Cuvinte dificile

Saturday, 13 June, Year 1 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Limba romana are un vocabular destul de larg. Pe langa o pojghita subtire ca staniolul care-i alcatuieste suprafata si este numita indeobste vocabular comun, nucleul vocabularului limbii romane se imparte in doua categorii : cuvinte necunoscute si cuvinte neintelese.

Cel mai bun exemplu este perechea gratis-gratuit. Gratis inseamna oferit sau primit fara compensatie. Fiind un adverb, el se aplica indeobste verbelor. Un ou nu poate fi "gratis", nu are sens, in limba romana, sa spui "Acest ou este gratis". Ce poti spune, si are sens, este "Iti dau acest ou gratis." sau, "Primeste acest ou gratis.". Sigur, pentru ochiul nedus la scoala, "ou gratis" e "ou gratis", si gata. Pentru restul lumii, "gratis" determina verbul si nu un substantiv.

Actul transferului este gratis, adica, fara contraprestatie. Ti-l dau, sau poti sa-l iei, fara ca eu sa astept nimic in schimbul acestei dari sau luari. Darea si luarea este o poveste despre noi, eu cel care-l dau, tu cel care-l iei. Oul nu are nici o treaba aici, intelegerile noastre despre proprietate nu schimba natura obiectelor. Oul insusi nu poate fi "gratis", el poate fi alb sau spart, sau alte calitati care tin de el.

Limba romana are, dupa cum vedeti, o logica imanenta, care, daca i-am permite, ne-ar putea conduce gandirea in asa fel incat, chiar daca pe noi nu ne duce prea mult capul, sa o scoatem totusi la capat, folosind rezultatele aglomerate ale experientei si practicii a sute de generatii de oameni care s-au chinuit cu lumea asta inaintea noastra. Asta-i motivul pentru care unii oameni insista pe idea ca o buna cunoastere a limbii te face un om mai intelept, si mai capabil intelectual : chiar daca tu nu cunosti logica, sa poti gandi singur, cunoscand bine limba o poti lasa sa gandeasca ea pentru tine. Limba este, in acest sens, un fel de rigla de calcul in spatiul gandirii. Chiar daca tu, inginer, nu cunosti bine matematica, totusi, familiarizat cu rigla de calcul iti poti face munca de zi cu zi fara probleme.

Oamenii sunt intr-un fel ca pisicile. Si lor le plac rezultatele practice ale gandirii, banii, respectul scl. cum le plac pisicilor rezultatele practice ale apei : pestii. Dar in rest, fug de intelepciune ca dracul de tamaie, apere domnul sa li se intample ceva ce i-ar destupa la cap, ca se scutura, stuchesc si se spala doua zile, sa scape si de amintirea nenorocirii.

Asa stand lucrurile, bineinteles ca s-a cautat de urgenta o prostie, care s-a si gasit, in persoana lui "pe gratis". "E acest ou pe bani ?" "Nu, e pe gratis". Tehnic vorbind, structura este corecta, si putem in sfarsit sa ne balacim in gresala de-a crede ca proprietatea e o calitate intrinseca a lucrurilor, fara ca limba romana sa ne atraga atentia, delicat, la fiecare folosire, ca gresim gandind astfel. Si ne putem construi linistiti existentele noastre imaginare, care ne vor face, nu-i asa, ingrozitor de fericiti.

Ca sa nu ramana prostia fata mot, un numar de persoane elevate, duse pe la scoala, ziaristi, tele-evanghelisti si contopisti de toate culorile politice au observat ca prea seamana acest "pe gratis" cu, de exemplul, foarte vulgarul "pe bune". Cum sa vorbeasca ei, oameni respectabili, cu familii si salarii, ca ultimul pustan agramat si plebea oraselor ? Trebuie spus "pe gratis" cumva, intr-un mod literar-bengos.

Si asa s-a nenorocit vorba gratuit, care-i adjectiv, sarmanul (de-aici i s-a tras), si inseamna ceva fara scop. Prostii zic "Acest ou este gratuit.", si au impresia ca astfel comunica notiunea de "Acest ou este oferit fara a se astepta ceva in schimb.", si mai au si multumirea de-a-si da impresia singuri ca sunt niste monstri de cultura si bune maniere, pe bune, spre deosebire de needucatii care inca mai zic "pe gratis". Cand de fapt, tot ce comunica un atare barbarism este ca oul respectiv nu va face (cel putin in opinia vorbitorului) pui, si chiar asta-i o interpretare mai degraba binevoitoare.

A da ceva gratuit nu inseamna ca dai gratis, dragii si scumpii mei. Inseamna ca dai ceva ce n-are scop. Daca spui "Primiti un incarcator gratuit", subtextul este "Oricum n-aveti ce face cu el". Va inchipuiti ce inseamna "Serviciile noastre sunt gratuite." ?

Geme industria publicitara de folosirile cele mai auto-ironice, cand nu-s de-a dreptul auto-batjocoritoare ale acestor cuvinte. Cei ce le scriu se prind sau nu se prind, cei ce platesc pentru ele nu se prind sigur, dar cei ce le citesc, daca se intampla sa fiu chiar eu, se cam amuza, asa, in forul interior. Spor.

Category: Trilenciclopedia
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

17 Responses

  1. Pai si cuvantul patetic, atat de violat de multime ?

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Saturday, 13 June 2009

    Cuvantul patetic, intr-o episoada viitoare :)

    Alaturi de bietul fortuit, si altele care mai este.

  3. urangutanita`s avatar
    3
    urangutanita 
    Saturday, 13 June 2009

    Cred ca e altceva, gratis e un cuvant destul de strain limbii. De asta pare mai eficient și chiar mai elegant să folosești unul mai maleabil, cum e gratuit.
    Pe gratis nu il poti transforma in adjectiv: ou gratis, ouă gratișe ? gaina gratisa? Să îl lași neflexionat e ciudat. Să ai adverb fără adjectiv iar e cam ciudat, împotriva flexibilității limbii (alături de logică, pe care o au cam toate limbile, româna are și o flexibilitate mărișoară).

    În plus, dexu' (nu îl consider unicul adevăr posibil, dar ...) nu prea spune de diferențe între cele două cuvinte, dimpotrivă unul e definit cu ajutorul celuilalt și invers:

    http://dexonline.ro/search.php?cuv=gratuit
    http://dexonline.ro/search.php?cuv=gratis

  4. urangutanita`s avatar
    4
    urangutanita 
    Saturday, 13 June 2009

    oo, acum am descoperit si aDex :)

  5. Mircea Popescu`s avatar
    5
    Mircea Popescu 
    Saturday, 13 June 2009

    Cum adica sa ai adverb fara adjectiv e ciudat ? "Trenul merge repede." "Ai facut-o dinadins." Care-i problema ?

    Si Dexu' defineste totul prin el insusi, si fiecare parte anume, tot la fel. E un monument de circularitate aculturala, la ora actuala.

  6. urangutanita`s avatar
    6
    urangutanita 
    Saturday, 13 June 2009

    trenul merge repede -> ape repezi, e mai rar dar exista. Si poate fi flexionat. "dinadins" e intrinsec legat de o actiune, deci de verb, cel mult zici "lucru dinadins facut". Dar "gratis", din punct de vedere logic, se refera si la ceva-ul acela primit gratis.

    Pe de alta parte daca e sa acceptam regula ca un cuvant imprumutat sa aiba strict acelasi sens ca in limba de origine, atunci sa acceptam si sensul anglosaxon al lui "patetic" si gata.

  7. Gratis nu se refera la a primi ceva fara bani. Alt exemplu, in sustinere: afirmatie gratuita.

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Sunday, 14 June 2009

    @urangutanita Cat de cat, apa repede, ape repezi, tren repede, trenuri rapide ?

    Si dinadins, si repede sunt "intrinsec legate de o actiune", fiind adverbe. Si la fel, gratuit. Sigur ca poti abuza de bunavointa lor, dar pana la urma, de ce-ai face-o ?

    Gratis, din punct de vedere logic, nu se refera la ceva-ul primit gratis, tocmai asta e ce zice articolu-mi, aducand niste argumente. Acu tu vii sustii contrariul, dar asa, fara a aduce vre-un argument, pur si simplu zici. Ok, zic si eu : Gratis, din punct de vedere logic, NU se refera la ceva-ul primit.

    Ce treaba are etimologia/sensul cuvantului in limba de origine cu problema noastra ?

    @Luminita Scurei Observ ca n-ai chiar citit ce zice mandea.

  9. Cum imi pica mie tocmai articolul asta sub ochi (cu random, evident). Nu de alta, dar tocmai explicam ca limba romana e o limba agrara :P

  10. Mircea Popescu`s avatar
    10
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 1 September 2010

    E, pai esti norocos din fire :p

  1. [...] sunt sinonime cand de fapt ele nu-s, aplicata-n practica scrierii si vorbirii.Spre exemplu perechea gratis-gratuit, despre care am mai vorbit, sau alaturarea improbabila fortat-fortuit, despre care n-am vorbit, [...]

  2. [...] cu copyright-ul expirat si decit CD-uri cu muzica dubioasa, ca sa nu mai vorbim de schemele de distributie gratuita, care prin definitie nu vind nimic) dar nu exista media [...]

  3. [...] pe nesfirsitele intinderi ale Internetului de cite o mie de cuvinte bucata si 2) totusi, chiar asa, gratis y gratuit [...]

  4. [...] omologate” sunt nonsensuri in limba romana. Omologate cu ce ? Dar trecind peste faptul ca nu ne stim nici macar vorbi limba, hai sa formulez si eu o [...]

  5. [...] atare, un proiect bazat pe raspunsuri gratis nu poate contine altceva decit raspunsuri gratuite. Adica inutile. Site-ul social de intrebari si raspunsuri lucreaza pe un model in care impune un [...]

  6. [...] continuarea articolului din 2009 pe tema cit si-n completarea discutiei despre sinonime cu hachite din 2010 iata ca ma simt in masura sa va [...]

  7. [...] : ce-i gratis nu-i ziar (poate fi blog, da’ nu va fi niciodata un blog bun). Si mai erau si gratuite, adica inutile, foile celea. Aparent o seama de “manager de firmă, scriitor, aviator, profesor de [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.