Carmina Burana
Carmina Burana [Cantiones profanae cantoribus et choris cantandae comitantibus instrumentis atque imaginibus magicis] este numele unei colectii de poezie medievala, adunata undeva in secolul XII, apoi completata si revizuita de-a lungul a inca un secol-doua. Pe baza a 24 dintre cele 250 si mai bine de poeme, Carl Orff a realizat in 1935 o compozitie muzicala care-i probabil chestia la care va ganditi atunci cand auziti numele.
Culegerea este fascinanta pentru cei interesati de etimologie, istorie medievala (a artei ori a literaturii, a ideilor, a faptelor sau a societatii), pentru ca deschide o fereastra autentica, larga si bine plasata in chiar inima procesului de formare al Europei de mai tarziu din Imperiul Roman de mai inainte.
Credinciosi obiceiului Trilematic de-a va lua de ceafa si-a va introduce hapt in mijlocul chestiei, brusc si fara avertisment, haideti sa invatam impreuna latina medievala.
| Stetit puella rufa tunica; si quis eam tetigit, tunica crepuit. eia! |
stetit puella, tamquam rosula; facie splenduit, os eius floruit. eia! |
Deci sa trecem la treaba.
Stetit puella
Pueris, de unde vine vorba romaneasca puber, precum si mai rar folosita puericultura, numeste copiii in latineste. Puer, puella, adica copil, copila. (Extra credit : comentati notiunea puella aeterna - 10 puncte, oferiti echivalentul in greaca - 5 puncte, aratati-mi o reprezentare din epoca - 5 puncte).
Stetit e o forma verbala, verbul latin este sto, stare [steti, statum], care in romaneste a dat stau, stare, stai, stat, statut si asa mai departe. Stetit e forma de indicativ perfect, persoana a 3-a, care in romaneste s-ar traduce prin imperfect, "statea".
rufa tunica ;
Rufus, rufa e un cuvant in schimbare, din care se va naste rojo in spaniola, rouge in franceza. Tunica este "Vestis interior, corpori adhaerens, cui toga superinduitur." Nu-i asa greu : vesmant interior, lipit de corp, peste care se imbraca toga. Cum sa-l numim noi in romaneste ? Neglige, doara cum altfel.
si quis eam tetigit,
Si e conditionalul. Daca. Quis este pronumele substantival-interogativ, "cineva". Eam este pronumele personal, terta persoana, acuzativ, feminin. Tetigit e de la tactus, tactare, care-i verb si-a dat in romaneste tactil.
tunica crepuit.
Tunica stim deja, crepuit e tot verb, vine de la crepundia, un cuvant absolut obscur care numeste o zdranganea, o jucarie care face zgomot. Pentru sanatatea noastra mentala il vom traduce drept "fosnea".
Deci pana acum avem, "Copila statea, intr-un neglige rosu, care fosnea daca cineva-l atingea." Strofa a doua :
tamquam rosula;
Tam zice-se ca-i "Adverbium demonstrativum, indicans eodem modo, cum quam respondens." Iara nu-i greu, adverb demonstrativ, indica modul identic, se raspunde prin "quam". Rosula e diminutiv, de la rosa, pe care nu mi-e clar daca-l putem traduce, ca-l avem. Roza.
facie splenduit,
Facie, fata (adica chip), splenduit, de la splendens, care in romaneste a dat splendid, si-n latina inseamna stralucitor.
os eius floruit.
Os inseamna in latineste gura (os, oris, sens secundar, mai inseamna si os, ossis, adica os, in sensul principal), de unde vin in romaneste cuvinte precum orator. Eius este pronumele personal, terta persoana, genitiv (care n-are genuri, in mod paradoxal). Floruit, de la flos, floris, a dat in romaneste floare, si inseamna a inflori.
Deci ne iese "Copila statea, ca o roza chipul ii stralucea si gura ii inflorea.".
Destul de delicat, per total, pentru o trupa de ciomagari din "Evul intunecat", nu gasiti ?
Bonus : putintica muzica.
Tuesday, 23 March 2010
Erau ciomagarusi care vorbeau si scriau latina pe bata.
Tuesday, 23 March 2010
"Destul de delicat, per total, pentru o trupa de ciomagari din “Evul intunecat”, nu gasiti ?"
eh, nu cred man, pe langa latina, au imprumtat neneaii din evul mediu de la romani multe altele, cum ar fi coruptia si orgiile. doar obiceiul de a se imbaia nu l-au imprumutat. deh, mercantilismul si economia vietii! :))
Tuesday, 23 March 2010
@F S-o tina minte recipientu'... pai nu ?!
@Mihai Pai orgie fara baie ? Nu se poace draga. Trebe' sauna intai, frectie cu ulei parfumat, alea. Tu ce crezi, ca asa merge ?
Tuesday, 23 March 2010
mergeau cum mergeau si orgiile alea de prin decameron si povestirile din canterbury. si, in plus, se mai solda din vreme in vreme cu cate o ciuma sau cu cate holera, lucruri care compuneau un tablou medieval perfect...
Tuesday, 23 March 2010
Cine are lecturile la zi...
Wednesday, 24 March 2010
Sigur e vorba de kokofifi in poezie.
Wednesday, 24 March 2010
@Mihai Zici tu ceva...
@lexy229 Cine ? Cine ?
@Marian S Parca opinia publica ii fixase varsta asa la 30 ? Aia-i copila ? Asta in rosu e ca de fo' 14-15, as zice. De la simplu la dublu si inapoi ?!
Wednesday, 24 March 2010
Putin imi pasa mie ce zice publicu`. Sa se devoaleze !
Kokofifi, te rugam noi, arata-te ! Uite, am auzit eu pe surse ca Mircea iti face blog pe gratis si il gazduieste pe gratis. Numa` sa fie cu poze.
Wednesday, 24 March 2010
Eu niciodata nu am priceput de ce au asimilat nazistii Carmina Burana in ideologia lor ... dar eu nu pricep multe.
Si de ce Macbeth e opera cu ghinion ...
Nu am chef de curatenia de primavara .. pot s-o mai lalai pe aici?!
Wednesday, 24 March 2010
@Marian S E pai da. Din cauza voastra m-o parasit fetile si s-o dus la doctoru' sa-i saza pe canapei. Rusine!
@Luka D Vezi macar tu ce-ai mai ramas credincioasa anarho-paternalismului local. Cinste, zic.
Wednesday, 24 March 2010
In ce conditii poate sa infloreasca gura unei copile ? De ce-i copila imbracata in tunica rosie ? Si de ce ma poarta gandul neastamparat spre Belgia ?
Wednesday, 24 March 2010
Rosu sugereaza o chestie care va inflori mai tarziu in preocupari puritane precum "scarlet letter". Culoarea iubirii, deh.
Iar chestia cu infloritul e o figura de stil, una dintre cele mai vechi in scrisul europenesc, va a spune ca fata zambeste.
Wednesday, 24 March 2010
Cinste si virtute ... e ceva in loc de muie seaca ...
Wednesday, 24 March 2010
Cand eram ficior la mama se zicea prin Cluj ca "cinste si virtute, sa avem ce bea si s-avem ce fute". Da' acum nu se mai zice. Banui ca din cauza c-ar fi ce, da' nu mai este cine.
Wednesday, 24 March 2010
Mey da ce seamana latina asta cu o romana stricata.
Wednesday, 24 March 2010
Din cauza ca-i putin defecta, da' acu ce vrei si tu, dupa ce-o stat sub pamant atatia ani ingropata.
Wednesday, 24 March 2010
Nu-mi place lentoarea clujenilor. Back to Masters of Horror ... Ha ha haaaaaa ha ho ... cred ca pe Price niciodata nu-l voi uita pentru rasul (il pot numi asa?! ) inconfundabil ...
Wednesday, 24 March 2010
Nu-ti place lentoarea clujenilor ca n-ai avut norocu' sa-ncepi sexu' vineri seara si sa scapi luni pe la pranz.
Wednesday, 24 March 2010
foarte frumos!
Wednesday, 24 March 2010
Ca si aveau ei pe vremea aia neglije
Wednesday, 24 March 2010
Apropo' de sex ... m-am decis, ma fac prostituata ...
Wednesday, 24 March 2010
@kokofifi Mai poftiti. Maine aducem si canapele. De plus.
@dadatroll Pe vremea aia aveau numa neglige.
@Luka D Mai bine curva. Zic si eu.
Thursday, 25 March 2010
Ar fi o precizare: "canturile" din Carmina Burana nu-s spoliate de sexualitate, ba dimpotriva!
Chiar in textul cu pricina, in a III-a parte, domnisoara cu "gura ce infloreste" ne spune ‘‘dar chom Venus also fram;/caritatem magnam,/hohe minne/bot si ir manne’’ adica " Venus aparu indata, si-i dadu mare dragoste barbatului ei..."(nu Venus, ci copila in rosu!)
Cam asa se transforma imaginea idilica intr-o experienta destul de pamanteana.
In general, culegerea e plina de simboluri si aluzii sexuale "mascate" in forme minesaengeresti din vreme.
Ar mai fi multe de spus, am vrut doar sa subliniez doar faptul ca sub valul poetic/trubadur se afla acelasi decameronian terre-a-terre leitmotiv...
Bec, P. (1984). Burlesque et obsce´nite´ chez les Troubadours: Pour une approche du contre-texte
me´die´vale. Paris: Stock.
Bernt, G. (1978). ‘‘Carmina Burana,’’ Die deutsche Literatur des Mittelalters: Verfasserlexikon (2nd, K.
Ruh, et al. completely rev. ed., Vol. 1, pp 1179–1186). Berlin, New York: Walter de Gruyter.
Bischoff, B., & Burana, C. (1970). Vol. 1: Einfu¨hrung; vol. 2: Faksimile (1967). Munich: Prestel.
Brunner, H. (1970). ‘‘Epenmelodien,’’ Formen mittelalterlicher Literatur: Festschrift Siegfried Beyschlag
zu seinem 65. Geburtstag von Kollegen, Freunden und Schu¨lern, ed. Otto Werner and Bernd
Naumann. Go¨ppinger Arbeiten zur Germanistik (Vol. 25 pp. 149–178) Go¨ppingen: Ku¨mmerle.
Caesarius of Heisterbach. (1929). The dialogue on miracles (trans. H. von E. Scott & C. C. Swinton
Bland), with an Introduction by G. G. Coulton. London: George Routledge.
Camille, M. (1997). ‘‘Manuscript illumination and the art of copulation’’, constructing medieval
sexuality. In K. Lochrie, P. McCracken, & J. A. Schultz (Eds.), Medieval cultures (Vol. 11, pp. 58–
90). Minneapolis, London: University of Minnesota Press.
Carmina Burana. (1930). Mit Benutzung der Vorarbeiten Wilhelm Meyers kritisch herausgegeben von
Alfons Hilka und Otto Schumann. 2 vols. Heidelberg: Carl Winter’s Universita¨tsbuchhandlung.
Thursday, 25 March 2010
Vad ca te-am lovit in aria de interes.
Fara a contesta teza in general, care nu-mi pare contestabila (si intamplator, imi pare normala, in sensul normativ al termenului), no pot totusi trece peste impresia de pastisa ulterioara a acelei parti a III-a pe care o citezi.
E mult mai germanica decat latina anterioara, si in general pare adaugirea cu creta a unor liceeni intru imbunatatirea unui semn de circulatie.
Nu pentru ca semnul de circulatie n-ar fi continut, de la bun inceput, in subtext, si inca mai bine exprimat astfel, ceea ce pustii au adaugat, pedestru. Ci pentru ca ei n-au avut echipamentul cu care sa remarce prezenta.
Thursday, 25 March 2010
Versetul al III-lea e parte, nu e adaugire (dac-am inteles bine).
In multe din poemele continute, latina alterneaza cu o forma de gramana primitiva. E interesant ca citind si evitand sa discern sensul exact, eufoniile din amestecul ala imi provoaca reflexe de recunoastere a sensului!
Seama usor cu catalana, si cu unele dialecte din Abruzzi.
In fine, pentru cei ce stiu cateva cuvinte latinesti, saxone, apoi ceva italiana, franceza, cred ca un text catalan nu e imposibil. Friulanii nu-s departe...
Poemele "germane" din text sun in numar de 55. De aci si interesul germanilor pentru opera asta.
Inca se cearta studiosii pentru originea versificatiei: a fost latina si strofele germane s-au aliniat sau viceversa...
Ovidiu e si el acolo, cu metafore de fine de vers.
Thursday, 1 April 2010
Observ cu oarecare tristete ca nimeni n-a incercat macar sa obtina bonusurile si punctele oferite in text ;/
Thursday, 1 April 2010
Pe-aici pe la noi pe planeta, cu cat e macelu' mai mare, cu atita si arta - chestie de catharsis. Ceva tre' sa faci, nahui blya' - ori pui mana pe topor, ori pe fluier (scripca, lauta, balalaica scl.)
Artistii si ciomagarii sunt forme distincte ale cetateanului european, spre deosebire de Extremul Orient unde cele doua forme converg in aceeasi persoana intr-o chestie yin-yang, ca de obicei: arta ciomagului - ma rog, bastonului.
Thursday, 1 April 2010
@Marius Iti reamintesc sketchul lui Carlin, "to fuck with a stick".
Monday, 24 June 2013
Priapism.