Doi porumbei
Sigur, porumbeii sunt ubicui in majoritatea oraselor lumii civilizate, e plina Timisoara de ei cum e plina si Viena si Liubliana si Londra si Roma si chiar Bucurestiul. Atat de multi, atat de universal prezenti sunt porumbeii in mediul urban incat am ajuns sa nu-i mai sufar, cu neamul lor de sobolani inaripati ce sunt ei cu tot.
La fereastra unei camere traieste o pereche (cum traia cate o pereche la fereastra fiecarei camere din fiecare apartament din fiecare oras din Europa prin care-am trecut). Dar e o pereche mai speciala.
Asta vara s-au apucat si si-au facut cuib, intr-un spatiu foarte convenabil ales, o mica cutie de beton ca de 10 pe 20, plina cu pamant, aflata la vre-un metru distanta de zidul cladirii. Probabil au fost candva flori acolo, cine stie. Oricum nu se poate ajunge la ea fara schele, asa ca si daca au fost flori n-a avut cine sa le ingrijeasca, sau cum.
Au adus ramurele si bucatele in cioc, si-au tapetat structura cu puf propriu sau imprumutat, si-au cantat hulubia cum se obisnuieste printre porumbei, au facut in scurt tot ce te asteptai. Dupa care femela a sezut cumintica pe cuib, si masculul a vizitat-o cu regularitate. Dupa care...
dupa care nu s-a mai intamplat nimic. Cuibul a ramas gol toata vara, porumbita l-a clocit asa gol cum era toata vara, porumbelul i-a adus de mancare, au petrecut impreuna fiecare noapte pe un prici ingust de beton, dormind in picioare ca pasarile...
Porumbita este inca acolo, azi, 9 noiembrie. Afara-i frig si bura, ea sta infoiata si deosebit de trista, mentinand cu osardie niste betigase adunate de pe drum la o placuta temperatura de aproximativ 40 de grade. Langa ea, porumbelul, infoiat si el, ii povesteste ceva. Din cand in cand ii piguleste capul, nu agresiv ci mai degraba tandru. Ma gandesc ca-i foarte dificil sa consolezi o femela stearpa cand nici macar buze nu ai.
Ea este vizibil si indisputabil deprimata, el este si el trist, chiar daca nu neaparat in acelasi fel (pentru ca pana la urma in tristete nu se poate vorbi de masura), si ei doi sunt acolo impreuna, pe niste betoane inaccesibile, la fel de taiati de restul lumii precum s-ar gasi in varful oricarui munte, pe fundul oricarui ocean, in mijlocul Alaskai pustii.
Si ma mai gandesc ca sunt de fapt un cuplu fericit, chiar daca, precum orice oameni, nu stiu asta.
Monday, 9 November 2009
cata sensibilitate... da' chiar. porumbeii si gugustiucii ce fac iarna?
Monday, 9 November 2009
Pai ce sa faca, stau, ca si vrabiile.
Monday, 9 November 2009
Nu am habar ce porumbei ai vazut tu, asta pentru ca la porumbei clocesc cu randul, si masculii si femelele, deci, femela isi gaseste singura mancarea, nu-i aduce masculul. Regurgitarea, la mascul, are loc doar inaintea imperecherii, tine mai mult de ritualul imperecherii. Apoi, daca-s sterpi, nu clocesc cuibul gol, insa clocesc mai mult de 17 zile daca ouale nu-s bune. Scarpinatul/ciugulitul/pigulitul capului la perechile de porumbei ii ceva absolut normal.
Daca totusi stau in cuibul cela cu tentative de clocire inseamna ca exista un defect, ori sunt doua femele, ori sunt doi masculi, ori nu le mai functioneaza ceasul biologic, ca nu clocesc ei asa, de nebuni. Deci, aia-s porumbei difecti.
Monday, 9 November 2009
porumbei defecti! hahaha, excelent!
altfel misto intentia articolului, si pana la urma aia-i mai important, „sentimentul literar"
Monday, 9 November 2009
bre... ti dor de-o nevasta, nu-i asa?
Monday, 9 November 2009
ce post romantic, trist...
cred ca esti indragostit! apropo,, mi-a placut replica lui florin, a reusit sa distruga toata magia! :D
Monday, 9 November 2009
Andu&Fanitza, no, imi cer scuze, trebuia sa specific din ştart ca-s off topic, ideea postarii chiar nu are nimic de a face cu ce am spus io.
Atat ca, ca fost crescator de hulubi, vreau sa inteleg cat din povestire ii fictiune. Noa, o sa incerc sa nu mai fac.
Monday, 9 November 2009
@florin
2 porumbei era o metafora. stii si tu blocurile alea ceausiste in care din baie se vede dormitorul vecinilor de vizavi.
Monday, 9 November 2009
Dr.A, nu stiu zau in ce masura ii metafora treaba cu porumbeii astia. Poate m-o indus in ororare inceputul in care Mircea nu-i sufera pe sobolanii inaripati, si de asta am si spus ca vreau sa inteleg.
Monday, 9 November 2009
cu toate ca ma dezgusta porumbeii m-a induiosat povestioara ta !
ai fi in stare sa ma faci sa-mi fie mila si de Voiculescu :)
pezevenghi :p
Monday, 9 November 2009
@ Florin - a, nu, comenteaza daca-i dupa mine, chiar te rog. ce, sa dea Mircea cu dezinformarea in populatie?! nu se poate! mie chiar mi-a placut chestia cu "porumbei defecti".
Monday, 9 November 2009
@Florin
eu nu m-am necajit. mie chiar mi-a placut replica ta. direct, la obiect si bine punctat. parafrazand, jumuleste-l pe mircea de cate ori ai ocazia! eu incerc sa o fac, dar nu lasa prea multe portite. speculam ce prindem. :D
Monday, 9 November 2009
Mnoa c-am lipsit si uite la ce chestii inca. Deci pe rand :
Florin Deci tu strivesti corola de minuni, da ? Bine.
N-am zis c-o fi hranit-o masculul, si n-am zis ca o sezut singura pe cuib. E o diferenta intre descrierea tehnica si descrierea literara : asta din urma descrie ce conteaza pentru transmiterea emotiei, in timp ce ai dintai descrie ce conteaza pentru situatia de fapt. Ca atare, ele tolereaza omisiuni de feluri diferite.
In rest, stiu si eu ca nu clocesc cuibul gol, nu doar porumbeii, dar fapt este ca astia o fac. Si anume, unul dintre ei. O fi defecta, ce-i drept. Cam asta se si spune in text, daca vrei sa privesti prin fanta aia.
Andu Toti suntem putin luati.
skythes N-am fost insurat mei.
fanitza Mei, stiu ca nu-i nici probabil nici neaparat "cinstit", dar eu am capacitatea bizara de-a empatiza cu situatii pe care nu le-am trait niciodata.
Florin #2 Apoi mei, noi ne-am obisnuit cu ochii tai inteligenti :)
Dr.A Ca de obicei, scoti din palarie chestii ce eu nu stiam ca le-am pus acolo ;)
kokofifi Sa stii c-as fi :)
De fapt, poate ar trebui s-o si fac, sa vezi ce presedinte al Romaniei ajung, peste rand.
Andu Asa, deci pactizezi cu el ca-i inginer! Rusine!
fanitza Niste sarpi de-ai daunatorii pe care v-am crescut la sanu-mi lui Avraam. Rusine si tie!
Hehehehe. Blogging si fun.
Tuesday, 10 November 2009
@Mircea, aha, deci stii care ii asemanarea intre caini si linjineri :))
Insemneaza ca n-am inteles "porumbita l-a clocit asa gol cum era toata vara, porumbelul i-a adus de mancare".
Difecti is dara, atat ca-s rau tare, si nu in sensul ca-s sterpi si ca - clocesc degeaba.
Iara porumbeii, ca si cuplu, mereu o sa fie fericiti, ca-s perfect monogami :P
@Andu, Fanitza, in cazul asta, o sa incerc sa mai fac, numa' ca iarasi ii drept ca Mircea nu prea lasa portite :)
Tuesday, 10 November 2009
Da-mi licenta poetica inapoi :D
Thursday, 12 November 2009
nu-s porumbei. sunt agenti KGB. it's either you, or them !
Thursday, 12 November 2009
da. ca asta. http://www.youtube.com/watch?v=jEjUAnPc2VA
Saturday, 29 January 2011
Porumbelul este semnul pacii si al iubirii. Este o pasare care ar trebui protejata cel putin atat cat simbolizeaza ea