Problema zoso

Exista o suferinta specifica a middle-managementului din online, fie el romanesc sau de-aiurea (dar vom folosi exemple de-aici pentru a o intelege).

Fapt este ca in marea lor majoritate, utilizatorii de internet sunt prosti. Dureros, nedureros, asta e, e un fapt, ori il aceptam ori ne prostim. Prostia asta abundenta si groasa vine dintr-o sursa principala : internetul are mari virtuti de mediu evaziv.

Te-ai certat iarasi cu nevasta ? Nu mai conteaza ca nici o alta fata nu se uita la tine la vremea maritisului nici prin binoclu invers, pe Internet esti latin lover, si eventual dai sfaturi matrimoniale. Dai munca de proasta calitate, esti vesnic vizat in sedinte si departamentul de HR iti da note proaste in mod regulat ? Nu mai conteaza, pe internet esti competent si priceput. Toata catedra crede ca mare dinferenta intre tine si portar nu-i, ce conteaza, pe internet esti un pionier neinteles.

Asa incat, web-ul aduna oameni din toate partile, din toate mediile sociale, de toate varstele, dar mai ales latin loveri, competenti si priceputi, pionieri neintelesi. Si mai ales tineri, multi dintre ei aflati exact la varsta aia dificila cand ei inca simt ca sunt particica de divinitate, iar societatea ii percepe drept viermi supradimensionati.

Sigur, exista si exceptii, exista foarte multi oameni cu adevarat inteligenti, cu adevarat competenti, cu adevarat pionieri scl. Exista. Dar sunt rari, din doua motive. O data pentru ca in realitate, competenta este rara si nu comuna, si a doua pentru ca societatea functioneaza de asa natura incat oamenilor competenti li se da treaba de facut, iar ceilalti sunt tinuti deoparte sa nu-i deranjeze. Cine are atunci timp la dispozitie ?

In principiu, nu ne impiedica nimic sa vedem viata online ca orice alta activitate umana, organizata in vederea unui scop, care-o fi el. Ca atare, middle-managementul, adica oamenii cat de cat mai ridicati, administratori pe un forum mai frecventat, autorii unui blog mai popular, se confrunta zilnic cu cea mai proasta situatie de personal din toate timpurile, mai apropiata de o sedinta de scara de bloc globala decat de-un board de companie.

Rezultatul acestei situatii stresante este, cum ne-am putea astepta, griparea middle-managementului. Ei nu mai reusesc sa aiba reactii normale, ci manifesta comportament reactiv de soc, cu toate simptomele cunoscute, marginile de toleranta se ingusteaza pana la a deveni fire de par, si bietul manager incepe sa emita reactii la limita patologicului.

Un naiv, ca de exemplu eu, poate privi la acest comportament si trage concluzii eronate. De exemplu, in urma interactiunii de aici, eu am dedus ca Vali Petcu n-are chiar toate doagele.

Un alt exemplu, mai recent, mi-a ajutat fisa sa-mi pice. Un pustan oarecare, vazand articolul despre mecanica cuantica si credintele religioase si zgandarit de contradictia pe care ce se afla scris acolo o provoca ideilor lui despre "ce-i aia", s-a apucat si-a facut un thread pe-un forum despre care eu nici nu stiam ca exista, cu titlul "Cei care nu inteleg nimic din fizica particulelor si mecanica cuantica", eu fiind, bineinteles, distribuit in rolul lupului cel rau.

Cineva mi-a atras atentia la comentarii, am intrat pe forum si-am trecut la impartit palme, parte dintre ele chiar administratorului locului respectiv.

Legile matematice ale fizicii particulelor au valoare de adevar, cel putin in momentul de fata, cand sunt verificate de experimente cu cea mai mare precize obtinuta vreodata de umanitate. Si nu de 1-2 experiemente din cand in cand, ci zilnic, in fiecare secunda, de zeci de experimente din fizica particulelor din lumea intreaga, si asta de 30 de ani in urma. Desigur, stim ca imaginea este incompleta, fizicienii cred ca exista o teorie mai mare, care va avea teoria din prezent ca si un caz particular.

Fizica particulelor se bazeaza pe mecanica cuantica, iar mecanica cuantica are 10-12 interpretari filosofie. Tu poate faci filosofia mecanicii cuantice, aducand o interpretare noua. Dar legea matematica este adevarata si asta nu e interpretata, pur si simplu este. Daca nu ar fi, atomii nu ar exista, tranzistorul nu ar merge si tu nu ai avea acum calculator si internet. De ce anume merge, este o alta problema, pe care probabil o adresezi si tu in blogul tau.

Adi, Administrator, Hero Member, Posts: 6025

Confunzi un numar de chestii distincte.

Cea mai simpla dintre ele este propunerea "lumea e a mea". Daca nu-i cum zic eu, atunci nimic nu poate sa existe. Daca Pamantul nu este centrul universului, atunci lumea s-ar prabusi in ea insasi. Daca Pamantul se misca prin spatiu, oamenii ar cadea de pe el. Daca Pamantul e rotund, chinejii stau cu capul in jos.

Oamenii din toate timpurile au crezut sincer in traznai de acelasi tip cu cele despre tranzistori si internet in care crezi tu.

O a doua, ceva mai gingasa, e confuzia de planuri ce-o produci vorbind de "legile matematice ale fizicii particulelor". Nu exista asa ceva. Exista interpretari matematice ale unor teorii despre particule, interpretari care, in cadrul unui anumit formalism matematic, au proprietati remarcabile, simetrie, completitudine, coerenta, etc.

Mai exista si faptul ca predictiile bazate pe acele teorii sunt, in mare majoritate (dar nu in totalitatre) confirmate de experimente special construite in acest scop. Problemele cu instituirea adevarului pe aceste doua cai sunt mai multe.

Si-ar mai fi.

Mircea Popescu, Newbie, Posts: 5

Practic vorbind, poate ca-i nevoie de un doctorat pentru a pricepe cat de cat ce se intampla in aceasta discutie, dar eu sunt destul de convins ca un doctorat in calm si privire de ansamblu, cum are de exemplu baba Leana ar fi suficient. Pe de alta parte, omul, despre care mi se comunica din off ca este doctorand in fizica particulelor, il va avea in curand. Care-i raspunsul lui ? Ca fac niste confuzii intre stiinta si filosofie.

Si tot din off mi se comunica un lucru simplu si de bun simt, si pana in final, un lucru la care m-as fi putut gandi si singur, daca nu eram prea ocupat cu a fi bou.

In incercarea sa de a populariza stiinta si de a o apara de toate aberatiile si greselile care apar prin presa (vezi "sfarsitul lumii de la LHC"), a ajuns la o toleranta foarte mica si o rabdare si mai redusa pentru dezbateri filozofice. Nu-i lua in nume de rau reactia si comentariile, ca nu se merita.

Vocea din off

Pai se poate exemplu mai clar ? Eu unul nu cred. Omul are o reactie de stress, cauzat de faptul ca web-ul e inundat cu prosti. Bun, si hai acum sa venim la dulce. De ce ne intereseaza pe noi toata poliloghia asta ?

Ne intereseaza, si inca foarte mult. Middle-managementul de online are doua sarcini principale, prin natura mediului, vesnice si invariante : A se asigura de satisfactia clientului cu produsul livrat, si a atrage noi consumatori. Ambii manageri luati ca exemplu au dat chix in ambele aceste sarcini, scotandu-ma pe mine din pepeni in loc sa ma foloseasca pentru beneficiul proiectelor lor.

Ideea principala la baza internetului e ca infinitezimal de putin de la foarte multi e totusi foarte mult. Asta e adevarat. Pe de alta parte, fapt este ca valoarea, oricum o definiti, nu apare in cantitati infinit divizibile, ci este cunatificata. Exista cuante de valoare pe internet, asa cum exista cuante de energie la nivel subatomic. De aceea, chiar daca navodul se intinde pe vaste mari, rezultatul pescuirii sunt tot obiecte de dimensiuni finite, si nu aglutinari de substanta infinit divizibila.

Si de aici vine problema : In reactia de stress datorata amplelor cantitati de mal cu care li se colmateaza zilnic simturile, operatorii navoadelor ajung sa respinga insusi pestii, drept niste super-maluri. Nu sunt super-maluri, sunt insasi scopul si ratiunea de a fi al intregii operatiuni.

Asa incat, practic vorbind, daca va intrebati "de ce nu merge" orice-ar fi pe internet, un foarte bun loc de a incepe e nivelul de stress, si calitatea proceselor de interactiune.

Va doresc succes, si promit sa nu ma mai supar pe voi daca ma tratati prost fara justificare. Cel putin, nu din prima.