Are piata, n-are piata...
Totul a inceput de la o discutie :
| Mircea_Popescu: | Sunt eu singurul care vede o problema strategica in a avea 80% din piata ? |
| @stefanionescu: | @Mircea_Popescu depinde de piata |
| Mircea_Popescu: | @stefanionescu Nu prea. |
| @stefanionescu: | @Mircea_Popescu ai niste exemple? |
| Mircea_Popescu: | @stefanionescu Orice exemple vrei. Daca duci 80% din piata inseamna ca-i comodizata si iti pierzi vremea. |
| @stefanionescu: | @Mircea_Popescu Nokia - 7k aplicatii disponibile, Blackberry 5k, Android 50k/400m download, iPhone 250K/4B+ down |
| Mircea_Popescu: | @stefanionescu Nu exista aceasta imaginara "piata a aplicatiilor pentru telefoane" asa in general. Nu-i inca o piata. |
| @stefanionescu: | @Mircea_Popescu pe una din platformele alea, din 2008, e $1 MILIARD+ profit doar catre dezvoltatori |
| Mircea_Popescu: | @stefanionescu Da, dar tot nu-i inca o piata. Volumul nu-i singur suficient, pur si simplu nu-s suficient de integrate inca. |
| @stefanionescu: | @Mircea_Popescu daca iti trimit un linc care demonstreaza exact contrariu, ii dai retweet de 20 ori in urmatoarea saptamana? :) |
| Mircea_Popescu: | @stefanionescu Lol l-ai cautat 2 saptamani ? |
| @stefanionescu: | @Mircea_Popescu nu, am revenit la birou si o discutie mi-a reamintit de prejudecata ca app. mobile nu au piata, desi altii fac miliarde :)) |
Bun. Inainte de-a porni la disectie, sa ne limpezim distributia. Eu sunt eu, iar tipul este absolvent de mate, a mai facut ceva specializari, a iesit putin pe-afara, lucreaza la o firma care face instalatii de publicitate outdoor (chestiile alea pe care scrie mare Metro, de exemplu) care-i asigura o oarecare siguranta si independenta, si vrea sa-si foloseasca platforma asta pentru a-si cladi un mic imperiu. Ca orice adevarat fiu al Olteniei e foarte ambitios, ceea ce-i bine.
Am putea fi rautaciosi gasind ca a te lauda cu National Guild of Hypnotists of New Hampshire si respectiv cu valoarea agregata a unor chestii la care esti actionar - ca si io-s actionar la JPM, si mai nou chiar la BP, pe perioade scurte - denota o oarecare confuzie a broscutei asupra marimii relative a lacului. Am putea, dar ar fi bine sa nu fim, pentru ca nici o broscuta nu poate fi altfel decat confuza pe tema aia, si cam riscam sa ne facem de ras pe-acelasi calapod.
Si-acum, detaliile : e gresit, dintr-o perspectiva logica, sa ceri exemple cuiva care face o afirmatie negativa universala. In functionarea discursului, exemplele servesc doua roluri importante, si numai doua : sa demonstreze afirmatii pozitive particulare (exista cel putin un X cu proprietatile k, p etc) si sa infirme afirmatii negative universale (nu exista nici un X cu proprietatile k, p etc). Cu alte cuvinte, exemplul se da intotdeauna de catre cel care afirma, cand afirma ceva de primul fel, si intotdeauna de catre cel care raspunde, cand raspunde unei afirmatii de-al doilea fel.
Aceasta problema scoasa din discutie, sa venim la ambiguitate. Limba romana are avantajul major, observat de Tutea daca bine retin, ca gandeste pentru tine. Pur si simplu folosindu-i corect gramatica si normele discursive vei produce afirmatii ingloband un minim nivel de inteligenta. Asa cum apa pe un plan inclinat curge la vale, tot asa vorbirea, pe planul inclinat al limbii romane, curge inspre sens.
Aceasta inestimabil de valoroasa proprietate este, pot eu presupune, rezultatul direct al aplicatiei experimentale neintrerupte pe-un lung interval de timp. Faptul ca sute si mii de generatii de oameni au explorat posibilitatile discursive ale limbii romane le-a permis sa observe care directii merg prost si sa le interzica la nivelul limbii, respectiv sa observe care merg bine si sa le prefere. Practic, daca vorbim limba romana corect ne impartasim din tezaurul inteligentei si experientei agregate a tuturor inaintasilor nostri, pastrat intr-o oarecare masura in limba asa cum nucul e pastrat intr-o oarecare masura in nuca. Acest plus de capacitate de-a gandi nu-i neaparat diferit de inteligenta simpla, si practic intre un tip mai destept dar ignorant in folosirea limbii, si unul ceva mai prostalau, dar priceput, ne putem trezi ca totusi cel de-al doilea gandeste mai bine. Nu ca isi exprima prostia lui, asa cum e ea, mai rasarit, ci de-a dreptul ca spune chestii mai cu miez decat celalalt. Mirabilis in ecclesia deus.
In practica, unul dintre principalii inamici ai acestei parghii, sa-i spunem ei, este ambiguitatea. Omul care vorbeste cu acelasi cuvant despre doua chestii diferite nu se poate folosi de parghia limbii pentru a-si ridica greutatea, pentru ca a rupt-o. Na-ti-o franta ca ti-am dres-o, o parghie rupta nu ridica nimic. Pe de cealalta parte, ambiguitatea este metoda favorita a limbii romane de-a trata noul. Spre exemplu, cuvantul "cale" si cuvantul "drum" denota, dintotdeauna, ceva. Apare calea ferata. Cum i se spune ei ? Drum de fier. Pai bine. Dar e drum ? E, intr-un anumit sens. Dar in ce masura regulile care se aplicau pana acum vorbei "drum" si vorbei "cale" se pot aplica pe mai departe expresiei neologistice ? (Si observati c-am ales anume un neologism de-acum o suta de ani, ca sa nu ziceti caaa).
Ca sa amplifice nenorocirea, in multe domenii fundamentale lumii moderne, precum de exemplu problemele economice, limba romana este mult ramasa in urma - semn, pecete si pata a totalei lipse de preocupare fata de atari probleme in care ne-am scaldat lungi intervale de timp - asa incat se balaceste in ambiguitate.
Spre exemplu, vorba "piata". Nu-i tot una sa spui "nu exista o piata", in sensul tehnic, ala pe care englejii-l numesc prin "market", si despre care fac "teoria pietelor eficiente", si respectiv sa spui "are piata" despre un obiect anumit, in sensul impropriu, ala pe care ar fi mai bine sa-l numesti "are cerere" sau "face dever". Asa limpezit, se vede clar ca nu-i tot una sa faci dever si sa ai piata.
Uite de exemplu sfanta Liturghie. Are ea dever ? Pai are, ca-i plin de lume care furnica in toate partile, cand se baga liturghie. Deci, intr-un sens, "are piata". Da-n celalalt sens, adica-n cel propriu, n-are, ca nu o vinde si mai ales n-o cumpara nimeni, de la Simon Magul incoace.
Cam asta-i si problema cu aplicatiile lu' telefoanele mobile. Sigur ca au dever. Da' inca nu-s o piata. Vor fi o piata atunci cand va exista o piata, un soi de Amazon, tinuta de terti, unde persoane (tot terti) sa vanda si sa cumpere obiectele respective. Ca preconditie platformele vor trebui standardizate, si-asa mai departe. Cum este acum la programare, programarea in C are o piata.
Si asa, de despartire, sa observam in treacat ca toata discutia asta rateaza complet teza initiala, pe care nu pare s-o recunoasca - ceea ce denota o oarecare incultura in problemele economiei si managementului strategic, si alaturi de reactiile celorlalti imi confirma neste presupuneri de-ale mele pe care ma apucasem sa le verific - si nici s-o inteleaga - ceea ce nu denota nimic.
Pot trage fara ezitare concluzia ca rata cursului valutar depinde in cea mai mare proportie de rata de schimb a cuvintelor intre limbile respective, numerele fiind doar un accesoriu acestei fundamentale activitati umane, dar mi-e ca se vor supara pe mine si contabilii, relegati printr-asa observatie rolului secundar pe care dansii in fapt il chiar merita intr-o alcatuire functionala, si se vor supara si lingvistii, mutati dintr-o data in centrul atentiei publice si trezindu-se dintr-o data cu niste probleme in brate (precum, de exemplu, asigurarea bunastarii publice si pensiilor pensionarilor) pe care ar prefera sa le ignore cu totul.
Noi sa fim sanatosi.
Tuesday, 29 June 2010
Ma uitam ieri pe teveu. Cica ar fi vreo 70 de milioane de euroi paguba in bugetul statului provenita din evaziunea fiscala.
Pai sa tot iei bani de la bugetari, pensionari si someri.
A, scuze, eram off-topic.
Tuesday, 29 June 2010
Nu esti off-topic, si nu esti nici macar asa de smecher cum iti inchipui tu. Da' nici pe departe.
Esti in schimb in urma cu evenimentele, da' in urma rau. Chestia s-a discutat aici, acu fo' 6 saptamani ?
E rau ca nu vrei sa pui mana si sa citesti o carte cand te intereseaza ceva, gen programare si sisteme de operare, dar in schimb iti formezi pareri la televizor. Pentru tine zic ca-i rau, ca mnoa, mie mi se cam frange daca te faci de ras mai mult sau mai putin.
Tuesday, 29 June 2010
M-ai pus in cc la tuiter si am avut rabdare sa citesc doar primele 3 paragrafe de aici :)
Ai atat de multe 'certitudini' (presupuneri) false ca imi e si lene sa incep de undeva...
Doar un linc mai dau legat de discutia despre piata aplicatiilor mobile si consider ca e caraghios sa mai punem in discutie ideea (nu zic eu, ci de tipul intervievat de CNBC):
http://8d.ro/l/7fa
Ciao!
Tuesday, 29 June 2010
Deci industria=piata mei ? Tsk tsk.
Tuesday, 29 June 2010
Măi, ori nu m-am prins eu, ori piață există, și anume din partea iPhone și Android (poate cel din urmă mai puțin), care au servicii integrate, cum spui și tu. Și ca să-mi susțin afirmația, uită-te doar cât de mult [tiobe.com] a crescut cota Objective C-ului, care fix spre iPhone duce.
În restul cazurilor, lipsa de standardizare (a Linuxului pe dispozitive mobile de exemplu) se va remedia în scurt timp, deși sincer după mine ar putea să rămână și așa, iar ăștia care vor ușurință în utilizare, funcționalitate și alte bălării să cumpere iPhone și telefoane cu Android, sau să aștepte după Meego. Între timp, eu unul prefer să folosesc telefonul la vorbit. :P
Tuesday, 29 June 2010
Nu-i o piata mei, atata timp cat un producator detine platforma, si-si da cu parerea ca nu lasa porn, ca nu lasa adobe, ca alea.
E o simpla schema de deferred payments, practic dezvoltatorii lucreaza toti ca sclavi pe plantatia lu' patronu' platformei, si el isi alege pe care-i plateste. Restu', foamea. Nu-i nici intr-un fel diferit de minele de diamante de prin Africa, de exemplu. A sapa dupa diamante nu se confunda cu piata diamantelor, care-i in Roterdam, nu-n Transvaal.
E o finete, ce-i drept, dar fineturile nu-s neaparat neimportante.
Tuesday, 29 June 2010
Apăi grădina lui Jobs clar nu e piață *liberă* în vreun fel.
De fapt, dacă ar fi să mergem după definiția asta, n-o să existe în veci o piață (unitară) în domeniul ăsta. Concurența aici nu se dă la software (care oferă aceleași funcționalități - plus minus epsilon - peste tot), ci la dispozitivele propriu-zise, piața rămânând tot aia a telefoanelor (sau a platformelor de dezvoltare?).
De portabilitate de pe iPhone OS pe Android, pe Windows Mobile și mai încolo, pe Linux, nici nu îndrăznesc să vorbesc. Poate o să existe o astfel de „piață” în cazul în care una din platformele sus-menționate devine ceva gen Windows. Ori eu nu știu câtă lume își dorește să repete coșmarul ăla urât.
Tuesday, 29 June 2010
Noa vazusi ?
Tocmai aia-i chestia, ca Tilica se crede el "entreprenor", ca o preluat principala chestie pe care-o percepe el ca deosebeste afacerea de salar : variabilitatea castigurilor.
Da' nu il duce capu' sa observe ca de fapt nu-i un afacerist, ci un fraierist, c-o luat variabilitatea cu limita pe upside, ca veci pururi n-o sa-ti permita proprietaru' septelului din care faci parte sa castigi mai mult decat sa nu mori de foame. Practic un fel de star system pentru softisti, munceste tu de dai in branci si poate intr-o zi vei avea noroc.
Gen de confuzii pe care le perpetueaza "coacherii" si "expertii" de douaji de ani cu ambitii de mici zei. Spre nenorocirea lor si incantarea oamenilor de afaceri pe bune, care au din ce scoate miliardele.
Tuesday, 29 June 2010
Fara sa contrazic chestia cu "tarlaua Apple", arunc un link catre o poveste de succes programatoristic: http://za.pn/42.
Tuesday, 29 June 2010
Ceea ce e bine. Exemplul canonic de succes pe platforma altuia o constituia in mintea mea Farmville pe Facebook.
Tuesday, 29 June 2010
Ideea aplicatiilor de 1$ circula de prin 98-99. A fost nevoie de 10 ani ca sa devina realitate si-n felu' asta mici dezvoltatori (sau amatori) au in fine acces la o bucata de placinta.
Apple e dictator in domeniul mobilelor (programelor), cetateanul programator trebuind sa respecte "codul" impus, tehnic si etic...
Dar poate ca e asa cam peste tot: vrei sa ai un stand la Bega, pai atunci trebuie sa ai vitrina spalata, sa dai cu mop-ul, mobilierul sa nu fie ciuntit. Nu vrei? Foarte bine! Poti sa-ti iei o masa de ciment in saptesute si sa vinzi ciorapi de plastic.
Exagerez putin, strict din motive plastice...
In ograda Mac patrunzi cu programe pentru MacOs. Nu-s mari restrictii acolo, nu exista un Apple Store pentru certificare. Doar ca programarea e ceva mai "grasa" si nu chiar la indemana oricui...
Tuesday, 29 June 2010
Ceea ce atinge intr-un fel cheia problemei. Aplicatii grafice de nivel flashgame, ma rog. Fix pix, imo. Dpdv al programarii sunt mai degraba echivalentul unui tip ce-si zice Rocket Scientist c-o lansat odata de 4 iulie niste artificii.
Tuesday, 29 June 2010
Justa observatia!
Dar sunt unii care concep si chestii mai avansate, in afara de programele de trei-lulele-trei-surcele. Iar astea nu costa 1$.
Dar ca sa revin la subiect: antreprenoriatul asta al tipilor din Apple Store aduce binisor cu firmele de constructii "atasate" primariilor. Adica firmele-s private, n-asa? dar primesc contracte de stat, fara licitatie. De pilda pentru ANL. E un fel de liberalism de apartament.
La fel o fi si cu afacerile online-romanesti. La fel e si cu aia care lauda Vestul, dar o fac de la o terasa din Crangasi.
E un microclimat.
Tuesday, 29 June 2010
Da. Un microclimat de lene intelectuala, de unde-i un penis sa manance si gura mea ceva (1, 2) si asa mai departe.
Pentru ca in continuare omenirea crede ca poate supravietui prin grup.
Tuesday, 29 June 2010
Asta cu grupul o fi pentru un alt trilemic articol...
N-am nimic cu grupul, dar nu-mi place gloata.
Tuesday, 29 June 2010
O distinctie pe care as fi facut-o mai demult, daca reuseam sa ma conving cumva ca exista grupuri care nu-s gloate si totusi scaleaza.
Tuesday, 29 June 2010
Din lista aia cu A mare de bloggeri nu trec decat pe la zoso. Din cand in cand, ca ma amuza...
In rest, nici nu-i prea cunosc. Si nici in RSS nu-i am. Si nici nu prea au ce sa-mi spuna, probabil au clientii lor.
Hai sa zic ca Royal Society ar fi un grup (ca sa nu cadem in pacatul comparatiilor moderno-procentuale) si ca probabil pe stadion avem de-a face cu o gloata.
Dar vezi, in ambele cazuri foloasele se trag de catre membri. Prin urmare grupul/gloata pot fi autosuficiente (adica iar-apare microclimatul ala) din multe puncte de vedere. E ca un corpuscul multicelular.
Tuesday, 29 June 2010
Cred ca-i mult sa spui ca foloasele activitatii Royal Society se trag de catre membri - ce mare folos o fi avut Darwin de pe urma teoriei evolutiei (care-mi pare asa, extemporal, cam cea mai notabila reusita a grupului respectiv).
Intr-un sens mai larg, ai dreptate, grupuri de-astea "monastice" au cele mai bune sanse de-a ilustra asa o diferenta grup-gloata. Totusi, ele necesita niste chestii, niste chestii a caror lipsa-mi pare ca le face, cel putin pentru o vreme, impracticabile in Romania. Orice incercare de RS aici va decade inevitabil in Academia Romana / Patriarhia Romana / etc, mici dughene de vandut imobiliare, cumparat suflete, dat in stamba, parodii de-astea la nivelul apei.
Tuesday, 29 June 2010
Foloasele nu-s imediat vizibile. Uneori e suficient sa ai confortul apartenentei.
Sa ni-l inchipuim pe Drawin la Domasnea (sa zicem) printre pruni, incercand sa impartaseasca notiuni de filogenie localnicilor...
De asta e necesara congregatia, adunarea, asociatia...
RS si altele asemenea sunt impracticabile in Romania, sunt de acord.
La schimb, avem (aveam) satele de tarani din Fagaras. Neacademice, dar statornice. Asta fiindca judecam grupul, si nu calitatile atasate...
Tuesday, 29 June 2010
Este ce zici.
Odata, cam asta-i motivul principal pentru care orice persoana de calitate invata mai devreme sau mai tarziu (si-n general foarte devreme) sa-si tolereze propria singuratate. E practic mai ieftin sa nu simti nevoia sa impartasesti notiuni de filogenie localnicilor decat sa cauti localnici carora sa li le poti impartasi. Internetul a schimbat, poate, economia asta. Nu-i inca clar. Cu siguranta congregatia nu-i insa "necesara", cel putin nu pentru Darwin.
Nu cred ca "statornicia" e ea in sine o calitate. Avem deopotriva si satele de moti din Apuseni, si satele din Maramures, si diverse sate. Pot admira civilizatia lemnului in Romania si pot observa fara mare dificultate ca desi tehnologic ramasa in urma, social si politic e mult deasupra ridiculelor incercari ale tiganimii/turcimii din campia Dunarii, si ramane astfel pana in zilele noastre. Putem observa ca mare parte din Constitutia SU e modelata dupa ideile legale ale triburilor Iroquis, si putem admira ideile incasilor. Totusi... ce mai conteaza ei, astazi ?
Infrantii istoriei nu-s exemple, cat de frumos or fi trait ei la timpul lor.
Tuesday, 29 June 2010
Nimic de adaugat ca le spui mai bine decat as fi facut-o eu!
Si lista de intoleranti e lunga, cu Zweig si Hemingway (ce s-a vanat pre sine) si altii ce n-au digerat propria solitudine.
E un efort impartasirea de orice in eter. Am presupus ca grupul s-o fi format dupa afinitati mai selective.
Tehnologia inseamna apa calda. E-o linie intre confort si efort. Dar nu mai mult.
Tuesday, 29 June 2010
...adica de adaugat am adaugat. N-am aruncat insa cu contraargumente.
Wednesday, 30 June 2010
"Totusi... ce mai conteaza ei, astazi?" Cred ca incep sa conteze din nou, si pe la noi si aiurea.
Wednesday, 30 June 2010
@factor Noi sa fim sanatosi.
@F Solicitam detalii.
Wednesday, 30 June 2010
n-avem detalii, doar atat imi pare ca modelul "traditional" de trait, si pe la noi si prin alte parti, avea ceva de valoare in el.
apropo de hermann oberth lansand artificii de 4 iulie
http://www.rethinkdb.com/blog/2010/06/will-the-real-programmers-please-stand-up/
Wednesday, 30 June 2010
Indubitabil are, da' mi se pare ca mai poate fi recuperata doar la nivel individual, nici intr-un caz de grup. Poate ca-s eu traznit.
Si mda. Repeta, in mare, o mica experienta facuta de mine chiar recent, chiar aici.