In calitate de antropolog

Sunday, 22 November, Year 1 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Ei da, am pe undeva in vre-un cufar o hartie pe care scrie langa numele meu ca-i diploma si de antropologie, nu-i clar la ce calitate, chit ca tot acolo scrie noua si trei firtale. Dar sa trecem si sa intram in subiect :

Zice candva pe undeva un oarecare Tocqueville (ca de exemplu Alexis de, in L'Ancien régime et la Révolution, Michel Lévy Frères, 1856)

Une chose surprend au premier abord : la Révolution, dont l'objet propre était d'abolir partout le reste des institutions du moyen âge, n'a pas éclaté dans les contrées où ces institutions, mieux conservées, faisaient le plus sentir au peuple leur gêne et leur rigueur, mais, au contraire, dans celles où elles les lui faisaient sentir le moins ; de telle sorte que leur joug a paru le plus insupportable là où il était en réalité le moins lourd.

Dans presque aucune partie de l'Allemagne, à la fin du XVIIIe siècle, le servage n'était encore complètement aboli, et, dans la plupart, le peuple demeurait positivement attaché à la glèbe, comme au moyen âge. Presque tous les soldats qui composaient les armées de Frédéric Il et de Marie-Thérèse ont été de véritables serfs.

Adica pe romaneste,

O chestie surprinde de la prima privire : Revolutia, al carei obiectiv propriu era sa aboleasca peste tot ce mai ramasese din institutiile Evului Mijlociu, nu s-a aprins in locurile unde aceste institutii, mai bine conservate, faceau cel mai mult oamenii sa le simta frecusul si rigoarea, ci, dimpotriva, in acele unde apasarea se simtea cel mai putin ; asafel incat jugul le aparea cu atat mai insuportabil celor pe care in realitate ii lega cel mai putin.

In aproape orice parte a Germaniei la sfarsitul secolului XVIII, servajul nu era cu totul inca abolit, si, in general, oamenii ramasesera peste tot legati de glie, ca in evul mediu. Aproape toti soldatii care au compus armatele lui Franz Josef si ale Mariei Tereza erau serbi in cel mai literal sens.

Si-acum, hai sa aplicam lupa asta pe doua filme, aparute succesiv in Romania comunista, si anume "Liceenii", din 1986 si "Extemporal la Dirigentie", din 1987.

Pentru ochiul meu, intre cele doua se casca o prapastie de exact acelasi fel si aceeasi natura ca intre Germania imperiala si respectiv Franta comunei. Liceenii e o opera de propaganda in cel mai curat stil, reverberand de preocuparile anilor 70, de "materialismul stiintific" care-i de fapt, cum se stie, cel mai naiv idealism teoretic, dus pana aproape la idilism, cu copii care din dragoste curata (pentru munca) se strecoara noaptea in fabrici si uzine unde cu orice risc recupereaza ramanerile in urma in productie, unde se diseca cu acelasi abac care-a numarat ingerii din varful penitei daca Gheorghe o iubeste pe Didina sau vrea binele colectiviului (de sapat, tot sapa) si unde discoteci nu exista, si la un sarut se munceste, frate, trei sferturi de film. E filmul din ale carui framantari interioare nu intelegem chiar nimic. Dar nimic, nimic.

Pe de cealalta, diametral opusa parte, Extemporalul pare sa se desfasoare exclusiv in discoteci, fetele de scoala au rochii cu bretele si li se vad sanii (unde li-s cordelutele ?!), Isoscel s-a transformat din principalul pilon al filmului intr-o caricatura marginala iar Socrate, dintr-un biet tolerat e clar de-acum centrul de putere al intregii istorii, importanta masculilor e minora, si conflictele, problemele si "framantarile" lor sunt foarte departe de-a compune in totalitate discursul epic (asa cum se intampla in Liceenii) si asa mai departe.

Ei, si ca sa revenim la titlu : este prin sala cineva calificat, care poate vorbi in calitate de antropolog deci, sa ma lamureasca si pe mine daca asa-i sau mi se nazare ? Pentru ca mie mi se pare ca ruperea era vizibila cu ochiul liber din 1987 cel tarziu, si nici nu era asa greu de ghicit ce urma, pentru intelectul avizat.

Multumesc.

Category: Trilematograf
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

11 Responses

  1. Radu Ciocan`s avatar
    1
    Radu Ciocan 
    Sunday, 22 November 2009

    Nu stiu sa raspund exact la intrebarea ta, dar as pune inca una, probabil tot de natura antropologica. Nu cumva filmul asta e inspirat din La Boum, un film francez cu liceeni indragostiti din 1980?
    Cateva referinte aici:
    http://www.dailymotion.com/video/xttny_la-boum-clip-sophie-marceau_fun
    http://www.youtube.com/watch?v=rFqWs96CLQY
    http://en.wikipedia.org/wiki/La_Boum

    Film ce apoi a fost folosit rescris tot pe post de propaganda si in alte tari comuniste precum Rusia, Mongolia si probabil altele. (insa nu am gaist exact referintele necesare)

    Ai idee daca asa sta treaba?

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Sunday, 22 November 2009

    Tot ce se poate, eventual pe filiera Vladimir Cosma. Ne-ar trebui mai degraba un istoric al culturii decat un antropolog pentru astalalta chestiune, cred.

  3. Mircea Popescu`s avatar
    3
    Mircea Popescu 
    Sunday, 22 November 2009

    Apropo, pentru filmul francez iti recomand cu caldura http://www.lecinema.free.fr/htm/par_annee/annees70.htm

  4. ce a insinuat radu doream sa scriu si eu. mai putin faza cu exemplul.

    noi, romanii, nu am inventat niciodata ceva propriu. de obicei, am imitat ce produceau altii si si asta prost.

  5. @Mircea - Am observat ca (cel putin pe IMDB) un film e semnat Nicolae, celalalt George. O posibila personalitae artistica multipla?

    @fanitza -"noi romanii"... insulina, motorul cu reactie, alternanta deal-vale si studii de religie comparata, cibernetica, o contributie fudamentala care, in linii mari, a pus bazele artei moderne in, stiloul. si mai sunt lucruri mai putin cunoscute, contributii in studiul rezonantei electro-magnetice de pilda, a teoriei nodurilor (si ma i devreme in geometrii neeuclidiene - care, apropo, sunt folosite la formularea teoriei generalizate a relativitatii), si inca altele pe care, asa, pe un colt de masa nu mi le amintesc pe moment. totu-i unde alegi sa te uiti.

  6. Flaviu Comănescu-Balla Luchian`s avatar
    6
    Flaviu Comănescu-Balla Luchianinsigna de criptograf 
    Monday, 23 November 2009

    Alexis ăsta era dat naibii.

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Monday, 23 November 2009

    @fanitza Recomand comentariul lui @Andu la care subscriu. Noi romanii am produs semnificativ mai mult pentru cultura lumii decat "noi, diversi altii".

    @Andu De asemenea anii sunt dati gresit, ambele apar ca 1987, ceea ce nu-i (cum poate iti amintesti) adevarat.

    @Flaviu Comănescu-Balla Luchian Sa stii!

  8. catalin`s avatar
    8
    catalin 
    Tuesday, 8 March 2011

    ''Vre-un" nu cumva se scrie legat:VREUN?????
    La fel ca VREO, nu VRE-O!!!!!!

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Tuesday, 8 March 2011

    Pai daca ai nelamuriri, Cataline, vezi si tu aici http://www.google.com/search?q=vreo+vre-o

  10. Mircea Popescu`s avatar
    10
    Mircea Popescu 
    Thursday, 19 May 2011

    Lasam asta aici pentru mai tirziu : http://tvtropes.org/pmwiki/pmwiki.php/Main/SlaveCollar

  1. [...] vizuala 5 Monday, November 23rd, 2009 | Author: Mircea Popescu Oarecum inspirat de-un comentariu al lui Radu Ciocan, mi-am adus aminte de chestii mai vechi, dintr-o vreme cand lumea libera nu se [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.