricine abordat printr-un "ba, esti prost!" tinde la un raspuns imediat si visceral, de natura reactiei unei persoane careia ii comunicam frust "ba, am sa te omor." Exclamatia ca "esti prost" joaca rolul lasarii la o parte a normei sociale, urmeaza sa aflam care pe care. Ca atare, oamenii obisnuiti nu simt nevoia sa raspunda inteligent respectivei afirmatii, ci dimpotriva, simt nevoia sa raspunda violent. Cele doua nu se suprapun decat in rare cazuri, ceea ce are efectul pervers ca intareste convingerea ca omul chiar este prost, in cazurile (mai rare) in care afirmatia fusese facuta in sensul ei obiectiv, fara interes de angajament social.

Problema este agravata intr-o masura semnificativa de ramasitele gandirii proletcultiste in functionarea mintii contemporanilor, in special de ideea ca daca suntem toti oameni, inseamna ca suntem toti acelasi lucru, ca suntem egali. Ca atare, nu doar ca preopinentul nu-si poate reprezenta situatia in care nu va aflati, si nu v-ati putea nicicand afla in acelasi copac, si ca atare o judecata de natura "esti prost" nu poate fi decat candida evaluare obiectiva, dar odata reactia viscerala demarata, incercarea de a-i explica diferenta sociala care face absolut imposibila o interactiune in termenii pe care si-i inchipuie el adecvati nu poate fi interpretata de catre el altfel decat drept o insulta.

Situatie care naste bineinteles frustrari de-o parte si amuzament de cealalta.