Amintiri din copilarie - I

Thursday, 04 November, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cind ma gindesc la locul nasterii mele, la cartierul apt numit al Zorilor, pentru ca iata ca de-acolo rasari Luceafarul nepereche sau cum ii zice care ilumineaza si astazi intreaga Romanie mai ceva decit vestitul AN602, la norocul fantastic pe care atitia oameni simpli l-au avut, de-a ma avea in mijlocul lor si-am atinge sfintenia de-aproape in vremurile cind eram, chiar mic si neputincios, tirindu-ma de-a busilea totusi mult, mult mai puternic decit ei, la cite jocuri si jucarii cu care mi-am proiectat puterea si dominatia asupra lor, parca-mi salta si acum inima de bucurie. Prin smoala.

Mari cea fara de blog face cum face si ma imbunghe a povesti, asa ca iata, fericiti sa va socotiti, si ode de lauda sa-i inchinati neprihanitei (si nu mie, ca ieu oricum mi se fringe).

Deci, sa fi tot avut vreo 11 ani cind m-am confruntat brusc cu o acuta si grava problema pe care pur si simplu n-o prevazusem. Inca din cea mai frageda pruncie detinusem suprematia monetara asupra intregului areal disponibil, avind la dispozitie mari cantitati de pfenningi, zloti, forinti si alte valute forte-n format moneda, cu care sa-mi asigur vesnica invidie a tuturor copiilor de-o virsta, care precum se stie colectioneaza bucatele mai ceva ca gaitele (la pie a une manie). Astfel obisnuit, nu eram nici intr-un fel pregatit pentru dezastrul care, lingindu-se pervers pe bot in asteptarea drasticei smotociri (in sens sexual zic, bine ?) pe care fara indoiala urma sa i-o aplic, ma astepta dupa colt.

Tineti voi minte guma Turbo ? Hai ca si daca n-o tineti va amintiti de ea. Ei bine, guma Turbo era un cacat, avea gust aproximativ de voma parfumata, era prea multa si prea scirboasa si nu cred ca am halit in toata copilaria trei bucati. Eu executam Ferrero Rocher si Hariboo pe vremea comunistilor, nu era acuma sa trec pe gusturile pleavei pur si simplu pentru ca se introdusesera dozatoarele Tec (alta porcarie de nebaut din care nu cred c-am ingurgitat un pahar intreg in cei zece ani de glorie) si drumurile spre Turcia. Si avea, ca bonus, "surprize", adica niste patratele de hirtie lucioasa cit palma, cam proasta, ca se tocea usor pe la colturi sau pe la indoituri, pe care erau desenate diverse. In primul rind fotbalisti, care pe mine ma lasau si-atunci, cum ma lasa si-acuma, rece, si-n al doilea rind masini, care ma rog. Meh.

Dar o alta guma, oarecum asemanatoare a venit cu ideea apocatastatica (da, exista cuvintul, vine din apokatastasis, ceea ce nu-i vina mea ca voi nu cunoasteti) de-a distribui BANI. Bai oameni buni, ma intelegeti voi ? Era sa lesin acolo-ni in magazin cind am vazut ca intr-adevar (ma dusesem de urgenta sa inspectez zvonurile evident nefundamentate si imposibile ale unor proaste din vecini). Deci, bani. Dolari, marci si beslibusibubumumu lire de-ale lor turcesti. Asta pe o parte. Iar pe cealalta ceva explicatii timpite-n limba lor aia incilcita despre cum daca stringi nu stiu cite marci poti primi un ceas, si daca stringi nu stiu citi dolari poti primi un vibrator sau nu mai retin ce dracu', prostii de-astea care nu ma interesau, ca aveam, si ceas, si vibrator. Bine, vibrator n-aveam, da' din cauza ca nu-mi trebuia, bun ?

Am fugit repede acasa si am fost bolnav la pat tot restul zilei, pentru ca o, Doamne, cum sa dai bani prostilor astora ?! Trebuia inventata urgent, imediat, neaparat si absolut o metoda de-a obtine ceea ce evident fusese trimis strict pentru mine si mi se cuvenea si de drept si de fapt doar mie, dar in urma unei confuzii a proastelor din magazin se distribuia aiurea prostimii constituite de exemplu din copiii lor si-ai vecinilor. Este c-am fost un dulce cind eram plod ? Mnoa, m-am mai acrit intre timp, recunosc, dar macar avem cu totii momentul acela de care sa ne amintim cu drag, bine ?

Solutia nu a intirziat sa-mi survina. Si anume, am rationat eu, daca aplicam cunostiintele noastre superioare de statistica, nu-i posibil sa nu iasa ceva util de-acolo. Da, asa gindeam la 11 ani, adica in clasa a 4-a, si da, aveam cunostiinte superioare de statistica, inteleasa ca disciplina a matematicii. Ce inteleg prin superioare ? Pai de exemplu deasupra a aceea ce intelegeti dumneavoastra acum din ea, sa zicem.

Initial m-am gindit la o ruleta pe care s-o construiesc intr-un anume fel, dar problema ar fi fost evident ca se putea ataca analitic, dupa care puteau incepe altii sa cistige pe munca mea. La care chestie solutia evidenta ar fi fost sa punem un 0 unde cistiga casa fix in zona aberatiei maximale, dar pe de alta parte asa o solutie nu rezolva de fapt problema, pentru ca ansamblul e in continuare atacabil analitic, si pe de cealalta parte ideea de 0 unde cistiga casa ar fi fost dificil de vindut populatiei de socialisti timpitei care se simteau, inca, egalii tuturor si indreptatiti pina-n gaura curului.

Asa incit am construit, dintr-o bucata mare de carton si sase zaruri, o chestie. Pe bucata de carton se aflau patratele trase-n carioca exact de dimensiunea banilor celor magici, numerotate si avind inscrisa o rata de cistig. Deci, functional vorbind, pui banu' jos, dai cu zaru', daca iese cit scrie acolo cistigi cit scrie acolo, daca nu, sorry si cu regret, da' mai incearca o data.

.~ Va urma ~.

Category: Cuvinte Sfiinte
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

9 Responses

  1. Mari ii muza :D

  2. observam că ţi-e şi fără să verbalizezi :D

  3. dAImon, ce aspru esti mei :))

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Thursday, 4 November 2010

    Alo, liniste la galerie! :D

  5. Dumneata insinuezi cumva că mi-s o influență nefastă? :D

    Aveai zulufi?... puteai să ilustrezi povestea cu o poză de când erai plod, ca să ne convingem că erai un dulce.

    P.S. Cărăbușul, feblețea mea! >:d<

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Friday, 5 November 2010

    Nu doar ca aveam zulufi (in cel mai propriu sens, spre invidia tuturor colegelor mamei care nu reuseau sa-si faca cu fierul nimic comparabil, eu aveam zulufi ca alea de la Hollywood) dar mai eram si blond, si ririit.

  7. Blond?! Muahaha.... fă rost de poze! :D

  8. Inceputul aminteste de Creanga si de frumoasele lui opere...

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 26 April 2011

    @Mari Nu ca pe urma ma mai deocheati retroactiv sau ceva.

    @Florin Pai ie cu intentie.

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.